5,812 matches
-
și încălzire pentru lucrătorii de la regiile de specialitate, case de odihnă pentru anumite categorii salariale, apartamente de serviciu pentru militari, polițiști, etc., etc.), nu e greu de ghicit: un fel de socio-comunism combinat cu elemente de grav populism și un dispreț de casta față de cei care nu sunt că ține. Dacă toate acestea s-ar petrece pe banii unui particular, n-aș avea decât cuvinte de laudă: într-o lume normală, orice patron se gândește cum să-și protejeze mai bine
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
rosturile fidelității/ la orele potrivite pentru dragoste.../ insuficiente se dovediseră bunăoară/ apă focul pamantul și aerul/ nu se putea dezerta/ din anotimpul tănguitor al iluziei ăncăt/ iată-ne cu rasul hieratic an elanul cearceafului/ scufundat/ cu iubita culcata alături an dispreț/ de orice sfarsit..." (Semne). Ioan Tepelea vădește o natură sensibilă, ănclinată spre tonul elegiac. Așa se explică simplitatea patriarhala a unora (destul de numeroase) secvențe ale lirismului sau, care, ca și biosul ilustrat anatomic și fiziologic (ansa la un nivel nu
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
doar neputința și lehamite" (Capătul). Cuprinse de deznădejdea descompunerii, recipientele ași creează singure vidul ce le ucide. E un suicid la nivelul materiei anorganice: "Flacoanelor nu le-a mai rămas/ decât disperarea atunci când te văd/ și se videază singure cu dispreț/ pentru ele și pentru tine" (ibidem). an fine, materialitatea devine mortuar delicată, grațios fantomală, precum o ultimă concesie făcută visului "poetic": "Era aidoma unui disc de patefon hârșâit,/ cu sunete dintr-un alt veac,/ dintr-un alt material,/ dintr-un
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
parte pe cei care te pot concura (deși - sau pentru că - sunt reale "valori" pentru societate), ajută - dar pe cei din "gașca" ta, și da la cap celorlalți -, lipsa de suflet (omunculi-cavouri trupești), nerespect pentru legalitate, pentru ce este al celuilalt, disprețul față de cine nu este "semen" - că veritabil clon al tau -, incompetență și incultura asezonate cu obrăznicia imposturii, tupeul ca armă a necinstei ori a minciunii, fățărnicie, nesimțire, indolenta, ticăloșie, sau bizară supraactivitate care se ăntrupează an summum-ul de birocrație
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
toate gradațiile, foarfecele cenzurii este legiferat intru "binele poporului" care, precum un prunc, trebuie să primească bunurile culturale bine tratate antibacterian și asortate. Articolul de fond dintr-o revistă divulgă luarea lui Eminescu într-o posesie ritoasă, într-un evident dispreț față de ceea ce a reprezentat poetul în această țară de-a lungul unui șir întreg de decenii precedente: ăNoi îl sărbătorim pe Eminescu pe care niciodată statul burghezo-moșieresc nu l-a sărbătorit cum se cuvenea, pentru că ar fi însemnat să-și
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
respect asupra unor "erori" săvârșite G. Călinescu, Tudor Arghezi, Nicolae Breban, Dumitru Tepeneag, Gabriel Liiceanu, Alexandru George sau Gabriela Adamesteanu, dovedește că Laszlo Alexandru nu este sensibil la frumusețea literaturii. Cum poate un cunoscător să scrie, cu un rictus de dispreț, pe foaia albă: G.-C-ă-l-i-n-e-s-c-u? Ca să nu mai vorbim de apostrofările grosolane despre care, în timpul lecturii, ne vine să credem că răzbat de undeva, de pe stradă și nu dintre filele unei cărți. Laszlo Alexandru îl acuză pe George Pruteanu de
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
în misiuni oficiale, cer burse de studii în străinătate pentru pramatia de fiu care, acasă, are mari probleme cu buchisirea alfabetului? Dea Domnul să exagerez, insă tare mi-e teamă că pantă pe care s-a pornit prin afișarea acestui dispreț visceral pentru cultura se va termina rău de tot pentru țară. Dar poate că visul secret al actualilor conducători e să nu rămână în țară nimeni capabil să scrie corect fie și numele României.
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
te așteaptă. Nu mi ar plăcea. Și cred că nici ție. Nils: Ei, uneori n-ar fi rău... Paul: Mie, acum, mi-ar plăcea să știu. Mi-ar fi mai ușor... Arne: La tine e o situație specială... Paul: (Cu dispreț) Specială! Nils: De fapt, ce ai de gând? Paul: Să rezist. Cât se va mai putea. Și-așa, de plecat n-am cum să plec. Și nici cu ce. Și, la urma urmelor, nici unde. Arne: De ce nu-tentorci acasă? Paul
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
în care pozează o siguranță de sine, o obrăznicie de te trec fiorii: li se cuvine orice și n-au a se feri sau a da socoteală cuiva. În sclipirea din ochii celor puși să apere legea era un nesfîrșit dispreț față de lege. Pozînd la sînul fetei de cabaret, privirile procurorului Ciontu aveau un singur mesaj: aVa fac pe toți!a. Admițînd că interpretarea Leliei Munteanu e exagerată și că în ochii celor doi procurori nu se putea citi decît că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
mișcă prin urmare în aria termenilor obsesivi și a sintagmelor gata făcute. De fapt, el s-a transformat într-un sub-cod lingvistic ce se cere apreciat ca atare, într-un limbaj specializat". O altă trăsătură a discursului comunist o reprezintă disprețul față de contingent. Acest discurs nu se alimentează din realitate - oricît se invocă, demagogic, "legătură cu viața", rolul important al praxis-ului, întorcîndu-le, de fapt, spatele, în favoarea unei ordini "definitive", scutite de primejdia imprevizibilului, care ar putea țîșni din orice detaliu
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
altuia ". Sensurile sînt motivate de o origine destul de transparență (elemente latine, con "cu" și descendere "a coborî"), în franceză definiția fiind clar centrată pe componentă lor negativă, de politețe ofensatoare (în Petit Robert, 1991, condescendance e "superioritate binevoitoare amestecata cu dispreț", iar un context tipic pentru condescendant e "un surîs ironic și condescendent" a trad. n.). Ideea de asumare voluntară a unui comportament amabil față de un inferior e puternică și în engleză, în familia lexicala a verbului condescend, iar în italiană
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
Constantin Țoiu Nu cu dispreț își deschide astfel capitolul, în Istoria sa, G. Călinescu, ci cu o lucida apreciere, având totdeauna bătaie lungă. Criticul îl citează pe impenitentul italienist din Roșiorii de Vede: "Și bella, grațioasa, ca astra tremurânda / ... era Ella de blândă" etc. etc.
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
S-a ăntămplat și să rezumam unele articole, prea lungi ori inegale, sau sa refuzam a le publică. Puntem uneori greși an aprecierea noastră, dorințele ăntre publicabil și nepublicabil nefiind limpede distincte, dar n-o facem din rea-voință sau din dispreț. Am profitat de numărul mare de pagini acordate an acest număr "replicilor", spre a reaminti lucruri ăndeobste știute și reguli ăndeobste ignorate ăntr-o publicistica, precum aceea actuala, a tuturor posibilităților, oglindă fidelă a unei societăți, ea ănsăsi a tuturor posibilităților
Controverse si ecouri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17619_a_18944]
-
în amiaza mare, beat de suferința neputinței noastre omenești, prea omenești. În adevăr, repet, în adevăr Dumnezeu mi-a dat de lucru; Dumnezeu, nu omul. Omul „îmi dă de lucru” cel mai adesea „pieziș”, cum ar zice același Arghezi, în dispreț mascat, în silă dresată mediatic ca potop de minciună; omul recent, care altul?, mă presează unduios la dedublare, mă obligă calin la alienare, cică să mă drăgălesc porcește cu el, cică „mă roagă el”, cică „să fac asta pentru el
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
retras la 31 de ani la Mânăstirea Port-Royal pentru a scrie celebrele antume Scrieri provinciale și postumele Cugetări, protagonistul lui Nedelcovici s-a ascuns, revoltat și intransigent, încă din liceu într-o lume interioară a cărei frontieră e trasată de disprețul față de Zeitgeist-ul lumii contemporane bolnave și pervertite, iar centrul de echilibru devine o din ce în ce mai mare izolare în muzică. Mai precis, jazzul și toate formele sale „adiacente”: Duke Ellington, Benny Goodman, Petruciani, Woody Herman, Charlie Parker, Stan Getz, Benny Carter până la
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
de estrangeirados, de înstrăinați a celor doi. Amîndoi și-au privit propria țară cu o distanțare salubră, observîndu-i acesteia, lucid, păcatele și lipsurile: amîndoi au purtat de aceea, de-a lungul vieții și după moarte, eticheta lipsei de patriotism, a disprețului față de propriul popor. Puțini puteau înțelege atunci cît patriotism arzător și cîtă frustrare se ascundeau în spatele criticilor formulate Eça la adresa Portugaliei și de Caragiale la adresa țării noastre. Faptul că amîndoi au fost niște „înstrăinați”, în sensul propriu al cuvîntului, le-
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
În general, toți cei care intervin și susțin controlul politic și realismul socialist, ca și poeții partinici și poeziile lor ocazionale, par un fel de fundal pe care nimeni nu pare să-l mai ia cu adevărat în serios. „Sănătosul dispreț față de formele primitive de notație literară” (Eugen Simion la începutul anului 1964) pare să fie o atitudine adoptată cu curaj de elita autentică a momentului. Grafica este și ea nouă, elegantă, simplificată, au dispărut excesele de roșu din frontispiciu și
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
fel de viclenie, de instinct educat al pericolului și oportunității care relevă charisma sa de lider. Electricianul reclamă absența oricărui complex de inferioritate în fața intelectualilor și o face nu o dată pentru ca faptul să nu devină semnificativ. Există la Walesa un dispreț abia disimulat pentru intelectuali; aceștia, o spune ironic, ajung după lungi discuții la aceeași concluzie la care le ajunge în 5 minute, sunt idealiști acolo unde doar acțiunea poate decide. Un membru al Solidarității îl întreabă dacă îi poate primi
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
învederat”: la moartea lui, în 1990, au existat proteste privind faptul că „The New York Times” omisese, în necrologul pe care i l-a dedicat, să menționeze ieșirile violent antisemite ale, altminteri, „delicatului” scriitor). Dahl pune fără să ezite ștampila resentimentului și a disprețului, iar Hugh Trevor-Roper, alt „progresist”, a declarat: „N-aș vărsa o lacrimă dacă vreun musulman britanic, nemulțumit de manierele lui Rushdie, l-ar pândi pe o stradă întunecată și i le-ar îmbunătăți.” Din fericire, au existat și prietenii adevărului
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
semeață absolut și țîfnoasă eminent (e singura care-și permite așa cote de aroganță). Se uită la bărbați ca la o turmă, ca la niște satiri grotești și impotenți ce asaltează o Diană, o suverană inaccesibilă a farmecelor. Pune atîta dispreț în privirea pe care le-o aruncă încît îi strivește grămadă și le-ar mai și aplica o pedeapsă degradantă (dar meritată), ca unor animale repugnante. Nimeni în poezia noastră n-a mai îndrăznit să se aburce pe un așa
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
de la Alice Călugăru încoace) și chiar unele bampirițe, dar o așa strivitoare absolută și în masă n-am mai avut - și nici nu văz cum am mai putea avea. Lucica vorbește de-a dreptul din transcendența inaccesibilității și cu un dispreț și o greață atît de radicale că ți-e jenă să-i fii, ca bărbat, fie și simplu cititor. Iat-o pe suverana disprețului de bărbați ținînd un discurs de curată androfobie (dar nu fără temei, căci, pe cît se
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
cum am mai putea avea. Lucica vorbește de-a dreptul din transcendența inaccesibilității și cu un dispreț și o greață atît de radicale că ți-e jenă să-i fii, ca bărbat, fie și simplu cititor. Iat-o pe suverana disprețului de bărbați ținînd un discurs de curată androfobie (dar nu fără temei, căci, pe cît se pare, cu toată nimicnicia lor, acestor pigmei le cam mergea gura și se împăunau cu grațiile ei): „Vă lăudați de inima-mi furată?/ Deci
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
nu prea se ține de cuvînt, că e o hahaleră. Și doamna Ana, care nu are cum să știe adevărul adevărat, va crede ce spun acești mizerabili și va rămîne în memoria ei ca un individ fără cuvînt, demn de dispreț. Iar domnului Igor, atunci cînd va întreba de el, îi vor spune că nu a reușit să compună cîntecul, că nici nu ar fi în stare, că e un lăudăros fără pereche, un lăutar de doi bani. Și domnul Igor
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
-ți dă de mâncare. Și nici nu te face mai bun și mai frumos. Amintiți-vă de atâtea „glorii sportive naționale” care la doar câțiva ani după încetarea activității „în slujba nației” s-au trezit muritori de foame - în totalul dispreț și în apăsătoarea uitare a celor care îi adulau cu lacrimi. Primii care s-au adaptat mutării accentului de pe națională pe echipele de club sunt jucătorii exponențiali. Pentru că prioritatea lor este respectarea contractului cu întreprinderea capitalistă numită club de fotbal
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
dintre motivele pentru care colegii noștri au hotărât să-și manifeste nemulțumirea alături de ceilalți cetățeni ai României", se menționează în comunicatul FEN. "Vinovat pentru această situație se face și actualul ministru al Educației care, prin toate măsurile luate, manifestă un dispreț total față de angajații din sistem. Considerăm că toți colegii care au participat sau vor participa voluntar la acțiunile de protest au dreptul să-și manifeste public nemulțumirea față de cei care au generat această situație ", a afirmat președintele FEN, Constantin Ciosu
Profesorii pichetează, vineri, sediul Ministerului Educaţiei () [Corola-journal/Journalistic/23856_a_25181]