608 matches
-
Elveția, Olanda, Austria, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Turcia, Rusia, Mexic, S.U.A.; * Din 1990 până la trecerea în neființă, a participat la reuniunile literar-știintifice ale Iașului, precum și întâlnirile din mai toate orașele Moldovei. Titluri științifice: * Doctor al Universității din București (din 1956); * Doctor docent al Universității „Al. I. Cuza“ din Iași (din 1968); * In 1993, a fost ales membru de onoare al Academiei Române și director onorific al Institutului de Filologie Română „A.Philippide” din Iași; * membru al Uniunii Scriitorilor din România; * membru al Asociației
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
moarte. Din text răzbat voalat și urmările psihice ale unei întreruperi de sarcină - regrete eterne, coșmaruri, relații definitiv compromise cu partenerul, cei doi vor îmbătrâni ca un cuplu steril și stingher. Consecințe ale avortului (3/1989, p. 21) - prof. dr. docent I.N., Cluj Napoca, despre "avortul delictual": fiecare femeie trebuie să înțeleagă că a fi mamă este tot ce-și poate dori tânăra căsătorită; o femeie care și-a provocat avort, dacă rămâne în viață, va fi tot timpul obsedată de ideea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dorul lui Malin și-i reînnoiesc amintirile. O prima dovadă prieteneasca este culegerea și tipărirea Într-un tiraj corespunzător de către familie, prieteni și susținătorii morali ai versurilor sale care Înseamnă volumul ,,Călătorul profund”. Scrisoarea alăturată, provenită de la familia prof. dr. docent Dumitru Mageron (1906-1991) este o altă dovadă că familiei Tăcu i se arătă solicitudine: Iași 6, 24 XII 1988 „Iubiții, scumpii și dragii noștri, neasemuiții membri ai talentatei familii Alexandru Tăcu, v-am așteptat până la 9:30 PM. Apoi, socotind
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
promovat astfel, în 1945, șef de lucrări titular, în 1948, încadrat conferențiar, în anul 1962 numit, prin concurs, profesor titular la Secția de geografie a Universității din Iași, iar la 1 octombrie 1967, i s-a acordat titlul de doctor docent în științe geografice. Pentru meritele didactice și științifice, la pensionare (1 iulie 1975), a fost oprit la catedră să-și continue activitatea în calitate de profesor consultant și tot, pe baza acelorași considerente în anul 1966 a fost numit conducător științific de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe treptele ierarhiei didactice universitare: Șef de lucrări titular pe 15 februarie 1945; Conferențiar pe 1 octombrie 1948 și profesor prin concurs, pe 15 februarie 1962, la catedra de Geografie. Pe 1 octombrie 1967 i se conferă titlul de doctor docent în Științele geografice și gradația de merit. Cu ocazia ieșirii la pensie, la cerere, pe 1 iulie 1975, primește titlul de profesor consultant. Din anul 1956 a întocmit referate oficiale pentru 41 teme de doctorat, pentru promovarea în funcții didactice
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
la cerere, pe 1 iulie 1975, primește titlul de profesor consultant. Din anul 1956 a întocmit referate oficiale pentru 41 teme de doctorat, pentru promovarea în funcții didactice: 13 lectori, 22 de conferențiari, 14 profesori universitari, șase rapoarte pentru doctori - docenți, două rapoarte pentru candidați în Academia Română, precum și nenumărate lucrări de licență pentru absolvenții de facultate (printre care și subsemnatulă. A dat consultații științifice pentru realizarea filmului documentar „Centenarul Universității Al. I. Cuza (1860 1960ă” din Iași, efectuat de studioul cinematografic
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
primul rând, pe Țoncu Georgică, profesor de Geografie din orașul Huși, care a dus muncă grea de expediere a chestionarelor documentar - statistice tuturor profesorilor din orașe și restituirea acestora la autori”. Iată motivele pentru care amintirea regretatului profesor universitar doctor docent Ion Gugiuman va rămâne veșnic vie întru eternitate. 20 octombrie 2009 PROFESORUL UNIVERSITAR ION GUGIUMAN - OMUL Prof. Mircea Popencu Profesorul Ion Gugiuman s-a născut la data de 4 decembrie 1909 în Huși, fostul județ Fălciu, actualul județ Vaslui și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de geografie fizică și umană, obținând calificativul magna cum laude. În anul 1945, a fost promovat șef de lucrări, apoi în 1948 este încadrat conferențiar, iar în 1962 este numit profesor universitar. În 1967 i se acordă titlul de doctor docent în științele geografice și gradația de merit. Între anii 1960 1968 a fost președinte al Societății de științe geografice din România, filiala Iași. A fost decan al Facultății de biologie-geografie de la Universitatea din Iași între anii 1965-1968. La 1 iulie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
oameni de știință, dascăli de seamă și personalități distincte ale geografiei românești, care, la rândul lor, au fost absolvenți ai aceluiași liceu. Dintre aceștia menționez: Mihai Iancu, profesor univ. doctor; Alexandru Obreja, profesor univ. doctor; Grigore Răileanu, profesor univ. dr. docent. Mihai Iancu - prof. univ. dr. (1904-1994ă Profesorul Mihai Iancu a fost o personalitate distinctă, care în ultima jumătate a secolului trecut a stat în mijlocul problemelor de geografie românească și internațională. A văzut lumina zilei în satul Crețeștii de Sus, jud.
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în anul 1973. Datorită bogatei activități și a competenței sale didactice profesorul Alexandru Obreja și-a asigurat stima și dragostea studenților și colegilor săi. A fost un dascăl de elită, de aleasă noblețe sufletească și modestie. Grigore Răileanu - prof. dr. docent (1913-1966ă Prof. Grigore Răileanu s-a născut la data de 20 mai 1913, în comuna Oltenești, jud. Vaslui și s-a pierdut la 12 mai 1966. Cursurile primare le-a urmat în comuna natală, cele liceale la Liceul ,,Cuza-Vodă” Huși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
unde” s-ar afla ei... * „Asociația a fost sponsorizată de câteva ori de colectivul școlii medii nr.10 din orașul Cernăuți, de firma Rerom și o singură dată (28.05.1995) de administrația regională” spune în încheierea comentariului din Concordia docentul Aurel Constantinovici. Exact ca în România, Administrația statului nu prea năvălește la sponsorizarea culturii... Crainicul Bucovinei, ziar politic independent, anul I, nr.1, apare la Cernăuți la 30 octombrie 1931, săptămânal, redacția și administrația în strada Regina Maria nr.15
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Apare în preajma unor schimbări în cârmuirea țării și de aceea numărul prim conține „Cugetările” dlui Tr. Brăileanu care nu erau decât niște atacuri la adresa opoziției politice. „Cine nu și-a îndreptat un gând de bună nădejde către dnii Tr. Brăileanu, docent, și Ioan Brăteanu, profesor, care, acum, editează împreună Poporul, asigurândune că nu face parte din nici un partid, că nare nici o legătură, dar că, sigur, nu ar putea sta izolat”, scrie despre gazetă și oamenii săi Alecu Procopovici în Glasul Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gazetei școlare din Gura Humorului, adunarea fondurilor bisericești, comentarii politice cu titluri „Tempi passati” (Viața scumpă), „Banii lui Iuda” (Luptele politice din parlament prin presă, la adunări și în cluburi politice), „Tipuri” (Cum li se urcă la cap titlul de docent până și intelectualilor) sunt atacuri la adresa celor de la putere. Adesea a ziariștilor de la Glasul Bucovinei: D. Marmeliuc, George - Iorgu Toma, G. Rotari etc. Fiecare ediție a revistei fiind redactată și publicată și în limba germană - Wahrheiten - ea cuprindea mai mult
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Viena, Breslau și Berlin unde frecventează cursuri și cercetează bibliotecile universităților, specializându-se pentru catedra de Exegeza Vechiului Testament, studiul Bibliei și limbile semitice (ebraica, aramaica, araba, siriaca, dar și latina, greaca, germana și rusa). În 1900 a fost numit docent la Catedra pentru care sa specializat, iar în 1903, profesor extraordinar și în 1906 profesor ordinar (titular). În 1932 profesor onorariu. Este autorul a numeroase lucrări de specialitate, de înaltă ținută științifică și doctrinară. La înmormântarea sa a vorbit profesorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
George Nemigean, Jean Pahonțu, Victor Margină, Cristofor Vitencu. * Cernăuți Medical, revistă lunară de medicină generală, apare în noiembrie 1934, redacția și administrația în Cernăuți, strada Alexandru cel Bun nr.5 a - director Dr. Tarjan B. Fondator al revistei, Medic General Docent Dr.Gheorghe Pârvulescu. În cuvânt înainte, medic general docent Gheorghe Pârvulescu, din partea direcției revistei, făcând aprecierea că „oricâte publicații de știință medicală ar fi, nu sunt de prisos” - se declară mulțumit că la un „mic congres medical, ținut la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Medical, revistă lunară de medicină generală, apare în noiembrie 1934, redacția și administrația în Cernăuți, strada Alexandru cel Bun nr.5 a - director Dr. Tarjan B. Fondator al revistei, Medic General Docent Dr.Gheorghe Pârvulescu. În cuvânt înainte, medic general docent Gheorghe Pârvulescu, din partea direcției revistei, făcând aprecierea că „oricâte publicații de știință medicală ar fi, nu sunt de prisos” - se declară mulțumit că la un „mic congres medical, ținut la Cernăuți” a propus înființarea acestei reviste” care a dobândit încurajare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înființarea acestei reviste” care a dobândit încurajare de la numeroși și de mare valoare colaboratori”, chiar dacă nu există o facultate de medicină la Cernăuți. Dr. I. Holban, președintele Colegiului medicilor din municipiul și județul Cernăuți aduce „mulțumiri și recunoștință domnului General docent dr. Pârvulescu din a cărei fericită inițiativă Cernăuți Medical devine o realitate”, iar General dr. Vicol vede publicația ca pe o „Grădină veselă” a lui Alecsandri. Întradevăr, în rândul colaboratorilor, îndeosebi dr. Costinescu, ministrul Sănătății Publice și Ocrotirilor Sociale, prof.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Radei Supreme a Ucrainei „Colos Ucraini”. Revista este înregistrată la Ministerul Presei și Informației la Kiev, până la 6 noiembrie 1995, apăruseră patru numere din Făgurel (vezi „La cinci ani de activitate”, a Asociației științifico-pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina de dr. docent Aurel Constantinovici, în Concordia/4 noiembrie 1995). Editori: Asociația Științifico-Pedagogică „Aron Pumnul”, Cernăuți, Editura Tipomur și revista Vatra, TârguMureș. Directorul revistei la primele două numere: Simion Gociu, redactor șef - Nicolae Băciuț, redactori: Cornel Moraru, Mariana Ploeșteanu, Ioan Suciu, Dumitru Covalciuc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1945) atașat cultural la Legația română din Lisabona. SW: - publică V³yu. Religionsgeschichtliche Untersuchungen und Texte, Lund, 1941. - susține, la Universitatea din Uppsala, lucrarea Feuerpriester in Kleinasien und Iran, pentru titlul de doctor în istoria religiilor, sub conducerea lui Geo Widengren. - docent în iranistică la Universitatea din Lund. 1942 ME: - (iulie) revine în țară, la București, pentru câteva săptămâni (ultima revenire în țară). - apar Mitul reintegrării și Salazar și revoluția în Portugalia. SW: - apare „Gudinnan An³hit³ och den zoroastriska eldskulten”, Religion och
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Aseară, radioul suedez a adus o veste surprinzătoare: un englez, al cărui nume nu l-am reținut, tocmai a descifrat scrierile minoice de la Knossos, tip B - și este greacă pură. Cel care a dat și comentat această veste este un docent de la Uppsala, Furumark 5, care a adăugat că lucrează el însuși asupra tăblițelor din Pylos și că descifrarea s-a confirmat și pe documentele lui. Prin urmare, avem pentru secolul al XII-lea î.Hr. - și înainte - o întreagă literatură cretană
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a acestui an este al doileavolum al lui Jan de Vries, Altgermanische Religionsgeschichte, pe care l-am primit în februarie și care reprezintă o muncă enormă, o refacere totală a vechii lucrări. Peste o săptâmână voi avea în sfârșit un „docent”, Nils Simonsson 7, care își publică drept teză niște Indo-tibetische Studien, de o imensă și strivitoare erudiție. El mă va înlocui la toamnă, întrucât din septembrie nu voi mai preda. We are really looking forward, cum spun englezii, pentru întâlnirea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
dintre venerabilii reprezentanți ai școlii suedeze de la Uppsala, care, asemenea conaționalului său Helmer Ringgren, de la altitudinea unei vârste hieratice, poartă o mărturie vie asupra biografiei și evoluției, pentru aproape un secol, a studiilor deistorie a religiilor. Între 1940 și 1949, docent în istoria religiilor la Universitatea din Uppsala, iar între 1949 și 1950, la cea din Lund. Din 1950 este profesor deistorie a religiilor la Uppsala. A participat la numeroase congrese: Congresul Internațional de Etnologie, Stockholm 1951; Congresul Internațional de Patristică
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Apariția recentă a Myten om den eviga återkomsten. Arketyper och upprepning, Dualis, Stockholm, 2002, în traducerea lui Dan Shafran și a lui Åke Nylinder, pare să întrerupă această vicioasă omisiune. 4. Gosta Werner Ahlström (n. 1918): specialist în exegeza vetero-testamentară. Docent la Universitatea din Uppsala începând cu 1959. Din 1963, profesor asistent la Universitatea din Chicago. Participant la al II-lea și al III-lea Congres Internațional de Studii Vetero-testamentare - Strasbourg 1956, Oxford 1959. Dintre lucrările sale: Psalm 89. Eine Liturgie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
câte-o dată zvon de vaci și lătrat de câne. O tihnă desăvârșită stăpânește peste distrugerile de ieri ale războiului, peste suferințele încă aparente. Țârâitul cristalin al lostunilor... * În Polonia germanii au ucis 74 academicieni și 250 profesori univ. și docenți. * În Lituania deasemeni în urma unei învinuiri ce i s-a făcut intelectualitatea a fost deportată în Germania. Din câteva sute de cărturari duși în Germania nu s-a întors decât unul. * La marele teatru opera din Moscova, a avut loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bursă de merit în toți anii de școlarizare. Urmează Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Facultatea de științe, secția matematică, pe care a absolvit-o în 1929. Obține titlul de doctor în matematică în 1946 și este declarat ca doctor- docent în matematică în 1954. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca profesor de matematică în învaățământul preuniversitar și universitar și ca activist social. În învățământul preuniversitar: profesor de matematică și director de liceu la Chilia Nouă, Cetatea Albă și
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]