400 matches
-
a susține o discuție civilizată. Cea mai importantă regulă a unui dialog este de a asculta cu atenție spusele interlocutorului, fără a-l întrerupe și de a-ți expune punctul de vedere cât mai coerent, în termeni adecvați și clar. Divagațiile, trecerea bruscă de la o idee la alta, modificarea nejustificată a planurilor și persoanelor în discuție, creează dificultăți în receptarea mesajului, generează confuzii, blochează calea spre înțelegere. Politețea în dialog este o dovadă de educație elementară și o condiție de bază
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
distanțare, mai târziu de participare. Supraveghere, observare, voyeurismetc "Supraveghere, observare, voyeurisme" Fără a întreprinde o veritabilă analiză lingvistică - aceasta ar presupune competențe speciale -, va trebui să operăm totuși câteva distincții preliminare, cu toate riscurile de imprecizie (poate chiar și de divagație) implicate. Mai întîi, supravegherea poate fi concepută ca o supraveghe, o veghe înzecită, ce se poate lesne îndepărta de sensul ei inițial prin abuzuri și excese. Tot ceea ce înseamnă „veghea”, cu virtuțile ei liniștitoare, câtuși de puțin agresive, capătă acum
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
postul său nu va fi periclitat; abținerea de a face aprecieri de orice natură; În cazurile În care unele Întrebări sau anumite aspecte prezintă un interes deosebit, acestea urmează să fie discutate; când răspunsurile persoanei intervievate sunt mai ample, cu divagații, este necesar ca intervievatorul să le sintetizeze și să Întrebe dacă au fost Înțelese corect; crearea unei atmosfere de Încredere care să permită exprimarea opiniilor; eficiența interviului se amplifică o dată cu creșterea gradului de Înțelegere și Încredere Între analist și deținătorul
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
era supraîncărcării informaționale, ceea ce este semnificativ nu mai este libertatea ideilor, ci mai degrabă libertatea formei - libertatea de a modifica și transforma corpul (Stelarc, 1995, p. 91Ă. La un prim nivel, o astfel de afirmație pare una tipic postmodernistă, o divagație metaforică, eventual împrumutată din cultura de masă. Asumându-și libertatea manipulării tehnologice a propriului trup, Stelarc nu face însă decât să se situeze în contextul postumanismului și demersul cyborgic vine de la sine, cu toate că acesta nu este unul pașnic și temperat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atât la nivel existențial, cât și social, etic sau politic. Fluxurile acestei legături par a destructura spațiul și corpul, a desființa intenționalitatea și a dezasambla sedimentarea ființei umane. Lucrurile nu stau tocmai așa, după cum vom vedea ulterior, după o scurtă divagație teoretică în perspectivă fenomenologică. În contextul teoriilor culturale actuale ale obiectivării trupului (ca imagine, ca bun comercial, ca material genetic sau medical etc.Ă și ale neocartezianismului care separă mintea de corp, este nevoie de teorii fenomenologice care să reîmprospăteze
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
oglinda care-l răsfrânge până la detaliu. Ca la romantici, în încercarea de a-și ucide dublul, adică fratele geamăn sau umbra, eroul se ucide pe sine. Dar, murind, el se și întemeiază. Așadar, la Paris, Cioran își asumă periferia și divagația: se mândrește cu teribilul curaj de a nu face nimic, de a nu angaja în vreun fel viitorul, de a trăi exclusiv în prezent, în afara pasiunilor, devoțiunilor, fervorii. Inteligența lui, răsfrântă în luciditate, pare un exercițiu minor al disprețului, expresia
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
despre dezrădăcinare și integrare Dumnezeu?! Să recunoaștem că nu-i tocmai o problemă lipsită de relevanță Ă iar soluția aceasta, a muncii, pe care Cioran o găsește pe cont propriu, e complementară uitării, ieșirii din istorie, trăirii la periferia societății, divagațiilor. Mai exact, identificării cu ceea ce Cioran credea a fi modelul valah. Și mai exact, întoarcerii sale la origini, recuperării umbrei, recunoașterii în fratele geamăn. Nu pot să nu reiau cuvintele lui Cioran: „În cele din urmă, suntem salvați de propriile
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
plină de mister), toate aceste precizări concurează la definirea analogică a luminii și întunericului dinlăuntrul ființei umane. Poemele debutează direct cu formulări deschise înțelegerii, pentru ca apoi să se oprească la un "cuvânt" care să-i dea posibilitatea asociațiilor și a divagațiilor; de exemplu, versul "Ce tânăr ești" evocă amintiri legate de femeia iubită, care i-a mărturisit admirativ și afectuos iubirea, și de atunci a început declinul: "am început să mor, și tot ce mi se întâmplă vine să-mi șuiere
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dezvoltarea aspectelor tematice evidențiate prin paragrafe distincte: fiecare paragraf cuprinde precizarea aspectului vizat și relaționarea acestuia cu tema, urmate de o dezvoltare sistematică: informații noi, explicații adecvate, detaliere susținută cu dovezi, cu referințe explicite; textul rămâne centrat pe temă, fără divagații, informațiile adiacente și sursele exacte fiind precizate în note de subsol sau în note finale; informațiile/ideile și implicit paragrafele sunt ordonate logic (demers inductiv - de la simplu la complex, sau deductiv - de la general la particular) și/sau cronologic (în suc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai potrivite mijloace lingvistice (cuvinte, sensuri, forme, structuri). Precizia vizează coeziunea textului, realizată prin selectarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea cu acuratețe a ideilor sau a sentimentelor. Lipsa preciziei are ca rezultat prolixitatea (enunțuri complicate, greu de înțeles) ori digresiunea (divagații). Puritatea se referă la corectitudinea idiomatică, realizată prin utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literară, consacrate prin uz/prin tradiție literară. Absența pu rității generează erori fonetice (a scoborî, ‘coperiș, indentitate, deli’cvent). La nivel lexical, lipsa purității se manifestă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
detaliază universul lăuntric al eroilor (conștient, subconștient, inconștient; psihologia/trăirile/reflecțiile/dilemele la nivelul rațiunii, al conștiinței, al afectelor; evoluția conflictelor interioare) - plan eseistic, al comentariilor naratorului (frecvent, ale personajului narator), al aserțiunilor sale, al asociațiilor libere de idei, al divagațiilor explicative sau argumentative etc. - planul auctorial, prezent mai ales în proza modernistă și postmodernistă, poate dubla planurile configurate în text, preluând funcțiile metatextului. Camil Petrescu, de exemplu, construiește un plan auctorial în notele de subsol (note infrapaginale), în timp ce prozatorii postmoderniști
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
funcționarul umil, incorect și slugarnic, atunci când îi povestește lui Tipătescu scena arestării lui Cațavencu, zice: Curat violare de domiciliu, da’umflați-l! Sunt analizate aspectele mărginirii mintale, ticurile verbale disimulatoare de manevre și șiretlicuri, expresiile lipsite de conținut și sens, divagațiile incoerente și absurde, pleonasmele și confuziile, contradicțiile cele mai izbitoare ale gândirii logice, utilizate de Caragiale ca mijloc de satirizare a burghezo-moșierimii. Logica și cunoștințele confuze ale Conului Leonida, perorând plin de spaimă, soției, asupra revoluției, sunt exemplificate prin următorul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
este existența umană, ființa umană, între raportarea la concret și aspirațiile sale metafizice. Este, în același timp, "Unul" care se confruntă cu Universul 23, dar este și omul întruchipat de Castel 24 sau de Sábato, și cel care intră în divagații și polemici în fața transformării omului în sclav al materialului și al rațiunii sau a scindării dintre știință și arta. Acest om concret este un om în criză, care trăiește situații-limită, aflat în imposibilitatea de a-și impune trăirile personale contra
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ce împletea cuvintele, epitetele, comparațiile, un val de gânduri bogate și emoții<footnote Bruno H. Vandenberghe, op. cit., pp. 15, 63. footnote>. Toate aceste discursuri sunt scrise într un limbaj dulce și armonios, abundând de metafore, uneori cam lungi, cu multe divagații, dar întotdeauna fiind adaptat auditorilor și nevoilor lor prezente, și având un șarm inexprimabil<footnote G. Bardy, op. cit., p. 113. footnote>. Chiar dacă nu ne propunem să studiem elementele elocvenței sale, totuși nu este cu neputință să nu evidențiem măcar claritatea
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
duc la vânătoare în Ariège, unde tocmai mă instalasem cu noua mea soție. Acolo, iepurele se vâna cu haita. Șapte sau opt "ariegezi" cu urechile lungi, cu labele puternice și cu gura mare, care se înfuriau și se amuzau pe seama divagațiilor nocturne ale iepurelui cu mult înainte de a-l fi scos din vizuină. O cu totul altă abordare avea Taïaut, care studia conștiincios solul biciuind aerul cu coada, încetinea, uneori se oprea, părea că prelevează probe, reflecta o clipă, apoi o
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ce împletea cuvintele, epitetele, comparațiile, un val de gânduri bogate și emoții<footnote Bruno H. Vandenberghe, op. cit., pp. 15, 63. footnote>. Toate aceste discursuri sunt scrise într un limbaj dulce și armonios, abundând de metafore, uneori cam lungi, cu multe divagații, dar întotdeauna fiind adaptat auditorilor și nevoilor lor prezente, și având un șarm inexprimabil<footnote G. Bardy, op. cit., p. 113. footnote>. Chiar dacă nu ne propunem să studiem elementele elocvenței sale, totuși nu este cu neputință să nu evidențiem măcar claritatea
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
altele, că această activitate corală apare ca rezultat al sincronizării momentelor de activitate acustică a masculilor remarcă o specialistă în comunicarea animalelor (sublinierea îmi aparține)130. II. ANATOMIA VORBELOR DE CL(O)ACĂuuuu... 1. Schimbare de poveste Dar poate că divagațiile marine te-au obosit, cititorule și vrei apropiindu-te de sfârșit să ai o imagine mai accesibilă, mai apropiată de experiența de zi cu zi, de galinopraxie (vulgar numită "găinărie"), de expresiile ei minimale (numite de Pițu "găinăreme", în disprețul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
bun, indiferent de subiectul sau domeniul pe care se decidea să-l exploreze. Pe lîngă el (căci avem uneori impresia ca Yersin își imprimă ritmul narațiunii și nu Deville este cel care ține hățurile), scriitorul nu-și permite prea multe divagații lirice. Totul este esențializat, într-o frazare vie, alertă, precisă, elegantă și seducătoare, nu lipsită de fulgurări pline de umor, dar liberă și pură precum cugetul savantului care, în ciuda tentațiilor și presiunilor, a reușit mereu să evite scufundarea în mizeria
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Genesis of Modernism. Seurat, Gaugain, van Gogh and French Symbolism in the 1880's, Almqvist & Wiksell Stockholm, Uppsala, 1959. Lucie-Smith, Edward: Le Symbolisme, traduit de l'anglais par Mona de Pracontal, Édition Themes and Hudson SARl, Paris, 1999. Mallarmé, Stephane: Divagații. Igitur. O lovitură de zaruri, versiune în limba română de Ioana Diaconescu și Mihnea Moroianu, prefață, note și comentarii de Mihnea Moroianu, Editura Atlas, București, 1997. Marin, Ileana: Pictura prerafaelită sub semnul narativului, prefață de Dan Grigorescu, Editura Meridiane, București
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
potențează indecidabilele. 7 Francine-Claire Legrand, "The Symbolist Movement", în Belgian Art 1880-1914, The Brooklyn Museum, New York, 1980, p. 69. 8 Philippe Jullian, The Symbolists, traducere de Mary Anne Stevens, Phaidon Press Limited, Great Britain, 1973, p. 25. 9 Stéphane Mallarmé, Divagații. Igitur. O lovitură de zaruri, versiune în limba română de Ioana Diaconescu și Mihnea Moroianu, prefață, note și comentarii de Mihnea Moroianu, Editura Atlas, București, 1997, pp. 170-171. 10 A se vedea întregul articol, "Aux XX", în L'Art Moderne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
încă din anul 1944 „dictatura proletariatului” fusese declarată doctrină oficială a partidului comunist român. Iată ce grozăvii mai inserase tov. Russu în adresa sa, ca pentru a demonstra că tot ce am scris noi până acum nu este o simplă divagație ci o aserțiune care ar face nule și inutile orice comentarii: „...în ultima ședință din 25 iulie, am dat responsabilități unor membri ai P.C. (partidul comunist, n.n.), tineri elevi care nu sunt cunoscuți ca comuniști (sic!, cacofonia lui Russu și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ștefan. [...]” (vol.I, p.58-59). Revenirea la scena inițială a întâlnirii dintre Ileana și Ciru Partenie se face abia după ce cititorul este sufocat cu o mulțime de informații referitoare la invitații lui Tante Alice și după ce aflăm, printr-o nouă divagație, marcată de alineat, că Ileana strângea bani pentru escapadele sale montane mințind-o pe Tante Alice care îi dădea bani să-și invite prietenii la cofetărie. Și toate aceste întreruperi ale scenei inițiale sunt cauzate de faptul că ea se
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
sunt om întreg, nu sunt o unitate armonioasă, sunt un ins dezaxat, fără centru” - vol.II, p.305). În dialogurile dintre Biriș și Ștefan, scriitorul concentrează întreaga problematică a romanului. Discursul devine uneori abstract și confuz, personajele pierzându-se în divagații inutile. În partea a doua a romanului, Ștefan sesizează caracterul prea general al discuțiilor pe care le are cu Biriș (,,Noi doi vorbim împreună tot felul de prostii, numai despre lucrurile care mă interesează esențial nu vorbim niciodată.” - vol.II
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
umane. Găsirea acestei soluții (încheieri) stă la îndemâna autorului. Pentru mine, ce am scris până acum, sunt doar păreri la obiect, la subiect și forma lui de transcriere. O critică mai amplă, mai savantă, o va face Ioan Holban, specialist în divagații pe marginea subiectului cărții lăsat să se piardă sub greutatea incursiunilor în literatura universală, spre a face asociații și a demonstra totodată cât de erudit este criticului (spre a lui înălțare!) Eu apreciez cartea ce se adresează direct sufletului și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
a susține o discuție civilizată. Cea mai importantă regulă a unui dialog este de a asculta cu atenție spusele interlocutorului, fără a-l întrerupe și de a-ți expune punctul de vedere cât mai coerent, în termeni adecvați și clar. Divagațiile, trecerea bruscă de la o idee la alta, modificarea nejustificată a planurilor și persoanelor în discuție, crează dificultăți în receptarea mesajului, generează confuzii, blochează calea spre înțelegere. Politețea în dialog este o dovadă de educație elementară și o condiție de bază
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]