384 matches
-
primele micele de asociație). Se reprezintă grafic dependența conductibilității echivalente în funcție de concentrație, obținând un grafic similar cu cel din figura 37. Punctul din care apare o scădere mai lentă a conductibilității echivalente în funcție de concentrație reprezintă concentrația critică micelară. PREPARAREA SISTEMELOR DISPERSE LIOFOBE. PREPARAREA SOLURILOR Considerații teoretice Solurile sunt sisteme disperse liofobe ultramicroeterogene de tip solid dispersat în lichid S1/L2 cu dimensiunile 10-9 10-7 m (grad de dispersie ∆=107 - 109 m-1). Practic, există două metode de preparare a solurilor: metoda
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
echivalente în funcție de concentrație, obținând un grafic similar cu cel din figura 37. Punctul din care apare o scădere mai lentă a conductibilității echivalente în funcție de concentrație reprezintă concentrația critică micelară. PREPARAREA SISTEMELOR DISPERSE LIOFOBE. PREPARAREA SOLURILOR Considerații teoretice Solurile sunt sisteme disperse liofobe ultramicroeterogene de tip solid dispersat în lichid S1/L2 cu dimensiunile 10-9 10-7 m (grad de dispersie ∆=107 - 109 m-1). Practic, există două metode de preparare a solurilor: metoda dispersării și metoda condensării. Obținerea solurilor prin dispersare Obținerea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
10-9 10-7 m (grad de dispersie ∆=107 - 109 m-1). Practic, există două metode de preparare a solurilor: metoda dispersării și metoda condensării. Obținerea solurilor prin dispersare Obținerea solurilor prin dispersare se realizează prin trecerea de la starea macroeterogenă (sisteme grosier disperse), mai întâi la starea microeterogenă (suspensii) și apoi, prin dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest proces este însoțit de creșterea gradului de dispersie și totodată a suprafeței interfazice. Dispersarea poate avea loc în absența sau în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
absența sau în prezența substanțelor tensioactive: lucrul mecanic cheltuit la dispersarea unui solid poate scădea de 5 - 10 ori în prezența substanțelor tensioactive față de cel cheltuit în absența acestora. Un alt avantaj al prezenței substanțelor tensioactive este creșterea stabilității sistemului dispers obținut: particulele care rezultă prin dispersarea solidului în prezența substanțelor superficial active, vor prezenta un strat superficial de adsorbție format din moleculele acestuia, conferindu-i solului stabilitate agregativă și cinetică. Dispersarea se poate realiza: * prin procedee mecanice, când substanța este
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și adsorbția unor molecule hidrofile care vor lega dipolii de apă, conferind deci particulelor proprietăți hidrofile; pelicula de solvent formată la suprafața particulelor în acest caz le asigură o stabilitate sterică sau liocratică, fenomenul fiind numit acțiune protectoare. Distrugerea sistemelor disperse liofobe prin coagulare înseamnă apropierea particulelor fazei disperse până la distanțe la care se manifestă forțele de atracție care conduc la unirea particulelor cu formarea unor agregate mai mari, capabile să sedimenteze în câmp gravitațional. Coagularea sistemelor disperse liofobe se poate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dipolii de apă, conferind deci particulelor proprietăți hidrofile; pelicula de solvent formată la suprafața particulelor în acest caz le asigură o stabilitate sterică sau liocratică, fenomenul fiind numit acțiune protectoare. Distrugerea sistemelor disperse liofobe prin coagulare înseamnă apropierea particulelor fazei disperse până la distanțe la care se manifestă forțele de atracție care conduc la unirea particulelor cu formarea unor agregate mai mari, capabile să sedimenteze în câmp gravitațional. Coagularea sistemelor disperse liofobe se poate produce sub acțiunea temperaturii, luminii, ultrasunetelor, adăugarea de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
protectoare. Distrugerea sistemelor disperse liofobe prin coagulare înseamnă apropierea particulelor fazei disperse până la distanțe la care se manifestă forțele de atracție care conduc la unirea particulelor cu formarea unor agregate mai mari, capabile să sedimenteze în câmp gravitațional. Coagularea sistemelor disperse liofobe se poate produce sub acțiunea temperaturii, luminii, ultrasunetelor, adăugarea de electroliți. Adaosul unor cantități de electrolit în sistemele disperse liofobe reprezintă mijlocul cel mai eficace de producere a coagulării acestora: acțiunea coagulantă se datorește ionului cu sarcină de semn
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
atracție care conduc la unirea particulelor cu formarea unor agregate mai mari, capabile să sedimenteze în câmp gravitațional. Coagularea sistemelor disperse liofobe se poate produce sub acțiunea temperaturii, luminii, ultrasunetelor, adăugarea de electroliți. Adaosul unor cantități de electrolit în sistemele disperse liofobe reprezintă mijlocul cel mai eficace de producere a coagulării acestora: acțiunea coagulantă se datorește ionului cu sarcină de semn contrar sarcinii unităților cinetice (particulelor), conținute în sol. Astfel, pentru solul (pozitiv) de Al2O3, la adaosul de electroliți (KCl, KNO3
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
prin coagulare (agregare) separându-se din sistem. Efectul coagulant al fiecărui electrolit se caracterizează prin concentrația critică de coagulare (C.C.C.) sau prag de coagulare (ck). Concentrația minimă de electrolit, exprimată de obicei în milimoli sau miliechivalenți la litru de sistem dispers, care provoacă procesul de coagulare, se numește concentrație sau prag de coagulare ck. Mărimea inversă, 1 kc , reprezintă capacitatea de coagulare a electrolitului respectiv. Experimental, s-a constatat că procesul de coagulare depinde în primul rând de valența ionului de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
a provocat coagularea (pragul de coagulare) este dată de relația (188). În această relație: c = 0,01 mol/L n0 = 4 mL n1 și n2 se referă la ultima probă în care s-a observat coagularea (tabel 33). PREPARAREA SISTEMELOR DISPERSE LIOFOBE DE TIP L1/L2 (EMULSII) Considerații teoretice Emulsiile sunt sisteme disperse liofobe microeterogene, stabile, cu gradul de dispersie cuprins între 105 și 107 m-1, obținute prin dispersarea a două lichide nemiscibile între ele (un lichid polar și un
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
această relație: c = 0,01 mol/L n0 = 4 mL n1 și n2 se referă la ultima probă în care s-a observat coagularea (tabel 33). PREPARAREA SISTEMELOR DISPERSE LIOFOBE DE TIP L1/L2 (EMULSII) Considerații teoretice Emulsiile sunt sisteme disperse liofobe microeterogene, stabile, cu gradul de dispersie cuprins între 105 și 107 m-1, obținute prin dispersarea a două lichide nemiscibile între ele (un lichid polar și un lichid nepolar), prin intermediul unui emulgator,. Emulsiile se împart în două clase: * emulsii
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
indicator se folosește electrodul de sticlă iar ca electrod de referință se folosește electrodul de calomel. În tabelul 34 sunt redate date experimentale privind caracterizarea fizicochimică a emulsiilor preparate. OBȚINEREA ȘI CARACTERIZAREA FIZICO-CHIMICĂ A SUSPENSIILOR Considerații teoretice Suspensiile sunt sisteme disperse liofobe microeterogene (cu grad de dispersie cuprins între 105 - 107 m-1) sau macroeterogene (cu grad de dispersie cuprins între 103 - 105 m-1) de tip S1/L2 (diametrul particulelor fazei dispersate cuprins între 50 - 180 µm, prevăzut de FR
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
be explained, therefore, through the supposition that any mistake în the relations of one of these powers with Russia would have created problems în others areas of Europe, especially în the north, and for solving them Russia would have to disperse the forces concentrated on the borders of the Ottoman Empire, action that would have diminished the pressure on them. The Porte did not limit to the surveillance of these rapports, but also attempted to control them, making use of its
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
între fizică și chimie, putând fi considerată o ramură independentă a chimiei fizice. Obiectul chimiei coloidale, îl constituie studiul sistemelor coloidale. Având în vedere că domeniul sistemelor dispuse este extrem de larg, s-ar părea mai cuprinzătoare denumirea de „Știința sistemelor disperse” în loc de „Chimia coloizilor”, denumire care se păstrează și astăzi. Denumirea de coloid își are originea în lucrările lui Groham (1861) care este considerat părintele chimiei coloidale și provine de la cuvântul grecesc colla (clei). Definițiile date noțiunii de coloid au evoluat
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
dezvoltarea chimiei coloidale au adus contribuții remarcabile chimiști și fizicieni români, din care se pot menționa: E. Angelescu, N. Barbulescu, S. Nicolescu. Prezentul material explică din punct de vedere teoretic și practic implicațiile stării coloidale, în general și ale sistemelor disperse (fenomene de transport), în special, dat fiind multiplele funcții pe care le exercită chimia fizică și coloidală în viața de zi cu zi (un spectru larg de aplicații în industrie purificarea aurului și apelor, studiul polimerilor, agricultură - erbicide, sau medicină
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
care le exercită chimia fizică și coloidală în viața de zi cu zi (un spectru larg de aplicații în industrie purificarea aurului și apelor, studiul polimerilor, agricultură - erbicide, sau medicină cunoașterea organismului viu). Prof. Dr. LUCIA ODOCHIAN CAPITOLUL I SISTEME DISPERSE S-a afirmat că obiectul fundamental al chimiei coloidale îl reprezintă sistemele coloidale, sistemele disperse. Sistemele disperse, coloidale sunt sisteme eterogene de un tip special, suprafețele de separație dintre faze fiind extrem de extinse. Acest fapt poate fi realizat prin dispersarea
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
larg de aplicații în industrie purificarea aurului și apelor, studiul polimerilor, agricultură - erbicide, sau medicină cunoașterea organismului viu). Prof. Dr. LUCIA ODOCHIAN CAPITOLUL I SISTEME DISPERSE S-a afirmat că obiectul fundamental al chimiei coloidale îl reprezintă sistemele coloidale, sistemele disperse. Sistemele disperse, coloidale sunt sisteme eterogene de un tip special, suprafețele de separație dintre faze fiind extrem de extinse. Acest fapt poate fi realizat prin dispersarea (fărâmițarea, mărunțirea) uneia dintre fazele existente obținându-se un sistem dispers. În cazul cel mai
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
aplicații în industrie purificarea aurului și apelor, studiul polimerilor, agricultură - erbicide, sau medicină cunoașterea organismului viu). Prof. Dr. LUCIA ODOCHIAN CAPITOLUL I SISTEME DISPERSE S-a afirmat că obiectul fundamental al chimiei coloidale îl reprezintă sistemele coloidale, sistemele disperse. Sistemele disperse, coloidale sunt sisteme eterogene de un tip special, suprafețele de separație dintre faze fiind extrem de extinse. Acest fapt poate fi realizat prin dispersarea (fărâmițarea, mărunțirea) uneia dintre fazele existente obținându-se un sistem dispers. În cazul cel mai simplu al
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
reprezintă sistemele coloidale, sistemele disperse. Sistemele disperse, coloidale sunt sisteme eterogene de un tip special, suprafețele de separație dintre faze fiind extrem de extinse. Acest fapt poate fi realizat prin dispersarea (fărâmițarea, mărunțirea) uneia dintre fazele existente obținându-se un sistem dispers. În cazul cel mai simplu al sistemului difazic vom avea, astfel, o fază dispersată, constituită din mici particule răspândite în cealaltă fază denumită mediu de dispersie. Se poate concluziona că, cerința de bază a sistemelor coloidale, și implicit a celor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
În cazul cel mai simplu al sistemului difazic vom avea, astfel, o fază dispersată, constituită din mici particule răspândite în cealaltă fază denumită mediu de dispersie. Se poate concluziona că, cerința de bază a sistemelor coloidale, și implicit a celor disperse este insolubilitatea reciprocă a substanțelor ce compun faza dispersă și mediul de dispersie. I.1.Definiția sistemelor disperse Necesitățile de studiu au impus întotdeauna științei să izoleze din mediul înconjurător numai anumite părți sau „domenii” limitate. O porțiune limitată din
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
avea, astfel, o fază dispersată, constituită din mici particule răspândite în cealaltă fază denumită mediu de dispersie. Se poate concluziona că, cerința de bază a sistemelor coloidale, și implicit a celor disperse este insolubilitatea reciprocă a substanțelor ce compun faza dispersă și mediul de dispersie. I.1.Definiția sistemelor disperse Necesitățile de studiu au impus întotdeauna științei să izoleze din mediul înconjurător numai anumite părți sau „domenii” limitate. O porțiune limitată din lumea înconjurătoare căreia i se aplică legile fizicii și
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
răspândite în cealaltă fază denumită mediu de dispersie. Se poate concluziona că, cerința de bază a sistemelor coloidale, și implicit a celor disperse este insolubilitatea reciprocă a substanțelor ce compun faza dispersă și mediul de dispersie. I.1.Definiția sistemelor disperse Necesitățile de studiu au impus întotdeauna științei să izoleze din mediul înconjurător numai anumite părți sau „domenii” limitate. O porțiune limitată din lumea înconjurătoare căreia i se aplică legile fizicii și chimiei se numește sistem fizicochimic. O categorie importantă de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
impus întotdeauna științei să izoleze din mediul înconjurător numai anumite părți sau „domenii” limitate. O porțiune limitată din lumea înconjurătoare căreia i se aplică legile fizicii și chimiei se numește sistem fizicochimic. O categorie importantă de sisteme fizicochimice sunt sistemele disperse, deci putem afirma că sistemele disperse sunt sisteme polifazice (cu zone de discontinuitate) în care una sau mai multe faze sunt discontinue și au o interfață apreciabilă. I.2. Clasificarea sistemelor disperse Răspândirea largă a sistemelor disperse în natură impune
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
mediul înconjurător numai anumite părți sau „domenii” limitate. O porțiune limitată din lumea înconjurătoare căreia i se aplică legile fizicii și chimiei se numește sistem fizicochimic. O categorie importantă de sisteme fizicochimice sunt sistemele disperse, deci putem afirma că sistemele disperse sunt sisteme polifazice (cu zone de discontinuitate) în care una sau mai multe faze sunt discontinue și au o interfață apreciabilă. I.2. Clasificarea sistemelor disperse Răspândirea largă a sistemelor disperse în natură impune clasificarea lor pentru ușurința studiului. Literatura
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
O categorie importantă de sisteme fizicochimice sunt sistemele disperse, deci putem afirma că sistemele disperse sunt sisteme polifazice (cu zone de discontinuitate) în care una sau mai multe faze sunt discontinue și au o interfață apreciabilă. I.2. Clasificarea sistemelor disperse Răspândirea largă a sistemelor disperse în natură impune clasificarea lor pentru ușurința studiului. Literatura de specialitate cuprinde diferite criterii de clasificare dintre care se pot aminti: 1. clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice; 2. clasificarea sistemelor disperse după natura
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]