930 matches
-
În acest sens, Consiliul Aulic de Război din Viena făcea cunoscut, la 9 iulie 1779, Comandamentului General al Galiției, că propunerea făcută de nobilii din Cernăuți de a alege trei reprezentanți din rândul lor, care să participe la deliberările Administrației districtuale privitoare la afacerile provinciale, ar putea avea atât un rezultat bun, cât și unul negativ. Exista temerea formulată de generalul Enzenberg, și împărtășită de Consiliul din Viena, că acordarea pentru nobilime a unui drept de vot deliberativ în sesiunile Administrației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
reclamau necesară trimiterea sa la principii din Moldova 172. Împăratul Iosif al II-lea, dorind să dea o oarecare satisfacție stărilor privilegiate din provincie, hotăra pe 29 august 1781 că boierul Vasile Balș urma să fie folosit în cadrul Administrației militare districtuale bucovinene la rezolvarea tuturor problemelor legate de întocmirea planului de reorganizare a Bucovinei și nu într-o funcție limitată. De asemenea, acesta urma a fi trimis, ca reprezentant special al Monarhiei de Habsburg pe lângă domnul Moldovei, ori de câte ori era nevoie 173
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
obiect al grijii publice"134. Cele două școli normale deja înființate în Cernăuți și Suceava deveneau model (normă) pentru celelalte școli ale provinciei. Școlile normale urmau să pregătească cadre pentru administrație și învățători pentru școlile triviale. În privința celor șase școli districtuale sau "naționale", ce erau considerate ca școli principale sau de căpetenie, dintre care trei funcționau deja la Cernăuți, Siret și Suceava, iar alte trei urmau a fi înființate la Câmpulung, Vășcăuți și Zastavna, se specifică că acestea erau destinate pregătirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
împărăteasa Maria Theresia această instituție administrativă avea numai funcție de control, treptat, sub Iosif al II-lea, prin încredințarea de noi sarcini administrative, ajunge să acopere aproape toate domeniile politico-administrative, fiind o instanță intermediară între Guberniu și forurile judecătorești, la nivel districtual 229. Administrația ținutală a Bucovinei era subordonată în toate problemele politice, publice și camerale Guberniului Galiției și Curții de Apel din Lemberg. În fruntea forului administrativ bucovinean se afla un căpitan ținutal, ce era subordonat direct guvernatorului sau Statthalter-ului Galiției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
treptată a normelor de drept roman în judecarea proceselor, pe măsură ce codurile de legi austriece vor fi traduse "în limba țării".236 Pe baza referatului lui Keess, aprobat cu unele mici modificări și de împărat, s-a hotărât înființarea unor judecătorii districtuale civile în orașele Cernăuți, Siret și Suceava, care să ia locul auditoriatelor militare, precum și a unui tribunal pentru pricinile criminale în orașul de reședință a provinciei, toate urmând să intre în funcție începând cu 1 februarie 1787. Tribunalul provincial și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de tratament suportate 104. După ce și-a pus la punct și și-a reglementat problemele personale, pe 9 decembrie 1792, baronul Vasile Balș a depus în scris, la Cernăuți, jurământul de serviciu și a primit agendele de lucru în calitate de căpitan districtual 105. Prin această numire, începea pentru Bucovina o perioadă nouă, marcată de faptul că, pentru prima dată de la înglobarea sa în componența Imperiului habsburgic, cel mai înalt post de conducere pe care îl avea regimul în ierarhia politico-administrativă din această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
unor măsuri și tendința de a nu respecta întru totul indicațiile primite de la forurile politico-administrative superioare, îl vor pune în cele din urmă în stare de conflict cu acestea, dar și cu elita nobiliară provincială. Sfera de activitate a Administrației districtuale era foarte însemnată, îngrijindu-se de supravegherea învățământului, a bisericii, a stăpânilor de pământ și a funcționarilor lor, de chestiunile ce priveau țăranii clăcași, de administrarea impozitelor, de conscripții și recrutare, de organizarea și vegherea comunelor etc. Totodată, acesteia îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
clăcași, de administrarea impozitelor, de conscripții și recrutare, de organizarea și vegherea comunelor etc. Totodată, acesteia îi erau subordonate autoritățile locale, atât cele orășenești, cât și cele sătești, ca și domeniile moșierești cu mandatarii acestora. În directa subordonare a căpitanului districtual stăteau comisarii districtuali care, de la introducerea administrației civile, luaseră locul directorilor existenți până atunci sub Administrația militară a Bucovinei 106. În perioada postiosefinistă, în Bucovina, în conformitate cu politica dusă în materie școlară de autoritățile centrale vieneze 107, dar și de cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
impozitelor, de conscripții și recrutare, de organizarea și vegherea comunelor etc. Totodată, acesteia îi erau subordonate autoritățile locale, atât cele orășenești, cât și cele sătești, ca și domeniile moșierești cu mandatarii acestora. În directa subordonare a căpitanului districtual stăteau comisarii districtuali care, de la introducerea administrației civile, luaseră locul directorilor existenți până atunci sub Administrația militară a Bucovinei 106. În perioada postiosefinistă, în Bucovina, în conformitate cu politica dusă în materie școlară de autoritățile centrale vieneze 107, dar și de cele guberniale, a existat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
slaba aderență a populației comunităților rurale, și nu numai, la legislația școlară promovată de monarhia luminată. Pentru antrenarea populației Bucovinei în procesul de școlarizare-alfabetizare, ce urmărea să asigure crearea unei pături instruite la nivelul minim al scrisului și cititului, Administrația districtuală a apelat la autoritățile bisericești provinciale. Circularele și pastoralele episcopului Bucovinei adresate credincioșilor ortodocși din provincie atestă dificultățile întâmpinate de autoritățile locale în aplicarea programului școlar, generate de ignoranța, obscurantismul și lipsa de receptivitate la ideea de progres și luminare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
celor din mediul rural, în spiritul supunerii față de autoritatea instituită în stat, al loialității față de Casa de Habsburg, dar și al toleranței și binefacerii. Acționând în spiritul politicii promovate de Curtea din Viena în această perioadă, Vasile Balș, în calitate de căpitan districtual, a reușit să atragă biserica ortodoxă din Bucovina în acțiunea de propagandă împotriva Franței revoluționare și, apoi, napoleoniene, cât și în sprijinirea efortului de război al Imperiului habsburgic. Motivat deplin din punct de vedere ideologic și fundamentat pe conservatorismul austriac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
celui mai de jos segment al societății, atât în mediul urban, cât mai ales rural, urmărea să contracareze propagarea spiritului și a ideilor revoluționare în rândul maselor din această provincie de graniță a monarhiei. În general, mesajele transmise de Administrația districtuală prin intermediul circularelor Episcopiei Bucovinei îndemnau pe "poporeni" să nu dea ascultare acelor care ar căuta "a ridica pe locuitori spre tulburare" și ar vorbi de "slobozenie și de sminteală din toate datoriile și dăjdiile stăpânești" 141. Or aceasta reprezenta un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
apărarea acestora împotriva abuzurilor și împilărilor stăpânilor sau ale arendașilor de moșie, prin păstrarea, în privința numărului zilelor de clacă prestate de săteni proprietarilor, a statu-quo-ului stabilit în perioada Administrației militare, de 12 zile pe an181. Mai mult, în 1795, Administrația districtuală a interzis cele trei zile pe săptămână de clacă datorate de țărani stăpânilor, stabilite în 1788, pentru arătură, cositul fânului și strânsul recoltei 182. Totodată, în premieră, s-a dispus ca proprietarii de moșii să dea ajutor în produse țăranilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a ține protocoalele și conscripțiile satelor, lucruri ce până nu de mult erau considerate drepturi ale nobilității funciare etc183. În aceeași perioadă, pentru a transpune în practică prevederea din Regulamentul bisericesc privitoare la îmbunătățirea situației economice a parohilor rurali, căpitanul districtual Balș a decis, în 1794, ca stăpânii de pământ să dea preoților aflați pe moșiile lor câte 24 de fălci de teren, drept sesie parohială, cu scutire de boieresc și alte contribuții. Suprafața sesiilor parohiale urma să fie delimitată la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1794, ca stăpânii de pământ să dea preoților aflați pe moșiile lor câte 24 de fălci de teren, drept sesie parohială, cu scutire de boieresc și alte contribuții. Suprafața sesiilor parohiale urma să fie delimitată la fața locului de comisarii districtuali 184. Această hotărâre a fost și ea una din cauzele nemulțumirilor manifestate față de Vasile Balș de nobilimea funciară provincială, ce ar fi dorit ca suprafața sesiei să fie stabilită după bunul plac al proprietarilor, fără ca țăranii de pe moșie să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dorit ca suprafața sesiei să fie stabilită după bunul plac al proprietarilor, fără ca țăranii de pe moșie să fie datori a presta preotului două zile de clacă pe an185. Căpitanul Bucovinei veghea și asupra bunei administrări a justiției în provincie. Administrația districtuală superviza, în special, toate chestiunile referitoare la recunoașterea nobilității pentru unele persoane din rândul stărilor privilegiate, la procesele dintre proprietarii de pământ din provincie privitoare la încălcarea proprietăților lor, la hotărnicirea unor moșii etc186. În domeniul juridic, în perioada postiosefinistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
stărilor privilegiate, la procesele dintre proprietarii de pământ din provincie privitoare la încălcarea proprietăților lor, la hotărnicirea unor moșii etc186. În domeniul juridic, în perioada postiosefinistă au continuat să funcționeze un tribunal pentru pricini criminale în Cernăuți și trei judecătorii districtuale în Cernăuți, Siret și Suceava, ca instituții civile de administrare a dreptului, introduse în Bucovina în timpul lui Iosif al II-lea, după introducerea administrației civile și alipirea la Galiția, în anul 1786. Unele modificări în această structură instituțională au apărut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
înalt for juridic din imperiu, Oberste Justizstelle că, în funcție de hotărârea dată de împărat, nobilii bucovineni vor continua să aparțină și în viitor de Forum nobilium sau Landrecht-ul din Stanislav. În același timp era hotărâtă înființarea unor cărți funduare pe lângă judecătoriile districtuale existente, urmând a fi transferat aici o parte a personalului Cărții funduare din Lemberg și Stanislav 187. Această ultimă decizie a Cancelariei Aulice din Viena nu a fost transpusă imediat în practică, fiind modificată la începutul anului următor. În acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
urma să fie numit și un funcționar de la Cartea funduară din Lemberg 188. Decretul emis în februarie către Guberniul Galiției adăuga, în plus, faptul că Administrația Bucovinei avea obligația de a prelua cărțile funciare, documentele și protocoalele existente pe lângă judecătoriile districtuale și de a le aduce la Cernăuți 189. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, în pofida măsurilor luate de statul austriac, o mare parte a personalului care deservea instituțiile judecătorești, ca și pe cele administrative din Bucovina, era după relatarea unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ion Budai-Deleanu de o condiție mai mult decât modestă, unii dintre acești funcționari nu avea nici măcar pregătirea de specialitate necesară și nici o ținută morală corespunzătoare, existând numeroase cazuri de corupție 190. De aceea, o direcție de acțiune a noului căpitan districtual a avut în vedere luarea unor măsuri organizatorice cu efect asupra administrației și justiției din Bucovina, prin care se încerca înlăturarea funcționarilor incompetenți și a disfuncționalităților existente. Din dorința de a ameliora situația, Balș a acționat cu energie pentru îndreptarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu funcționarii corupți sau incompetenți, determinând, ca reacție, numeroase plângeri ale acestora împotriva sa, cât și cu Guberniul din Lemberg, care căuta să-i tempereze acțiunile 192. În general, autoritățile locale, orășenești sau sătești, aveau datoria de a sprijini Administrația districtuală în toate direcțiile activității sale, mai ales în conscrierea și încasarea impozitelor și în chestiunile de poliție locală. Vasile Balș a căutat să realizeze un control cât mai strict al autorităților orășenești, nepermițând nici o nesupunere față de ordinele sale, astfel încât primăriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și în chestiunile de poliție locală. Vasile Balș a căutat să realizeze un control cât mai strict al autorităților orășenești, nepermițând nici o nesupunere față de ordinele sale, astfel încât primăriile comunelor urbane au ajuns să fie aproape ca un serviciu subordonat Administrației districtuale. În acest sens, pe 20 iulie 1793, el notifica Primăriei orașului Cernăuți că "primăria de atunci și-a permis prea multe acțiuni arbitrare și a acționat chiar împotriva dispoziției administrației", fapt pentru care era amendată cu șase ducați 193. IV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mod laudativ prin decretul Prezidiului Guberniului Galiției 210. În vara aceluiași an 1797, căpitanul Bucovinei a trebuit să facă față și unui alt pericol, cel al epidemiei de ciumă apărută la granița cu Imperiul otoman. De altfel, în sarcina Administrației districtuale stătea și supravegherea continuă, cu caracter profilactic, a sistemului modern de carantine instituit de-a lungul granițelor Bucovinei în perioada iosefină, cu menirea de preveni și, mai ales, de a combate epidemiile cu efecte devastatoare în plan demografic, care puteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sustragă de la carantină. În campania de prevenire a răspândirii epidemiei în provincie, Balș a implicat și biserica ortodoxă. Acesteia i-a revenit sarcina de a explica pericolul prezentat de ciumă, precum și de a face cunoscute toate deciziile și măsurile autorităților districtuale, cu caracter educativ-sanitar preventiv, până la nivelul lumii rurale. În acest sens, la 17 iulie 1797, episcopul Daniil Vlahovici cerea preoților din provincie să-și dea toată silința pentru a învăță poporul ca "să să știe fiește care a păzi, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
condițiile în care în provincie nu exista nici un doctor în medicină, redus la un medic de circumscripție, un chirurg șef și un chirurg, Vasile Balș a reușit prin măsurile luate să prevină extinderea epidemiei în Bucovina. Pentru acțiunea sa, căpitanul districtual a fost lăudat de profesorul von Schraud. Însă, pe de altă parte, Balș a intrat în conflict, în primăvara anului 1798, cu consilierul gubernial, contele von Sweerts, acuzat de căpitanul districtual că se amestecă în mod nepermis în afacerile administrației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]