1,061 matches
-
După aderare, Marea Britanie a devenit a doua beneficiară a FEDR, după Italia, promovarea inovației și a dezvoltării infrastructurilor fiind principalele obiective ale FEDR la acel moment. Aderarea Greciei în 1981 și a Portugaliei și Spaniei în 1986 a sporit substanțial disparitățile regionale din Uniune. Astfel, a fost luată decizia de mărire a fondului, iar politica regională a fost inclusă ca o competență oficială a Uniunii Europene, prin Actul Unic European. În perioada anilor ’80, având drept model exemplele inovative din Marea Britanie
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
de Dezvoltare Regională. 4.6. Experiența statelor care au aderat la Uniunea Europeană după 2004 Ungaria s-a confruntat, în primii ani după aderare, cu probleme în ceea ce privește capacitatea de absorbție a fondurilor europene. Una dintre cele mai acute probleme o constituia disparitatea regională. În ciuda planului de dezvoltare la nivel național aferent anilor 2004-2006, adoptat de autoritățile locale, calitatea vieții în regiunile cele mai sărace nu s-a ameliorat, ba, mai mult, diferența dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate s-
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
complementaritatea având loc între programele operaționale la nivel național și programele operaționale regionale. Specialiștii polonezi care s-au ocupat de elaborarea și negocierea documentelor de finanțare cu Comisia Europeană au realizat după prima perioadă de finanțare 2004-2006 următorul fenomen: creșterea disparităților regionale apare în același timp cu creșterea economică adusă de fondurile UE. De aceea, aceștia au negociat cu Comisia Europeană un pachet special pentru fiecare regiune (16 programe operaționale regionale) și au proiectat un program special pentru estul Poloniei, programe
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
special pentru fiecare regiune (16 programe operaționale regionale) și au proiectat un program special pentru estul Poloniei, programe care sunt mult mai focusate pe nevoile regiunilor și care ar trebui să creeze posibilitatea de a accelera dezvoltarea și a reduce disparitățile dintre regiunile poloneze. Pentru perioada 2007-2013 Poloniei i-au fost alocate 68 de miliarde de euro din fonduri europene, dar întregul pachet depășește mai mult de 100 de miliarde de euro, având în vedere puterea de cofinanțare a guvernului polonez
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
2004, numărul regiunilor cu un PIB pe cap de locuitor sub 75 % din media UE a scăzut de la 78 la 70, iar numărul celor aflate la o cotă de sub 50% din media UE a scăzut de la 39 la 32. footnote> disparitățile existente între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. În Bulgaria, spre exemplu, criza economică a făcut ca și în alte țări europene ca șomajul să crească până la nivelul din 2004. La finele anului 2011 fără serviciu au rămas 373
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
începe o afacere), legislația muncii, legislația în materie de șomaj, legile imigrației, costurile redundante, flexibilitatea pieței muncii; - mediul social are în vedere justiția, securitatea personală și a proprietății private, îmbătrânirea societății, riscul de instabilitate politică, coeziunea socială, indicele Gini (analizează disparități intraregionale), distribuția veniturilor pe tipuri de gospodării, legislația referitoare la egalitatea de șanse, procentul femeilor în parlament, posturile de conducere ocupate de femei, distribuția pe sexe a veniturilor; eficiența afacerilor, reflectată prin: - productivitate, importante fiind productivitatea globală (PIB/salariat), productivitatea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
pe cunoaștere; P2 - Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; P3 - Protecția și îmbunătățirea calității mediului; P4 - Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative; P5 - Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; P6 - Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării. Pentru fiecare dintre aceste priorități, programul stabilește o serie de subpriorități (obiective derivate), precum și indicatori de cuantificare. În final sunt prezentate și sursele de finanțare pentru îndeplinirea acestor priorități (resursele implicate) sub forma fondurilor structurale
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
Uniunii Europene. h) Criterii de eligibilitate referitoare la asigurarea creșterii eficienței energetice Prin aceste criterii se urmărește asigurarea creșterii productivității muncii în societățile comerciale și a competitivității produselor românești, pe piața internă și internațională, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile și reducerea disparităților, comparativ cu situațiile din țările Uniunii Europene, în acest sens impunându-se: promovarea unui sistem de producție inovativ și eficient, ce asigură o dezvoltare durabilă, concomitent cu reducerea cheltuielilor energetice și o valorificare mai bună a acestora; elaborarea și implementarea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
României, având ca obiectiv principal diminuarea dezechilibrelor economice și sociale acumulate în timp, precum și prevenirea apariției unor noi dezechilibre și susținerea dezvoltării generale durabile a tuturor regiunilor țării. Acest lucru se impune în România pentru că până în 1989 s-au acumulat disparități între nivelurile de dezvoltare economică și socială ale diferitelor zone ale țării, cauzate de faptul că activitatea industrială era concentrată în câteva regiuni ale țării, unde se aflau și resurse minerale și energetice, iar economia celorlalte regiuni a fost dominată
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
chiar și în lipsa unei legislații cu acest profil. Prima agenție de dezvoltare regională își propunea să contribuie la promovarea dezvoltării economice, sociale și culturale a județelor Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea. footnote> s-a constat că în România există disparități majore la nivelul dezvoltării diverselor regiuni ale țării, iar această situație se datorează existenței unui potențial diferit de dezvoltare, referindu-ne aici atât la resursele naturale și umane, cât și la modelele demografice, economice, tehnologice, sociale, politice și culturale care
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere; − Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; − Protejarea și îmbunătățirea calității mediului; − Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și întărirea capacității administrative; − Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; − Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării<footnote Planul Național de Dezvoltare 2007-2013. footnote>. Strategia PND 2007-2013 este structurată pe cele șase priorități naționale de dezvoltare, limitarea numărului de priorități fiind de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Strategia PND 2007-2013 este structurată pe cele șase priorități naționale de dezvoltare, limitarea numărului de priorități fiind de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective și măsuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor față de UE și a disparităților interne. Trebuie precizat, însă, că în interiorul acestor priorități sunt abordate numeroase domenii/sectoare de intervenție specifice, cum ar fi educația, sănătatea, energia, sectorul comunicații și IT, prevenirea riscurilor naturale, precum și multe altele. PND 2007-2013 încearcă să reflecte cât mai fidel
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de acumulări entropice asupra mediului sunt variate, putând fi consemnate numeroase obiective care au caracter negentropic (caseta 15). Caseta 15. Obiective negentropice pentru sistemele social-economice - Satisfacerea nevoilor populației - Gestiunea proactivă a ratei creșterii demografice - Reducerea gradului de sărăcie și a disparităților de venit - Limitarea creșterii demografice - Consolidarea micii gospodării rurale în scopul reducerii migrației populației la orașe - Controlul poluării morale ca violență, hoție, corupție, însin gurare, analfabetism și promovarea respectării naturii, responsabilității personale pentru procesele de poluare - Urbanizarea treptată a mediului
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ca informațiile din câmpul vizual drept (lampa) să se proiecteze în emisfera stângă, indiferent de ochi. Așadar, atunci când privim un obiect, cei doi ochi trimit în aceeași emisferă două imagini ale aceluiași obiect. Dar acestea se suprapun parțial în funcție de distanță (disparitatea binoculară). Pentru a vă convinge, priviți din nou această lampă, dar acoperind pe rând fiecare ochi. Veți observa că ochiul drept vede mai mult în dreapta, iar ochiul stâng mai mult la stânga. Așadar, vedem „dublu” în permanență, dar fără să ne
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ochi. Veți observa că ochiul drept vede mai mult în dreapta, iar ochiul stâng mai mult la stânga. Așadar, vedem „dublu” în permanență, dar fără să ne dăm seama de acest lucru, deoarece creierul integrează și corectează imaginile. Cercetătorii au arătat că disparitatea dintre cele două imagini este analizată de neuroni speciali din creier și că aceștia creează impresia de spațiu și de relief. În depărtare (la 30-40 m), cele două imagini se suprapun, iar creierul nu mai are indici pentru a percepe
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
30-40 m), cele două imagini se suprapun, iar creierul nu mai are indici pentru a percepe adâncimea; nu mai are decât dimensiunea imaginii retiniene, care se micșorează odată cu distanța, generând imaginea de perspectivă. Concluzie Geografii și cartografii au folosit principiul disparității pentru a da impresia de spațiu; procedeul constă în a face două fotografii cu obiective diferite și a privi aceste fotografii cu un dispozitiv de lentile ce permite suprapunerea imaginilor. Generalizarea acestui principiu a fost încercată în cinematografie în anii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pe arhitect în cabinetul lui seminarial. Trebuie neapărat lămurit că în ultima vreme Dan Bogdan devenise antipatic studenților și dintr-o tabără și din alta. El, Panait Suflețel și Andrei Gulimănescu alcătuiau o trinitate cu câteva note comune, cu toată disparitatea caracterelor, și Smărăndache îi poreclise "Cei trei Dioscuri", dată fiind inseparabilitatea lor. Câteșitrei sufereau moralmente dacă într-o schimbare de regim nu obțineau un avantaj oricât de mic. Asta îi deosebea de Hagienuș, care era ceva mai dezinteresat, mulțumindu-se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sociale. De asemenea, printre inițiatorii anchetelor naționale asupra practicilor culturale, a priori puțin dispuși să recunoască existența claselor, constatarea este clară: "În concluzie, reiese că abordarea în termen de CSP rămâne eficace, la scara populației franceze, pentru a evidenția puternicele disparități care continuă să marcheze accesul la marile opere de artă și de spirit". Olivier Donnat, 1999, pp. 115-116. În aceeași ordine de idei, la capătul vastei anchete despre sociabilitatea francezilor (ancheta "Contacte" a INSEE), François Héran (1988) asimilează sociabilitatea practicilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se clasează pe locul 73 din 177 de țări după Indicele de dezvoltare umană, un indice compozit bazat pe longevitate sau speranța de viață la naștere, cunoștințe (alfabetizarea adulților și nivelul mediu de instruire) și venit. Acest nivel mediu maschează disparități excepționale între zone: Brazilia nu este o țară săracă, ci o țară de săraci, astfel rezumă uneori brazilienii înșiși situația. În țara aceasta, unde tocmai am petrecut aproape un an, după mai multe șederi de-a lungul a șapte ani
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
primare din Djibouti: copii se simt acolo fericiți și în siguranță și îi apreciază pe învățători. "Violența", dacă există efectiv, nu constituie o problemă majoră în proporțiile pe care le vom prezenta, ceea ce nu înseamnă totuși că este absentă. Dacă disparitățile sunt manifeste, legate de condițiile dificile în care trăiesc comunitățile și de izolarea școlilor rurale, totuși, în ciuda acestor condiții de existență și fără vreun romantism sau fascinație exotică din partea cercetătorilor, școala din Djibouti funcționează într-o oarecare armonie". E drept
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un" Nord. Astfel, lucrările lui Blaya (2001) despre Anglia au arătat că implicarea comunității din apropiere este o explicație majoră pentru performanțele acestei țări în combaterea violenței. În plus, o "țară" este o scară de analiză uneori insuficientă, mascând importante disparități locale. În cercetările efectuate în Djibouti, diferențele între școlile de la același nivel social rămân mari, cum vom vedea mai departe, referindu-ne la "pedeapsa corporală". De fapt, este vorba de combinarea unor factori individuali, locali și macrosociali într-o abordare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de desemnare care, dacă nu întotdeauna au de-a face cu Codul penal, țin de regulament 40. Această categorie de elevi reprezintă, în medie, 2,2% din efectiv, în diferitele noastre anchete (procedură de clasificare automată). Dar această medie maschează disparități importante între școli: proporția acestui tip de elevi variază de la 0% la 11%, după caz. Această inegalitate e puternic corelată social; "nucleele dure" apar de două ori și jumătate mai numeroase în zonele de educație prioritară și sunt de opt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fi singurele determinante pentru a explica existența și proporția nucleelor dure, atunci în fiecare dintre școlile similare sociologic ar trebui să găsim o proporție egală de elevi indisciplinați. Or, repartizarea acestor "nuclee dure" în colegii totuși apropiate socio-demografic41 arată o disparitate foarte semnificativă, demonstrată de tabelul 28. Tabelul 28. Repartizarea "nucleelor dure" în șaisprezece gimnazii "sensibile" Codul școlii Duri Ceilalți Total 3 1,6% 98,4% 100% 4 3,0% 97,0% 100% 5 4,6% 95,4% 100% 6 7
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a victimizărilor îi corespunde un respect sporit între elevi. Creșterea este și aici sensibilă, de la 53,6% dintre elevi simțindu-se respectați de colegi în 2000 la 63% în 2003. Limitele unei ameliorări Această ameliorare medie nu maschează totuși unele disparități? Într-adevăr, ameliorării din anumite școli îi poate corespunde o deteriorare în altele. Mai exact, există o diferență între școlile situate în zone de educație prioritară (ZEP) și celelalte? Vom compara evoluția între școli în 1995, 2000 și 2003, în funcție de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
asemănări pilduitoare și premise solide pentru transformările demarate în România post 1989. Pe acest fond se adaugă, bineînțeles, contextul politic generat de statutul de membru al Uniunii Europene, cu avantajele și constrângerile sale, determinate de accesul la fondurile pentru echilibrarea disparităților teritoriale și de adoptarea unor politici de dezvoltare comune. Despre ce vorbim? Înțelesul românesc al cuvântului guvernare duce cu gândul la miniștrii ei și la fotografia prim-ministrului sau a președintelui și mai puțin la gestiunea afacerilor publice în interesul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]