752 matches
-
cu partea. Gândirea de tip mistic este prezentă în spațiul metafizicii moderne "de limită raționalistă", cum o numește Lucian Blaga, cea care se construiește în jurul ideii coincidenței contrariilor (coincidentia oppositorum), pusă în circulație de către Nicolaus Cusanus, în scrierea sa De docta ignoratia. De altfel, prin latura teologică a gândirii sale, Cusanus rămâne tributar lui Dionisie Areopagitul 324. "Docta ignoratia" este termenul cu care el acoperă ideea teologiei negative promovată de acesta în primele veacuri creștine. Cusanus continuă ideea definirii lui Dumnezeu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
numește Lucian Blaga, cea care se construiește în jurul ideii coincidenței contrariilor (coincidentia oppositorum), pusă în circulație de către Nicolaus Cusanus, în scrierea sa De docta ignoratia. De altfel, prin latura teologică a gândirii sale, Cusanus rămâne tributar lui Dionisie Areopagitul 324. "Docta ignoratia" este termenul cu care el acoperă ideea teologiei negative promovată de acesta în primele veacuri creștine. Cusanus continuă ideea definirii lui Dumnezeu prin negații, încercând să o justifice: "orice noțiune care ne vine în minte reclamă o alta opusă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noastră mentală, generatoare numai de noțiuni finite, delimitate prin opusele lor, suntem sortiți să stăruim în ignoranță. Însă ignoranța aceasta nu rămâne o categorie pasivă, ci devine un autentic mijloc de cunoaștere, deoarece cu cât ea va fi mai conștientă (docta) de propria-i incapacitate, cu atât ne aflăm mai aproape de adevăr"325. Din moment ce Dumnezeu este infinit, în el coincid toate atributele pe care noi le putem formula, împreună cu opusele lor. Astfel, Dumnezeu îi apare lui Cusanus drept unitatea armonică a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atribuirii negative, în raport cu care poate fi considerată un fel de față pozitivă a acesteia. Ceea ce urmărește ea este să ne determine să-l acceptăm pe Dumnezeu ca un "maximum incomprehensibil", care nu poate fi cunoscut prin metode raționale. "Neștiința savantă" (docta ignoratia) este singura cale pentru înțelegerea acestei naturi antinomice a lui Dumnezeu. Ea nu este o cale rațională, ci un fel de o intuiție intelectuală, "unica atitudine din zona existenței, care, pe un complementar plan mistic, corespunde adevăratei cunoașteri"327
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-i determina pe editorii străini să publice scriitori români. Totuși, accesarea fondurilor ICR se dovedește a fi extrem de sinuoasă, datorită birocrației de la noi din țară. Astfel că "un studiu al centrului de cercetări culturale arondat Ministerului Culturii ne explică foarte doct faptul că șansa literaturii române o reprezintă țări precum Finlanda, unde jumătate din populație are abonament la bibliotecă. (...) Ei, da: Finlanda, o șansă!"517 "După toată nebunia asta, simt nevoia să evadez într-o poză salvată pe desktop-ul laptopului
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
așa. S.B.: Care a fost prima impresie? D.T.: Primul seminar de materialism dialectic l-am avut cu Ștefan Papaghiuc, care a întrebat cine intrase primul la facultate în 1969. M-am ridicat în picioare, m-a luat cu o superioritate doctă și cu un apetit vizibil de a-mi crea un complex de inferioritate și m-a întrebat ce lecturi aveam eu. Eu parcursesem manualele obligatorii pentru admitere, câteva dicționare și printre cărți recunosc că am citit Anti-Dühring al lui Engels
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
care încerca să-i calce pe urmele academicianului Simionescu. S. B.: Avea o misiune grea. După Simionescu, când vii rector, trebuie să faci ceva ieșit din comun ca să fii băgat în seamă. D. T.: Da, o misiune grea. Un profesor doct, care impunea prin simpla lui prezență. S. B.: Dar ca lider de partid, ca om al funcției de partid, cum își exercita funcția? Făcea parte dintre zeloși sau dintre oameni care făceau că așa trebuie să facă? Ca exemplu îl
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și măiestria unui poet savant în ritmuri, fuziune de elemente rurale și urbane, adică sinteză de spirit românesc." La Coșbuc "tehnica versificației văzută ca supremă vocație a poetului, îi înglobează epicismul." Se cuvine să-l credem pe Vladimir Streinu, spirit doct în materie de versificație, autorul acelui substanțial și unic volum Versificația modernă. Criticul respinge cunoscuta sintagmă gheristă: "poetul țărănimii", pe care Coșbuc n-o poate acoperi: farmecul ingenuității primitive, idilismul etc. nu fac nicio impresie lumii țărănești. "... poet al țărănimii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei" . Poetul va respinge motivele lirice ale vremii; "Literatorul" recomandă o poezie care se află la antipodul prozei. Făcând o incursiune doctă în istoria de dată recentă a poeziei europene, Vladimir Streinu stabilește o întâietate semnificativă (un act estetic protocronic, cum ar spune un Edgar Papu astăziă : "paradoxul ca un poet român (Macedonskiă să imagineze versul liber în "" , cu " ani mai devreme
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
dintre poeții și criticii noștri literari de seamă, ce a lăsat poporului său lucrări de mare valoare critică și poetică." Banalitățile rostite pe ton grav, volutele sentimentale și considerațiile liricoide subminează în cazul lui Virgil Carianopol bunele intenții. În foarte doctul studiu monografic dedicat "Revistei Fundațiilor Regale" , Mioara Apolzan consacră lui Vladimir Streinu câteva pagini substanțiale. Criticul a fost un colaborator fervent al periodicului amintit, semnând cronici literare, studii, eseuri începând cu anul " și până în ", anul dispariției prestigioasei reviste, cu întreruperea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
pionierat, cu care se poate dialoga, care incită, farmecă și sunt convins invită la ...imitații, ceea ce nu face decât să-i sublinieze de pe acum vivacitatea, fervoarea catalitică și unicitatea. După două cărți foarte bune de critică literară, după un studiu doct dedicat lui Blake și un eseu la patru mâini scris despre un stagiu de cercetare în Japonia, Cătălin Ghiță este omul care aduce spaima în exegeza românească. Mă întreb și-acum de unde și cum de i-a venit ideea: trebuie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acest scop compune, prelucrează și traduce numeroase lucrări cu profil teologic, istoric, literar și filologic. Ca profesor la Academia Mihăileană, a redactat manuale de limba franceză, de retorică și o geografie a Țărilor Române. Pentru învățământul teologic trece la lucrări docte, specializate, acoperind domenii ca dogmatica, pastorala, hermeneutica, dreptul canonic, omiletica, arheologia biblică și istoria bisericească. Elaborează Istoria bisericească a românilor pe scurt (1871), bazată pe documentația făcută la Kiev și pe surse românești: Petru Maior, Gh. Șincai, Dionisie Fotino, Andrei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
interpretare se stabilește în interiorul unei critici sau în interiorul unei cronici literare. Nicolae Manolescu face distincția dintre cele două concepte: "cronica este acea specie de critică având toate obligațiile și nici unul dintre drepturile criticii; mai mult, ceea ce este eseul sau studiul doct reușesc să ascundă așa de bine sub aparența de autonomie față de obiect, cronica e obligată să pună în cea mai deplină lumină. Iată: Cronicarul este singurul critic care admite să fie judecat după eficiența analizelor sale. Cronica are o latură
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ceea ce îl privește strict pe scriitorul C. A. Rosetti, comentariul nu excelează în analiza interpretativă, însă realizează situări pertinente în contextul poeziei pașoptiste (jurnalul e mai puțin valorizat), stabilind filiații, paralelisme și influențe uneori neașteptate. La N. aspectul de studiu doct, erudit, se asociază cu patosul persuasiv. SCRIERI: Figuri mureșene (în colaborare cu Eugen Nicoară), Târgu Mureș, 1933; Ion Pop-Reteganul, Cluj, 1938; I.P.S.S. Patriarhul dr. Miron E. Cristea, Târgu Mureș, 1938; Sub stindardul Astrei. Două decenii de activitate culturală în despărțământul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
cu știința și chiar cu tehno-știința. Numai prin emergența acestui nou sentiment religios, monstrul devorator al tehnoștiin-ței va dobândi o față umană. Stilul cărții este alert și simplu, pe înțelesul tuturor, iar tonalitatea textului acoperă un vast spectru: de la informație doctă la ironie, de la analiză minuțioasă la viziune poetică. De fapt, cîteva pagini ale cărții ne lasă să întrevedem, ascuns în străfundurile ființei profesorului Tiberiu Brăilean, un suflet de poet. Cu aceste cuvinte poetice doresc să închei aceste scurte considerații: Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
apariție un sfert de veac, ultimele două lustre înscriindu-se tocmai în perioada postrevoluționară, de-a lungul căreia s-a discutat îndelung și contradictoriu pe seama personalității și operei acestuia. Datorăm lui George Muntean repunerea pe rol a lucrării, cu o doctă prefață lămurind nu numai tribulațiile cărții, ci și relațiile speciale de la magistru la discipol, relații între fascinație și revoltă, așa cum știm, ca martori, dar cu un constant devotament și acea larghețe în dăruire a lui Dinu Pillat, onorate de magistru
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
spectacolul, a decis pe loc: „Oameni buni, eu sunt anul 2004, el, Robert, e 2005”. Apoi cei de la TVR i-au și luat un interviu, primul din viața lui fragedă de artist la început de drum. Reporterul l-a întrebat doct, vezi Doamne, întrebare de gazetar: „Ce faci tu pe-aici, Robert? Răspunsul a sunat cam uimit, dar cu aplombul artistului cu „priză la public”: „Păi ce să fac? Am venit la lucru”... Colac peste pupăză, l-a mai întrebat și
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
de memorii, mai multe volume de eseuri, și încă altele, dar cu ecouri din ce în ce mai puține în opinia critică. Au apărut în ultimii ani despre Breban, ce e drept, două cărți, a lui Marian Victor Buciu și a Laurei Pavel, substanțiale, docte,dar cărțile lui Breban însuși nu-i prea ispitesc pe cronicarii literari actuali. Cei de odinioară se repezeau să întâmpine primii o carte nouă de Breban. S-au dus acele vremuri! Acum apariția romanului Jiquidi, la sfârșitul anului trecut, piesa
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
trecut penibil." în fapt, pretențiile sunt foarte mari. Cu asemenea tăiș și Jurnalul lui Petru Comarnescu arată ,arid, lipsit de nerv. Eroul își ascunde cu iscusință blestemul cu care l-au hărăzit ursitele. în rest - notații strălucite - pe alocuri, panseuri docte, erudiție. L-am cunoscut în epoca ŤRelațiiť (Institutul, n.n.) ciufut, ursuz, coleric, insipid". Oare ce ar trebui mai mult? Dragonul lui Ion Negoițescu îl duce cu gândul la un autoportret cu mască, Lupul și catedrala lui I. D. Sârbu îi
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
actuală cu oamenii și cu partidele lor. A vota disciplinat și masiv înseamnă a fixa politica în datele existente și a interzice orice altă manifestare, încă insuficient cristalizată." Dar atracțiile revistei nu se opresc la textul lui Horațiu Pepine. Sobră, doctă și de o înălțime a tonului ce nu scade de cinci ani încoace, Idei în dialog rămîne o revistă de ținută și elevație culturală. Recomandăm cititorilor grupajul de studii dedicat Centenarului Noica precum și reflecțiile lui H.-R. Patapievici prilejuite de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
ani, căpitanul României. Doi mari jucători români. Hagi a avut și noroc. Balaci, deloc” (pp. 176 - 177). Nu competența mă interesează. (Fiindcă la fotbal toți ne pricepem și nu ne pricepem în egală măsură.) Dacă ar fi vrut să fie doct, autorul Cinematografului gol ar fi notat în primul rând diferențele de stil în practicarea sportului rege. Cu nume de tehnici, cu idei de driblinguri, cu poziționări faste. Independent de numele jucătorilor. Și Balaci, și Hagi au fost, cum s-a
Pagina plină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5095_a_6420]
-
căuta performanțe hipice în orice spinare ecvestră, dezamăgirea pe care o resimte văzînd gloabele literare ale momentului trebuie să fie drastică. Inadaptarea e acută, căci autoarea se află în posesia unor însușiri cărora epoca le împiedică întrebuințarea. Un asemenea spirit doct e precum o pasăre pterodactilă căreia înzestrarea polivalentă îi devine fatală, selecția neavînd nevoie nici de aripile și nici de ghearele limbilor clasice. Și atunci singura soluție e retragerea din spațiul public, cu stăruința de a-și cultiva în singurătate
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
polivalentă îi devine fatală, selecția neavînd nevoie nici de aripile și nici de ghearele limbilor clasice. Și atunci singura soluție e retragerea din spațiul public, cu stăruința de a-și cultiva în singurătate pasiunea literelor, zăvorîndu-se în matca unor cercetări docte. Rezultatul sunt cărți de nișă: o monografie despre Iuvenal sau un volum despre portretul Cartaginei, tomuri ai căror cititori sunt cai de rasă, puțini grație purității de spirit a pregătirii lor. Volumul În dialog cu anticii e un exemplu de
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
tipică recomandărilor de partid în ziaristică, literatură și artă. În Enciclopedia cronologică: titlul și subtitlul! „Tribuna”, revistă a Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (1957-2012). E considerată seria nouă a celei de la Sibiu (1884-1903). Publică, alături de cronici, comentarii literare și docte, articole de istorie culturală, reportaje, interviuri, anchete social-politice și amintiri. „Vremea”. Politică, socială, culturală, București (1928-1938; 1940-1944). Celebre sunt eseurile lui Mircea Eliade, publicate între 1932 și 1938 (Renașterea românească, 1935; Sensul libertății, 1936). Geo Bogza valorifică „tragedia existenței” în
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
utilă între fondul nostru folkloric de balade și arta mediteraneeană, de fapt arta cu un singur cuvînt căci este singura". Dar, evident, predomină subiectivitatea ascuțită, sensibilă pînă la delir. Uneori cu o notă picant-detectivistică, ramificată ca de obicei în masa doctelor referințe: "Dar dacă e adevărată prima ipoteză atunci se mărește familia lui O.S.C. atît de grăbit să citească Ce se vede și apoi spunîndu-mi că n-a citit decît șaizeci de pagini deși din discuții mi-am dat seama
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]