1,449 matches
-
poate fi inefabilă sămânța semănată-n pământul de suflet? Iată că e. Poezia poate orice. Și are o mie de înțelesuri. Cu cât pătrunzi mai adânc în ea, cu atât vei afla mai multe nuanțe și accente. Eu n-aș disocia cele două categorii de versuri din acest volum. Ele se completează în chip fericit și se rotunjesc în același întreg. Un poet reprezintă ochii și urechile obștii, conștiința ei. El e un tribun și un apostol venit să aducă vestea
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
fără a se preciza o dezvoltare intermediară, biologică ori istorică. Este o relație vadită între un început și un sfârșit. Drept urmare, Împărăția lui Dumnezeu nu crește organic sau permanent fără un început, și este cu neputință să desparți ori să disociezi începutul de sfârșit. Este posibil să vezi aici semnele unui dinamism eshatologic. Acest dinamism arată că „istoria este, prin ființa ei, drum, nu odihnă finală: ea este tensiune neajunsă la capăt... Din această tensiune nu se poate ajunge evolutiv la
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
culturali de astăzi, sunt, într-adevăr, legiune, dar complicitatea e colectivă. Există o refracție a efectului de cultură în toate moleculele corpului social. Există o totală diluare a bulionului de cultură. Fapt e că nu literatura nu mai poate fi disociată, azi, de discurs și de comentariu. Scriitorii au nevoie de ele. Și fie se duc să le caute în altă parte, fie le bricolează ei înșiși. Literatura, o dată ruptă de un principiu viu al iluziei, a devenit, pe nesimțite, o
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350703_a_352032]
-
dacă mai adăugam la aceasta și moștenirea Romei avem în față ce a ce numim noi azi Europa/Uniunea Europeană. Elenizarea creștinismului, care era de la sine înțeles împăratul grec, s-a confruntat și se confruntă neîncetat cu încercări de a le disocia una de alta. Reforma germană din sec. 16 cu programul sola scriptura urmarea eliberarea credinței de corsetul filozofic. Metafizica părea reformaților lui Luther un model străin, de împrumut, de care trebuia eliberată credința originară, așa cum a fost în forma să
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
și pe această piatră voi zidi Biserică Mea și porțile Locuinței morților nu o vor birui." Matei 16:18), iar "Ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă"... ceea ce nu s-a întâmplat, dimpotrivă "Biserică lui Isus" continuă să se disocieze în mii de particule, câteodată neștiute dacă nu s-ar mai aplică și alte mijloace de 'înștiințare' nu tocmai etice și sănătoase pentru o biserică. Un adevăr trist al atâtor biserici existente, de unde și cuvântul cu mult subînțeles - "bisericuțe"... Mass-media
UN PAPA FERICIT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360185_a_361514]
-
în Biserică. De aceea, pentru credinciosul ortodox „primul principiu sacramental, cel de care trebuie să se țină cont înainte de toate, este autoritatea preotului și mai precis apartenența sa la Biserică” . De aceea, Dumnezeiasca Euharistie nu trebuie și nu poate fi disociată, separată de celelalte Taine ale Bisericii, unirea cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos în Potirul euharistic fiind o încununare și o pecetluire a unirii cu El începută prin Botez și sporită prin Mirungere, toate în Biserică prin preoția sacramentală, toate având
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
coroborarea art. 146 lit. f) din Constituție cu art. 142 alin. (1) din Constituție și art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Ca atare, atribuția Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui nu poate fi disociată de rolul Curții Constituționale în arhitectura constituțională, acela de garant al supremației Constituției. De aceea, competența instanței constituționale nu poate fi redusă numai la un control de legalitate propriu-zis, ci aceasta se alătură controlului de constituționalitate pe care numai Curtea
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
stabili condițiile concrete în acest sens. Or, nu se poate considera că bursa de performanță are un caracter social în sensul prevăzut de art. 32 alin. (4) din Constituție. ... 25. Cu toate acestea, instituirea bursei de performanță nu poate fi disociată de dreptul fundamental la educație privit în sens larg și garantat de același art. 32 din Constituție și nici de planul educațional complex pe care statul este obligat să îl elaboreze și să îl implementeze în aplicarea normei constituționale menționate
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
alte cuvinte, este inadmisibil ca salariul pentru norma de bază să se raporteze la anul 2022, iar remunerația (salariul) pentru efectuarea liniei de gardă să se raporteze la anul 2018. Așa cum am menționat, cele două activități nu pot fi disociate, astfel că remunerarea lor trebuie să urmeze același reper temporal. ... 8. Prin urmare, din punct de vedere constituțional, elementele componente ale salariului, distinct de drepturile salariale suplimentare, trebuie să fie stabilite prin raportare la același reper temporal. Constituția nu poate
DECIZIA nr. 339 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294919]
-
art. 18 alin. (1) și (3), art. 20 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1), art. 22, art. 23, art. 47 „și oricare alte dispoziții din Legea nr. 370/2004 de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate, în măsura în care nu permit candidaților independenți să propună membri în birourile electorale, și, în consecință, nu permit completarea în mod corespunzător, în condiții de egalitate, a birourilor electorale cu reprezentanții propuși de candidații independenți. “ ... 6. În
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
care permit și, totodată, impun Curții Constituționale ca, în caz de admitere a excepției cu care a fost sesizată, să se pronunțe și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare. ... 34. În considerarea celor anterior precizate și având în vedere rolul activ pe care Curtea Constituțională îl exercită în calitate de garant al supremației Constituției, în virtutea art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală, instanța de
DECIZIA nr. 643 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293720]
-
parte, art. 115 alin. (7) din Constituție“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 56/2022, paragraful 50). Ca urmare, în astfel de situații, dispozițiile legale care au preluat conținutul normativ al legislației delegate au produs efecte juridice, ele fiind disociate de celelalte dispoziții ale legii de aprobare, care au fost constatate a fi neconstituționale: „neconstituționalitatea astfel constatată nu vizează întreaga lege de aprobare a ordonanței de urgență, ci numai textul distonant în raport cu obiectul de reglementare al ordonanței de
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 36. Problema dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite
DECIZIA nr. 125 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298483]
-
Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024). ... 41. Așadar, evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu -, pentru
DECIZIA nr. 94 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298871]
-
în vedere că, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în caz de admitere a excepției, Curtea se va pronunța și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare, se impune, în raport cu art. 26 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituție, și admiterea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 176/2020, care au următorul
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 58. Prin urmare, problema dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
este prevăzută în textele legale de mai sus, interesând dacă este în termen sesizarea procurorului în ultima zi a acestuia, calculat conform art. 269 alin. (1), (2) și (4) din Codul de procedură penală, se consideră că nu poate fi disociată rațiunea reglementării termenului de atributele acestuia întrucât se află în interdependență, fiind exclusă o optică unilaterală de interpretare a sintagmei de mai sus. Caracteristicile cumulate ale termenului de referință (ce vor fi dezvoltate în cele ce succedă) constituie premisa atingerii
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
din 6 decembrie 2024, Curtea a statuat că scopul atribuției constituționale prevăzute de art. 146 lit. f) este acela de a asigura respectarea principiului supremației Constituției pe tot parcursul scrutinului prezidențial, atribuție care nu poate fi interpretată restrictiv, neputând fi disociată de rolul Curții Constituționale în arhitectura constituțională, acela de garant al supremației Constituției. Ca atare, examenul constituționalității legislației electorale nu poate fi exclus nici în etapa validării candidaturilor, nici în etapa validării rezultatului sufragiului. Prin urmare, în exercițiul atribuției sale
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
Prin Decizia nr. 34 din 24 aprilie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea antemenționată, reținându-se, în primul rând, că „lămurirea acestei sintagme nu poate fi însă disociată de circumstanțele particulare ale cauzei a căror evaluare ar permite stabilirea elementelor bazei de calcul în funcție de care se actualizează pensia de serviciu a reclamantului“, că „instanța de trimitere nu solicită o dezlegare de principiu dedusă din interpretarea unei
DECIZIA nr. 76 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296915]
-
ca și inexistentă = „aproape inexistentă”). (iii) Ca și este corect și când este sinonim cu locuțiunea conjuncțională precum și: „Observațiile, ca și sugestiile l-au ajutat să îmbunătățească lucrarea”. (iv) Ca și nu reprezintă o greșeală când cele două elemente sunt disociate din punct de vedere sintactic și semantic - elementul ca face parte din gruparea conjuncțională ca ... să, iar și este un semiadverb având rol de insistență pe lângă cuvântul pe care îl precedă: „Ar fi bine ca și colegii să îl ajute
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
cine anume conduce România și cât de disciplinată va fi România în executarea unor directive americane, ale NATO sau ale UE devin lucruri vitale pentru marile puteri. Cu cât țara are o mai mare autonomie, cu atât ea se poate disocia de unele strategii concepute la Washington sau la Bruxelles (fie în centrul Bruxelles fie la Evere...) Or, o politică autonomă (axată pe interese naționale, și nu pe prioritățile NATO) este ultimul lucru pe care și-l dorește Occidentul, care are
Cheia geopolitică a alegerilor prezidențiale din România () [Corola-blog/BlogPost/339984_a_341313]
-
Transilvaniei s-au instalat zeci de busturi și alte monumente prin care sunt omagiați diverși lideri maghiari. Între aceștia, și un criminal de război, ucigaș de români, Albert Wass, omagiat la Odorheiul Secuiesc. De altfel, liderii UDMR nu s-au disociat niciodată de politica horthystă, nici de liderii lor comuniști. Cu complicitatea guvernanților români, în județele Harghita și Covasna s-a constituit “de facto” un “ținut secuiesc”, în care aplicarea legilor României este facultativă. În ultimii ani se acționează intens pentru
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
lipsite de echivoc, respectiv art. 7 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, este incidentă în speță, raportat la circumstanțele particulare ale cauzei. ... 47. Astfel, se observă că în cauză, grefat pe prevederile art. 385 alin. (2) din Codul administrativ care disociază categoriile de funcții publice în funcții publice de stat, teritoriale sau locale, în raport cu criteriul categoriei autorității publice în cadrul căreia funcționarul public își desfășoară activitatea, instanța de trimitere solicită practic Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept să
DECIZIA nr. 233 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301182]
-
dispozițiile art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 sunt indisolubil legate de prevederile art. 3 din aceeași ordonanță de urgență, întrucât organizațiile incriminate prin textele criticate se identifică cu persoanele care le-au condus, acestea neputându-se disocia de respectivele organizații. Argumentele expuse mai sus sunt aplicabile mutatis mutandis și cu privire la caracterul legal, adecvat și necesar al soluției similare reglementate la art. I pct. 14 și 15 (cu referire la art. 12 și 13 din Ordonanța
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care permit Curții ca, în caz de admitere a excepției de neconstituționalitate, să se pronunțe și asupra constituționalității altor texte din același act normativ de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile constatate ca fiind neconstituționale. Or, nefiind constatată neconstituționalitatea prevederilor art. 31^1 din Legea nr. 304/2004, Curtea, prin aceeași decizie, a respins, ca neîntemeiată, și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (1) lit. d) teza a doua din
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]