296 matches
-
evanghelice. Elisabeta găsi o cale de mijloc: «să primești rezultatele umaniștilor, să stârpești toate obiceiurile care nu se putuseră dezvolta în urma unui sentimentalism irațional și în urma unei blândețe perverse, să păstrezi tot ceea ce exista în primele veacuri [creștine]». "(Creighton)". Compromisul doctrinal este conținut în Cele treizeci și nouă de articole. S-a ocupat cu multă meticulozitate de hirotonirea întru episcop a lui Matthew Parker, ca arhiepiscop de Canterbury. "Vezi articolul amănunțit Succesiunea apostolică anglicană". Hirotonirea lui Matthew Parker l-a determinat
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
și că niciodată nu au fost. În concepția populară, calvinismul e redus și mai departe la unul sau altul din cele cinci puncte. Doctrina alegerii necondiționate stă uneori pentru întreaga doctrină reformată, uneori chiar de aderenții săi; totuși, potrivit declarațiilor doctrinale ale acestor biserici, a singulariza această doctrină nu constituie o viziune echilibrată. Potrivit unor calviniști, doctrina alegerii necondiționate și corolarul său, doctrina predestinării, nu pot fi prezentate corect decât ca o asigurare celor care caută iertare și mântuire în Cristos
Cele cinci puncte ale calvinismului () [Corola-website/Science/303674_a_305003]
-
anul 2016, la 700 de ani după moartea lui, va fi sanctificat de Vatican, primind de asemenea și titlul de "Doctor". În total, s-au păstrat 265 de opere scrise în catalană, latină și arabă; scrierile sale având un caracter doctrinal Dupa moartea sa, au apărut școli luliene pe teritoriul actualelor state: Franța, Spania, Italia chiar și Rusia. Raționamentul său bazat pe logica combinatorie, a influențat personalități precum Giordano Bruno și Leibniz. Începând cu anul 2001 este patronul inginerilor informaticieni din
Ramon Llull () [Corola-website/Science/312607_a_313936]
-
dintre ermetism și alchimie: În istoria Greciei alexandrine, alchimia a cunoscut trei faze evolutive: Speculațiile filozofice se încheagă într-o religie esoterică cu ritual misterios, limbaj specific. În etapa elenistică se dezvoltă o literatură filozofico-soteriologico-religioasă (literatură ermetică), având ca suport doctrinal neoplatonismul, neopitagorismul. Alchimia romană a preluat în linii mari pe cea greacă și egipteană cu al lor ermetism. Pentru perioada de sfârșit a Imperiului, să menționăm numele Sfântului Augustin. Prin gândirea sa dogmatică, acesta se opune cercetării și experimentului, astfel
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
teritoriul uniunii. Această noua comunitate era etichetată ca "popor " (народ = narod), nu ca "națiune" (нация = nația ), numai că „poporul” implica o comunitate „etnică”, nu doar o comunitate civică sau politică. Astfel, până la prăbușirea Uniunii Sovietice, au fost întreprinsă o raționalizare doctrinală a pașilor practici în domeniile învățământului și mass mediei. Astfel, procesul de transformare a numeroase „școli naționale” în școli cu predare în limba rusă inițiat în vremea lui Hrușciov a continuat până în deceniul al nouălea. Mai apoi, noua doctrină era
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
Centrist-Democrată. Fuziunea cu PLD a introdus elemente liberale în cadrul doctrinei PD-L fără însă ca doctrina să fie pe deplin armonizată, la momentul fuziunii. Prin urmare, de la înființare, s-a lucrat de mai multe ori pentru clarificarea doctrinei oficiale. Prioritățile doctrinale ale partidului sunt definite în mod curent în cadrul Convențiilor Naționale. În urma constituirii alianței România Dreaptă, programul politic al PDL-ului a devenit același cu al alianței. Sesiunea parlamentară 2012-2016 a început în 19 decembrie 2012 În urma alegerilor din 2008, în
Partidul Democrat Liberal (România) () [Corola-website/Science/310611_a_311940]
-
socialiste în mișcări extremiste de stânga. În decembrie 1920, s-a desfășurat Congresul SFIO la Tours. Leon Blum s-a opus aderării partidului la Internațională Comunistă, invocând principiile tradiționale ale doctrinei socialiste franceze, refuzând dependență necondiționată față de Komintern, refuzând monolitismul doctrinal și supunerea sindicatelor față de partid. Dar majoritatea delegațiilor au decis aderarea și și-a făcut apariția Partidul Comunist Francez-Secțiunea Franceză a Internaționalei Comuniste-SFIC. Blum și susținătorii săi au rămas în SFIO. Și pe plan sindical are loc sciziunea. În 1921
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
nemântuit. Iisus a și avertizat ca el nu aduce pace, ci sabie. Una dintre ideile care au favorizat rapida răspândire a creștinismului, mai ales în mediile sărace ale populației, a fost cea a iubirii universale. O contribuție importantă la exprimarea doctrinală a creștinismului i-a revenit apostolului Pavel. Asupritor al evreilor (în prima parte a vieții lui), cel care a "primit iluminarea pe drumul Damascului, avea să ajungă la câteva idei care vor deveni constitutive sau referențiale ideologiei creștine din toate
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
Atena), Theophilos (și Antiohia), Irineu (probabil din Smirna), Hyppolitos Tertullian (născut la Cartagina, 160-220). După cum se vede, toți aparțineau, cu excepția lui Atenagoras, lumii orientale. Acest fapt este important pentru că arată clar că și în privința apărării creștinismului și a justificării lui doctrinale prin recursul la filosofie, Orientul a împlinit funcția elementului declanșator și, parcă, a conștiinței care elaborând, supraveghează și așterne bazele unor viitoare dezvoltări. Toți au fost apologiști. Asemenea lor au fost și apologiștii latini Minucius Felix Ciprianus, Lactantius. Pentru toți
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
Ioan Casian (7-435), Claudius Macuertus (7-474), Marcianus Capella (scria pe la 430), și Grigore cel Mare (540-604) au ilustrat, la rândul lor, ultima patristică. Se poate observa, și în această etapă, diferența substanțială dintre -"contribuția" Orientului și a Occidentului în elaborările doctrinale de care s-au slujit creștinismul și biserica creștină. Când creștinismul devine religie oficială (1a 356, prin decizie politică și juridică), patristica se definește ca sprijin al oficialității bisericești și al puterii politice susținute de Biserica creștină. Faptul că patristica
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
versiuni, împărțită în capitole și versete. Este scrisă în engleză, foarte apropiată de stilul englez modern regăsit și în versiunea Regelui James a "Bibliei" și a fost total sau parțial tradusă în 108 limbi. Cartea lui Mormon are câteva discuții doctrinale originale și distincte asupra unor subiecte cum ar fi căderea lui Adam și a Evei, natura ispășirii, escatologie, salvarea de la moartea fizică și spirituală și organizarea Bisericii din zilele din urmă. Joseph Smith Jr. a spus că atunci când avea șaptesprezece
Cartea lui Mormon () [Corola-website/Science/305642_a_306971]
-
participa la reuniunile Societății Regale. Când Priestley a devenit preot, Capela Mill Hill era una dintre cele mai vechi și respectate congregații disidente din Anglia; totuși, în timpul secolului al XIII-lea, în congregație au aparut disensiuni legate de unele linii doctrinale, unii membri părăsind-o pentru carismatica mișcare metodistă. Priestley credea că prin educarea tinerilor el ar putea realiza consolidarea congregației. În lucrarea sa magistrală în trei volume intitulată "Institutes of Natural and Revealed Religion" (1772-74) (în ), Priestley a subliniat teoriile
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
este Ierusalimul ceresc. Ei nu au onorat crucea și au respins icoanele, Biblia lor fiind doar o parte din Noul Testament. Secta a apărut și a înflorit între 650-872 în Armenia și în themele răsăritene ale Imperiului Bizantin. Paralel cu dezvoltarea doctrinală a avut loc și o organizare militară. În anul 660, sediul congregației s-a stabilit la Kibossa în Armenia. Bizantinii au dus o permanentă prigoană împotriva paulicienilor, care au rezistat însă pentru o lungă perioadă. Apogeul mișcării paulicienilor a avut
Paulicianism () [Corola-website/Science/320195_a_321524]
-
Prayer”", în integralitatea sa. Câteva săptămâni mai târziu, Newman a început redactarea anonimă a "„Tracts for the Times”", care au dat apoi Mișcării de la Oxford numele de „mișcarea tractariană”, sau „tractarism”. Scopul acestei întreprinderi era de a asigura o bază doctrinală și disciplinară solidă Bisericii Angliei, în perspectiva scopului „stabilirii” sale oficiale de către monarhia britanică, sau a unei eventuale decizii a clericilor Înaltei Biserici de a părăsi instituția stabilită. Acest lucru părea posibil, dat fiind atitudinea guvernului britanic față de Biserica Irlandei
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
continuat și în alte regiuni precum: Yemen, Egipt, Bahrain, Persia și alte regiuni din Africa de Nord. În anul 899, curând după ce 'Abdallăh al-Mahdi, viitorul calif fatimid, a succedat la conducerea din Salamaya, ismailismul a suferit o nouă schismă majoră. Astfel, reforma doctrinală a lui 'Abdallăh a împărțit mișcarea ismailită în două facțiuni rivale, prima facțiune compusă în principal din isamailiții din zona Yemenului, Egiptului, Nordul Africii a recunoscut continuitatea imatului și faptul ca Abdallăh și strămoșii lui sunt imamii de urmat, iar
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
apoi urmau sakkakin (trezorierii), cei care colectau taxele, apoi armata (jund), grupurile religioase - muezinii, hafidh-ii și hizb-ii, urmați de arcași și sclavi. Cel mai apropiat companion al lui Ibn Tumart, al-Bashir, și-a asumat rolul de comisar politic, impunând disciplina doctrinală printre oamenii triburilor Masmuda, câteodată chiar și cu forța. La începutul anilor 1130, almohazii au părăsit munții pentru primul atac de mari dimensiuni în zonele joase. A fost un dezastru. Almoravizii au atacat din oraș și i-au nimicit pe
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
dintre cele patru școli sunnite, școala hanbalită. Este, de asemenea, fondatorul unei școli teologice islamice ("‘aqida"). Ibn Hanbal este unul dintre cei mai renumiți teologi sunniți, atribuindu-i-se titlul de Shaykh al-Islam, un titlu onorific ce este atribuit autorităților doctrinale în tradiția sunnită. Ibn Hanbal s-a născut într-o familie arabă originară din Basra, Irak, ce aparținea tribului arab Banu Shayban. Tatăl său a fost ofițer al armatei abbaside în Khorasan, iar mai apoi s-a stabilit împreună cu familia
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
lume, prezintă o serie de asemănări, precum: monoteismul, promovarea păcii, existentă Raiului dar și a Iadului, a Judecății de Apoi sau a unor profeți (Adam, Noe, Avraam, Moise, Iisus sau Muhammad) care au răspândit mesajul divin. Dacă pentru Creștinism autoritatea doctrinala este Biblia iar instituția reprezentativă este Biserică, pentru Islam „Cartea Sfântă” este Coranul iar rugăciunile colective se desfășoară în moschei. Pentru Creștinism judecătorul suprem este Dumnezeu iar pentru religia musulmanilor, Allah. Mai vizibile sunt însă diferențele dintre cele două religii
Creștinism și Islam () [Corola-website/Science/335367_a_336696]
-
libertățile și obligațiile credincioșilor etc. Creștinismul, alături de iudaism și islam, este o religie monoteista, fiind prima ca număr de adepți din lume. Numele provine de la Iisus Hristos, numit și Mesia,fiul lui Dumnezeu, care a pus bazele acestei religii. Autoritatea doctrinala este Biblia iar instituția reprezentativă este Biserică. Biblia reprezintă „cuvântul lui Dumnezeu” numită și Sfântă Scriptură. Biblia este compusă din diferite „cărți” (80 la număr), grupate în Vechiul Testament și Noul Testament. Islamul, religia tuturor musulmanilor,a fost fondată în secolul al
Creștinism și Islam () [Corola-website/Science/335367_a_336696]
-
neveste diferite și care și-a cerut scuze publice uneia dintre ele, pentru că a înșelat-o cu baby sitter". Deocamdată, înalta instanță s-a făcut auzită prin vocea lui Luca Pellegrini, criticul cinematografic de la Radio Vatican, care reproșează filmului erori doctrinale, proiectarea papei Pius al XIII-lea în afara realității. Recunoaște că „produsul este confecționat sublim, dar a omis să aducă aminte că drumul către credință trece și prin îndoială". Jude Law Apropo de frumusețea produsului pe care chiar și un om
Veneția 2016. Habemus papam, dar și un posibil scandal by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/105323_a_106615]
-
petrecut prima ceremonie independentă. După moartea lui Ennin, secta Tendai este divizată în Tendai Sammon, cu centrul la , și Tendai Jimon, cu centrul la Mii-dera, la poalele muntelui Hiei. Deși rivalitatea dintre Sammon și Jimon nu a avut bazată divergențe doctrinale, ea uneori a căpătat forme violente (de exemplu, călugării unei denominații opunându-se numirii starețului provenit din cealaltă denominație). Deși autoritatea de a numi stareți aparținea împăratului, unele numiri au cauzat proteste. Actele de nesupunere deseori aveau formă de „parade
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]