58,388 matches
-
grindă sub streașina căsuței babei Smaranda din Tupilați?!" Inutilă interogație! întrucît medicina reprezintă un teritoriu pe care viața cu toate ale sale se cuvine a fi nu doar investigată și slujită, "straja omenescului" asociindu-se cu o dăruire care poate dobîndi o alură de "sacerdoțiu", implicînd o "asceză". Se află aci o substanțială interferență între postura de medic și cea de artist. Mergînd în amonte cu meditația d-sale, C. D. Zeletin emite o opinie pe cît de hotărîtă pe atît
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
deplin într-un registru cerebral și diurn. Dar tocmai această aparentă claritate este și purtătoarea unui spectaculos paradox: prin energia ei irepresibilă și prin voința decisă de a introduce privitorul într-o lume în plin proces de structurare, Flora Răducan dobîndește atributele unei conștiințe fondatoare și virile, în timp ce Constantin Răducan, printr-o negocire estetizantă, calofilă și hedonistă cu sonoritățile explicite ale formelor, trădează o anumită cochetărie a privirii și un instinct al seducției care intră mai curînd în tiparele feminității. Însă
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
simpliste uneori: anume prea modesta glosare a documentelor și firava problematizare a situațiilor de viață socială, politică sau intimă a unui scriitor. Episoadele unei biografii nu se leagă, opera e suspendată în alt regn, fluxul evenimentelor personale sau publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor nu devine astfel un "roman ", rezultatul unui efort creator impresionant, cum se întâmplă în Viața lui Mihai Eminescu (1932) de G. Călinescu, un model al genului, ci pare transcrierea neinspirată, didactică, a unui rezumat ce pierde
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
simpliste uneori: anume prea modesta glosare a documentelor și firava problematizare a situațiilor de viață socială, politică sau intimă a unui scriitor. Episoadele unei biografii nu se leagă, opera e suspendată în alt regn, fluxul evenimentelor personale sau publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor nu devine astfel un "roman ", rezultatul unui efort creator impresionant, cum se întâmplă în Viața lui Mihai Eminescu (1932) de G. Călinescu, un model al genului, ci pare transcrierea neinspirată, didactică, a unui rezumat ce pierde
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
și un istoric literar de totală încredere. Și ar mai putea fi date și alte exemple pozitive, dar ele sunt izolate și întâmplătoare. Un astfel de proiect de finalizare a edițiilor critice trebuie să aibă un caracter sistematic și să dobândească girul academic al unei munci științifice ireproșabile, desfășurate după toate regulile și principiile cunoscute. Nu fac parte dintre aceia care, fără un minim discernământ, văd automat lucrurile în negru. Avem bune ediții din opera multor scriitori. Unele, e adevărat, sunt
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
acolo, despre Calea Victoriei, despre Promenada care a existat... În spatele descrierilor din roman se ascund și multe studii; am consultat numeroase documente fotografice, am recurs însă și la alte izvoare de informație. Personajele cărții s-au dezvoltat odată cu scrierea ei, au dobîndit o dinamică proprie, o existență care transgresează elementul biografic. Nu am fost interesat în primul rînd de istoria familiei, ci de caracterul exemplar pe care destinul acestei familii îl dezvăluie, și anume apusul burgheziei, un crepuscul care a fost mai
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
cuvinte, durate și pauze, secvențe frastice și lanțuri metrice fac din rostirea elegiei o muzică. Adică, repetăm, o artă. Pentru elegie, ca și pentru oricare artă autentică, mesajul ideatic în sine, pe care creatorul nu urmărește decât să îl comunice, dobândește un sens, cel așteptat de autorul lui, doar scos din ascunzișurile latente ale limbii, care îl tăinuiesc, precum perla extrasă din scoică. În solara lumină, aceea scânteiază. În aceeași lumină, elegia cântă. Nevăzută, cosmică liră. Să ne mai întrebăm de ce
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
exhibiționismul care în ochii multora îi anula valoarea, Doinaș îl situează fără echivoc pe cuvenita treaptă a valorilor: „Personal, susțin că I. Negoițescu rămâne unul dintre cei mai importanți critici literari ai epocii dictaturii comuniste.” Pentru ca, în final, evocarea să dobândească subit tonul unei tulburătoare confesiuni: „În timpul ’Pieței Universității’ mi-a reproșat telefonic faptul că nu m-am implicat. Dar reproșul esențial se referă la Academia Română: ar fi vrut să refuz a deveni membru, sau - dacă accept - să provoc un scandal
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
nu-și abandona uneltele“. Din proprie experiență putem confirma pe deplin observațiile colegului nostru... Așadar „echilibrul, ponderația, prudența, tactul“ se relevă fondate, la cronicarul literar, pe un teren atît de labil, de frămîntat, presărat la tot pasul cu obstacole, încît dobîndesc o conotație intrinsecă: sînt precum echilibrul sau prudența de care are nevoie un jocheu pentru a încăleca un cal nărăvaș ori, în registru modern, un pilot angajat într-o cursă de formula unu. În pofida acestui fapt, Gabriel Dimisianu are mereu
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
limbi diferite din vocabularul politic pot indica realități contrare de la țară la țară, în funcție de condițiile concrete care au marcat evoluția fiecărei societăți. Există chiar o disciplină științifică, istoria conceptelor, menită să risipească posibilele neînțelegeri prin punerea în evidență a sensurilor dobîndite de diverse concepte, ca urmare a trecerii lor prin mai multe perioade istorice. Neam, popor sau națiune?, de Victor Neumann, este o carte de maximă actualitate în Europa începutului de mileniu III. Unificarea europeană, proces aflat în plină derulare, presupune
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
fi mai săraci. Povestea devine în filmul lui Tim Burton un mod de a trăi frumos fără a abdica de la viața trăită cu adevărat. Căci Bloom trăiește viața din plin și o îmbogățește ulterior prin poveste. Ca și cum ceea ce a trăit dobîndește noi dimensiuni, noi sensuri cu fiecare poveste pe care o spune. Peștele cel mare este un film care într-adevăr ne îmbogățește prin modul în care autorii, de astă dată, spun această poveste ce conține o serie de elemente ce
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
limpezit, hipocloritul a ucis peștii, iar/ tufa de corcoduși au aprins-o colectiviștii - cina la care visez/ încă e departe, foarte departe...” (Sărac împotriva morții). O altă mască o reprezintă Erosul. Evadare din sfera mundană, necruțătoare mistuire, pierzanie, experiența erotică dobîndește o tonalitate tragică, fiind o zbatere între a fi și a nu fi, cu pedala apăsată pînă la urmă pe neființă, ca un paradoxal apel la absolut: „Nu venea de nicăieri, nu se ascundea de nimeni,/ fruntea îi era acoperită
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
stare să verse sînge pentru un episod din Maria Ines, iar informațiile despre aventurile de pe platou și din afara lui ale lui Osvaldo Laport, Mauricio Islas, Pepe Monje, Diego Ramos, Eduardo Palomo, Edith Gonzales, Angelica Rivera, Ana Colchero sau Coraima Torres dobîndesc pentru ele o importanță strategică. Cea care deține informații de acest tip stîrnește admirația necondiționată a vecinelor de palier sau a colegelor din salonul de frizerie. Lumea se adaptează cum poate la noua realitate. Studentele de la filologie deschid, ajutate de
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
iar proza se naște din unghiurile din care este privită viața reală și din micile broderii de ficțiune cusute pentru a întări contururile realității. Discursul președintelui român este așa cum l-a auzit întreaga națiune, iar, în descrierea lui, stilul scriitorului dobîndește accente sarcastice: „fibra lemnoasă a limbajului prezidențial rămăsese aceeași, iar febrilitatea gesticulației nu pierduse nimic față de aparițiile anterioare. Și dacă totuși, observatorii atenți ai evenimentului remarcară un plus de entuziasm în verbul septuagenarului, acesta nu putea fi pus decît pe seama
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
în zare se năruie cetatea de os/ în care se păstrau credințele// noapte bună cărare a înțelepților/ suferind în pașii împlinirii// nici un proverb nu mai dă rod” Nici un proverb). Existențialul dramatic (sîngele) pare eclipsat de scriitură (cerneala), însă ultima își dobîndește, recuperator, semnificația prin raportarea la cel dintîi: “sîngele fiecărui poet e-ntunecat de cerneală (...) slova curgînd între noi ca o altă cale a robilor/ spală de patimi piatra pe care am însemnat-o -/ zorii de ziuă scaldă într-o purpură
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
avantaj pentru cel din urmă. Confruntarea dintre cultura europeană tradițională și pragmatismul american stă și la baza cărții Traversînd Washington Square (carte impropriu numită roman, Editura Cartea Românească, 1999). Personajele lui Dumitru Radu Popa trăiesc în lumi paralele. Întreaga educație dobîndită în familie și în anii de școală, modul lor de a privi și interpreta lumea ajung să fie contrazise de o realitate culturală nouă ale cărei mecanisme se dezvăluie lent, din detalii aparent lipsite de importanță. Principala problemă a europenilor
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
să mă vadă cum stau de vorbă cu copiii lor idioți a căror tâmpenie e frumos încurajată de lecții de pictură, balet sau flaut în compania unor odrasle și mai cretine. Din cauza unei amabilități înnăscute, a unei flexibilități și complezențe dobândite prin educație, multă vreme n-am fost în stare să mă rup de acest mediu funest. Trăiam într-o lume proastă de care, numai acționând energic, m-am putut elibera. Era mai mult decât timpul s-o fac, apăsătoarea ei
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Această ofensiva culturală a dus la apariția unei noi probleme, și anume a modului în care trebuie făcute cunoscute, transmise, expuse adevărurile de credință dobândite prin citirea, studierea și înțelegerea Bibliei. De aceea, scriitorii creștini greci și latini au încercat să exprime adevărurile de credință unui public educat nu numai după standardele și normele educației grecești, dar și corupt în mod divers prin discursurile oratorilor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
înclinați să-l disprețuiască, arată puterea cea nemărginită a lui Dumnezeu” (PSB 7, 333-334). footnote>. Această ofensiva culturală a dus la apariția unei noi probleme, și anume cea a modului în care trebuie făcute cunoscute, transmise, expuse adevărurile de credință dobândite prin citirea, studierea și înțelegerea Bibliei. Începând cu apostolul Pavel, toate mijloacele și procedeele tradiției oratorice clasice au fost eliminate ca dăunătoare. Apostolul Pavel, bazânduse numai pe adevărul mesajului creștin, socotea că pregătirea în arta oratorică era inutilă<footnote 2
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ne dă mai multă tărie și, într-un fel oarecare, este un fel de exercițiu intelectual pentru primirea credinței” (PSB 5, 21; PG 8, col. 710); 1, 5, 28, 1: „Filosofia este o pregătire intelectuală pentru cei care, prin demonstrație, dobândesc credința” (PSB 5, 25; PG 8, col. 718); 1, 5, 29, 9 (PSB 5, 26; PG 8, col. 722); 6, 10, 80, 1 (PSB 5, 432; PG 9, col. 299-302); 1, 8, 39, 1 (PSB 5, 32; PG 8, col
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
col. 1121); Eun., 1, 18-19: „Vasile nu se împodobea decât cu adevărul, și găsea rușinos să-și decoreze cuvântul cu astfel de împestrițare. Căci ce nevoie e ca cel înfrumusețat de podoaba adevărului să făcă exces de găteală pentru a dobândi o frumusețe mincinoasă și artificială? De bună seamă, pentru cei de care adevărul este departe, ar fi, poate, de folos să-și ungă minciuna cu plăcerea provocată de cuvinte, aplicând formei discursului un ase menea exces de găteală în chip
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Constantin Țoiu Ideea că între toți oamenii de pe pământ există alte granițe decât cele geografice, granițele culturii și experiențelor individuale, dobîndite; precum și cele ce îi despart în ce privește dispariția fizică, felul cum acceptă ei trecerea dincolo, unde dispar toate frontierele în haosul aparent al universului, unde toate religiile au încercat și încearcă să dea, logic, sensul unei reîntoarceri cândva, al unei contra-morți
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
intitulata Dostoievski in dialog cu Biblia și Goethe, am încercat să demonstrez că, după Geneza și Cartea lui Iov, omul a fost creat, de fapt, în trei etape; în cea de-a doua, în cursul izgonirii din rai, el a dobîndit capacitatea de a cunoaște binele și răul, iar în cea de-a treia, a obținut dreptul la libertate și protest. Lucrînd cu conceptele personaj - arhetip - arhetip istoric, am ajuns la concluzia că Dostoievski a creat eroi literari egali celor din
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
fi dispus să-i dezmierde. Prieteni, măcar voi ascultați cu fervoare rugi în frunze lipite de Zidul Plîngerii: oracol verde. Molima de cristal I Așa a început mașinăria umană în urbea noastră mișcată de mîini călăuzitoare că nimic nu se dobîndește pe gratis nimic nu-ncepe zborul fără o fîlfîire peste prăpastie împins de-un resort nesăbuit. Așa a început: un grup de spartani cheflii a tăbărît în afurisita crîșmă din piața urbei în care Dumnezeu a aprins în pahare focul
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
scriitori ai literaturii suedeze". Nu eu o spun, nici n-aș avea căderea, ci o spune Birgitta Trotzig, ea însăși o scriitoare suedeză importantă. O recunoaștere a afirmării în alt spațiu și în altă cultură pe care puțini conaționali au dobândit-o. Dar să mi se îngăduie să mă întorc o clipă la momentul Ceremoniei de iarnă, prima carte a Gabrielei Melinescu. O cerință a colecției în care apărea era prefața, cartea trebuia neapărat să fie însoțită de o prefață pe
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]