304 matches
-
La Curée, Geneză în La faute de l'abbé Mouret. Zugrăvirea acestei lumi de ființe fără contur accentuează raporturile acestui univers mitic cu infernul lui Dante. Nana este mitul distrugerii unei societăți de către o femeie publică. Pentru bărbații care o divinizează, ea este, rând pe rând, Venus, Meluzina sau diavolul din Evanghelie. Zola a văzut Imperiul al Doilea că un imens lupanar, plin de burgheze adulterine și muncitoare seduse. Este, bineînțeles, imposibil a rămâne astăzi la definițiile mitului că povestire în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Coman : Așa e orice început. Se conturează cât se poate de limpede relațiile dintre conducătorul suprem și celelalte ființe omenești de pe teritoriul RSR. Tovarășul e în contact direct cu muncitorii, pe care îi prețuiește și îi ajută, iar ei îl divinizează. „Am venit la dumneavoastră pentru că pe Dumnezeu încă nu l-am văzut pe șantier” spune bătrânul sudor Aioanei, care are nevoie de un aragaz. Coman îi face rost de aragaz prin intervenție personală, face rost și de pânză pentru căminul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de auzit să audă’. Viața personală nu a fost deloc scutită de necazuri. Cel mai negru an pentru existența sa a fost anul 110 când își pierde tatăl pe care îl venera, pe mentorul său Etienne Lancereaux pe care îl diviniza și pe cumnatul său colonelul Angelescu, lăsând în urmă pe sora sa Elena cu patru copii pe care îi va lua sub îngrijirea și protecția sa. Invidia și răutatea multor colegi și în general a elitei academice i-au creat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Fabliau plotting against romance in Chaucer's The Knight's Tale, în „Style”, fall 1997, vol. 31, nr. 3, pp. 538-539. 752 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 145. 204 asupra tuturor are în ea ceva nepământesc, ca și cum ar fi divinizată pentru realele calități pe care le deține. Întruchipează, prin prezența ei, idealul feminin, perfecțiunea, intangibilul și puritatea. Pentru a o avea alături, sultanul este gata să renunțe la propria religie, conștientizând obstacolul cultural imens dintre ei, iar femeia devine un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mortului, părăsind pământul, trebuie să treacă printr-un foc, pentru a ajunge la un loc răcoros unde așteaptă "judecata cea mai de pe urmă" 274. 3. FOCUL Element dual al naturii, care-și revarsă flăcările sau inspiră teama, focul a fost divinizat sub două aspecte, focul ceresc, reprezentat de soare, și focul terestru, din vatra casei. Cultul focului este o caracteristică a religiilor indo-europene; numele zeului vedic Agni se regăsește în latinescul ignis, în lituanianul ugnis, dar și în paleoslavul ogni 275
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
culturale. Astfel, simbolurile specific solare sunt discul, discul înaripat, roata, carul, ochiul, svastica. Simbolurile specifice codului animal care reprezentau soarelui au fost: vulturul, șoimul, leul, cerbul, calul, taurul, berbecele. Din codul metalelor, soarele a fost reprezentat de aur. "Sfântul Soare", divinizat în spațiul Daciei romane, specific religiei mithraice și al cultului Sol Invictus, s-a păstrat în civilizația tradițională românească ca motiv apotropaic, prezent în ornamentica populară, ca personaj simbolic al narațiunilor cosmogonice (balada "Soarele și luna") sau al unor legende
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mai târziu, în discuții cu oameni care îi erau apropiați, el amintea adesea numele lui Weininger. Dincolo de radicalismul moral care îi apropie, Kraus și Weininger au formulat puncte de vedere fudamental diferite asupra relației dintre rațiune și sensibilitate. În timp ce Weininger diviniza rațiunea drept încorporarea moralității și demoniza lumea sentimentelor ca sursă a haoticului, a forțelor distructive, Kraus credea că fantezia și creativitatea își au sursa în sensibilitate. Fără o autentică adeziune afectivă la valori, intelectul omului degenerează și poate să devină
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Mai târziu, în discuții cu oameni care îi erau apropiați, el amintea adesea numele lui Weininger. Dincolo de radicalismul moral care îi apropie, Kraus și Weininger au formulat puncte de vedere fudamental diferite asupra relației dintre rațiune și sensibilitate. În timp ce Weininger diviniza rațiunea drept încorporarea moralității și demoniza lumea sentimentelor ca sursă a haoticului, O VIAȚĂ DE EROU? 23 a forțelor distructive, Kraus credea că fantezia și creativitatea își au sursa în sensibilitate. Fără o autentică adeziune afectivă la valori, intelectul omului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
primului secol de după Hristos, epocă a exilurilor, a proscrierilor, a sinuciderilor. Epocă dificilă pentru că nu mai e loc, literalmente, unde cei Învinși să pună piciorul. Învins, definitiv Învins, el nu dorește decât să moară alături de cei pe care i-a divinizat: germanii. Ca și ei, e o ființă delirantă, neîndemânatică și devotată. Germanii sunt, așadar, ceea ce ar fi vrut el să fie. Ca și ei, el nu aparține unei națiuni, ci unei rase. Antrenat Într-un vertij al negării, Drieu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
autohton, încadrat într-o mică dramă de idei, pe care poetul o va repeta în Meșterul Manole. Zamolxe nu mai crede în zei și, ascuns într-o peșteră, cultivă pe Marele Orb, simbol al inconștientei forțe cosmice. El însuși e divinizat, și când încearcă să-și dărâme statuia din templu mulțimea îl omoară, semn că ficțiunea a devenit mai puternică decât creatorul ei. Valoarea poemului stă în palparea universului: ...și pescuiam din fluvii somni rotunzi ca pulpele fecioarelor. * Mi-am sfârticat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mici; pe de altă parte, dorința desfrânată de plăceri ne degradează până la extrem. Desigur, oricât aș reflecta eu, nu aș ști să găsesc în ce mod noi, care prețuim bogăția nelimitată și care, mai mult, ca să spun adevărul, chiar am divinizat-o, am putea să stăvilim pătrunderea violentă în sufletele noastre a tuturor relelor care s-au născut odată cu lăcomia..."57. Față de această grijă a minților bine intenționate ale epocii, chiar și ale acelora care considerau, la fel ca autorul eseului
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
este format și la el din mai multe peisaje. Ici (În Doine) e vorba de „lunca Înverzită”, de „valea tăinuită”, colo ( În Lăcrimioare) de cîmpia cu „dulcea-i liniștire”. În Mărgăritarele apare „plaiul frumos”, „plaiul Îngeresc”, Într-un sonet este divinizat lacul turistic, sărbătoresc. În multe poezii pătrunde spectaculos marea cu munții spumegători de valuri, marca „vastă și triumfală”, „nemărginit safir”, „cuib [de] smarald” etc. Admirația este totală, viziunea este feerică, nimic pe lume nu absoarbe mai bine gîndul și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a operei lui un poet erotic propriu-zis. Este un moralist al crosului. Tema lui predilectă e abaterea de la „căsniceasca lege”. Vinovată este, de regulă, femeia rea (În misoginia lui, Pann Își pierde umorul). Într-o epocă În care femeia este divinizată, iar poezia erotică domină producția literară, Pann introduce critica erosului. Figura lui poetică dominantă este aceea a conjugalității periclitate. Periclitate de firea slabă, nestatornică a femeii, de moravurile sociale, de prostia omenească etc. LÎngă această figură, există altele două: aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se identifice cu un Tristan năpăstuit”. Conachi instaurează „tirania ochilor În poezia română” și creează „o Întreagă mitologie a suspinului” („LÎngă suspin, se află, tovarăș nedespărțit, oftatul”). Cu Anton Pann apare „critica erosului”: „Într-o epocă În care femeia este divinizată, iar poezia erotică domină producția literară, Pann introduce critica erosului”. „Pann face parte și el din familia poeților Întemeietori, dar În linie morală”; este „cel dintîi care aduce În literatură imaginea unei conjugalități degradante: Nevasta rea este obsesia lui, apropiindu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
conexe. Paul Diel interpretează simbolurile divinității într-o manieră personală, folosindu-se constant de istoria religiilor și filozofie, mitologie și psihologie. Autorul francez susține - într-o evidentă descendență freudiană - faptul că prima imagine a divinității a fost cea a ,,strămoșului-tată divinizat după moartea lui"36. El ar personifica cel mai bine idealul etic. Prezența lui în istorie ar marca definitiv ultima etapă din istoria simbolului divinității: monoteismul. Asupra lui insistă în mod special Paul Diel în această carte. Cele două testamente
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
dogmele buddhiste. În pofida acestor speculații, care în principal îl consideră pe Buddha un personaj mitic sau un simbol solar, cei mai mulți dintre cercetătorii contemporani sunt de acord cu faptul că Buddha a fost o persoană istorică care mai tîrziu a fost divinizată. Această poziție este confirmată și de opiniile unor autori deveniți clasici în domeniu precum Rhys Davids, H. Oldenberg, Prischel, A. David și R. Grousset. De asemenea, descoperirile arheologice din a doua jumătate a secolului al XX-lea pot proba fără
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
decît o fațetă a "sindromului german" al națiunii etnice. Există alți responsabili de tendința radicalistă, deoarece Kant s-a făcut cantorul logicii dominatoare a Statului rațional înainte ca Herder să-l dea de rușine. Pe urmă, Hegel aproape că a divinizat acest Stat căruia, în opinia lui, societatea trebuie să i se supună fără rezerve. "Statul este pentru Hegel voința divină manifestată ca spirit prezent sau actual și care se dezvoltă în procesul formării și organizării lumii"225. Este acel "spirit
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cine avea ultimul cuvânt în casă! Glumesc, era un om nefiresc de atent cu femeile, inclusiv cu soția, ceea ce nu e prea răspândit la bărbatul român, cel mai adesea bădăran. Dorin Popa: Pe Doamna Olimpia Paleologu, pe Doamna Pia am divinizat-o! Liviu Antonesei: Da. De altfel, și Doamna a înțeles că se plictisea bolnav în pat și că o discuție pe o temă care îl interesa putea săi facă bine, dincolo de oboseala inerentă. Ce rămâne? Rămâne amintirea extraordinară a tuturor
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
talent autentic, după cum i-a spus profesorul ei. Nu se simțea nici iubită, nici înțeleasă, nu se putea lega de o carieră muzicală. În salonul mamei, era admirată, cocheta cu bărbații; flirta cu nonșalanță, știa că, în zorii iubirii, bărbatul divinizează femeia, dar la amiază, bărbatul ajunge s-o disprețuiască. Frumoasa Yoko, la nouăsprezece ani, era conștientă că atrage bărbații, dar, orgolioasă, își sfida admiratorii. A atras-o tânărul jurnalist Kibo ce se afirmase în zonele de conflict militar. S-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Învățături le propun, le putem totuși sublinia caracterul social: ceea ce se cere este ca viața colectivității să se desfășoare În liniște. Virtutea constă În adaptarea la exigențele unei vieți sociale ordonate - acel „stat”, care În brahilogia limbajului mitic egiptean este divinizat ca „rege”. Laicitatea fundamentală a societății egiptene din epoca piramidelor este posibilă, deoarece toată experiența religioasă se polarizează În acest cult colectiv care constă În supunerea față de valorile regale. Nu trebuie totuși să ne lăsăm Înșelați de formularea rigidă. Faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ghilgameș, marele poem akkadian, cu rădăcini adânci În tradiția sumeriană (un adevărat ciclu epic), care și-a primit expresia fundamentală În perioadă babiloniană antică și În diversele redactări. Poemul povestește că Ghilgameșxe "Ghilgameș", rege În Uruk, probabil o figură istorică divinizată după moarte (erou), ajunge pradă disperării după moartea lui Enkiduxe "Enkidu", marele său prieten, asemenea lui În putere fizică și valoare, tovarășul său În aventuri eroice și glorioase: dacă a murit Enkidu, care nu Îi era cu nimic inferior, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aporii destul de puternice, dar acceptabile În final, pentru că, de fapt, nu există contradicții reale În ceea privește nemurirea divină. Se poate afirma chiar că avem de-a face cu morți „În aparență”, din moment ce aceștia produc vieți noi, alte ființe vii, divinizate; cu alte cuvinte, zeul ucis Învie Într-o creatură, la a cărei formare a participat cu vitalitatea sa. a) Atrahasșs - Conform mitului deja menționat al lui Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" (tab. I, 223 sqq.), pentru a crea omul și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
avem pe Enkiduxe "Enkidu", prietenul lui Ghilgameșxe "Ghilgameș" (după cum am văzut deja În legătură cu monstrul ¾uwawaxe "H~uwawa"/¾umbabaxe "H~umbaba"); Ghilgameș Însuși; ¾ammurabixe "H~ammurabi"; Lugalbandaxe "Lugalbanda"; Samsu’iluna; Sulghi etc. Răspândirea eroismului acestor figuri (dintre care unele au fost divinizate: vezi mai mult) are În vedere În primul rând sublinierea aspectului lor războinic. Printre zei sunt desemnați cu numele de erou, pentru că s-au evidențiat ca războinici, asemenea oamenilor, În jur de cinzeci de divinități, cum ar fi: Asarluhi/Mardukxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mod clar În zona „eroicului”. Și regele Ur-Nammuxe "Nammu" (2112-2095 Î.Hr.) - fondatorul celei de-a treia dinastii Ur și, se pare, autor al primului codex de legi care ne-a parvenit, așadar o persoană cu certitudine istorică - a fost divinizat după moarte. Aici Însă avem de-a face cu un caz foarte diferit față de divinizarea eroilor. Mai apoi Însă, chiar În timpul regatului semitic de la Akkad (2334-2154 Î.Hr.), s-a ajuns la divinizarea regelui Încă din timpul vieții, iar numele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și elementele naturale zeificate: entități cosmice și fenomene meteorologice cum ar fi cerul și pământul, stelele, ziua și noaptea, vânturi, ploi, nori -, realități geografice, luate În grup sau individual, cu nume propriu - munți, râuri, izvoare, marea. De asemenea, mai sunt divinizate și anumite obiecte sau locuri. Numele acestor divinități impersonale nu sunt de obicei Însoțite de determinativul „zeu” (Steiner, 1966). Complexul de divinități mai era desemnat și cu expresii rezumative ale unor grupuri aflate În antiteză din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]