3,849 matches
-
este subiect de discuție, si prefer să-l las în seamă celor care sunt predestinați să analizeze și discute artă. El este în pictură sacra, un stil care, pornind de la originile picturii de biserici în stil bizantin, respectând canoanele și dogmă ortodoxe, valorifica toate cuceririle artei spirituale, ale artei celei mai de preț a omenirii, tinzând să dea o expresie pe masura creștinului secolului 21, dezvoltat astfel încât să concilieze vechimea de peste două milenii a religiei creștine cu frumusețea și înțelepciunea formelor
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Maestrul_si_ingerii_interviu_cu_maestrul_petru_botezatu_.html [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
ca o realitate divino-umană, teandrică, sacramentală, prin care plinătatea iubirii și vieții treimice este împărtășită credincioșilor în comuniunea iubirii, în trăirea lor sobornicească, comunitară. Cu aceasta ajungem la înțelegerea sobornicității Bisericii în strânsă legătură cu Sfânta Treime. Numai în lumina dogmei Sfintei Treimi se descoperă, în adevăratul ei înțeles, sobornicitatea Bisericii. Noi credem în Biserica una, sfânta, sobornicească și apos �tolică. Așa mărturisim în Simbolul Credinței. Aceasta este tradiția creștină a Bisericii învățată de Sfinții Părinți, afirmată de sinoade și paăstrată
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
morților. În mod concret, sobornicitatea Bisericii se manifestă și exprimă în actele de cult, ca acte de trăire comună a credinței, însă Biserica este sobornicească în viața ei spirituală și duhovnicească, ca și în organizarea ei ierarhică, în doctrină și dogmă, ca și în cult. Natura Bisericii este sobor �nicească, comunitară. Așa cum Iisus Hristos strălucește în fiecare din mădularele îndumnezeite ale Trupului Său tainic, în același fel strălucește sobornicitatea în fiecare parte a Bisericii și în toată Biserica. Viața ei întreagă
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
rupe pe Iisus Hristos de Treime, de Biserică, face din Ea o simplă învățătură umană. Nu se poate reduce creștinismul la un simplu moralism sau doctrinalism, acestea sunt metode ale misionarismului neoprotestant. Trebuie SA înțelegi, să cauți, să afli că dogma nu Este doctrinalism iar morala eticism, ci ele, sunt viață, participare la Dumnezeu. Dacă „Bucuria Tatălui și a Fiului este în Duhul Sfânt”, spune Sf. Grigorie Palama, cum tu faci din iconomia lor în Biserică și în Istorie? După Slăvita
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_desire_biserica_stat_si_libe_stelian_gombos_1333020154.html [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
sau Emilian Vasilescu („Prietenii români ai tomismului” și „Pentru ce tomismul nu este filozofie creștină”, în anul 1942, sau „Tradiționalism ortodox și raționalism dizolvant”, în anul 1943). Părintele Profesor Dumitru Stăniloae colaborează și el constant cu eseuri pur teologice („Despre dogmă” și „Temeiurile eterne ale mântuirii”, în anul 1941, „Considerații în legătură cu sfintele icoane”, în anul 1942, „Biserica Ortodoxă a Transilvaniei” și „Despre Iisus Hristos”, în anul 1943, și „Contemplație și asceză”, în anul 1944). Din anul 1942 până la sfârșit publică regulat
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
lămurit, de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăți” (Rom.1:18-20) Toxinele gândirii au dus la nașterea de concepte care, dacă nu au degenerat în dogme, ne-au înlănțuit în tipare de fier ale paradigmelor din care, afară de dependența strictă de Dumnezeu, nu se poate ieși. Ba, mai mult, consecințele tragice ale acestei înrobiri sunt iminente... Vedem cum, de cunoașterea sau necunoașterea lui Dumnezeu, în disecțiile
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Gand_la_o_falsa_linistire_de_ape.html [Corola-blog/BlogPost/342487_a_343816]
-
Sinai, până la pieire, el continuă să se învârtească în cercurile deșertăciunii, până la autonimicire. Și, precum vârtejul apelor care devin ucigașele înotătorilor, pierderea contactului cu realitatea lui Dumnezeu devine unealta de autonimicire. Dumnezeu nu i-a nimicit, ci i-a lăsat... Dogmele lumii secularizate nu sunt mai puțin dăunătoare decât doctrinele de promovare a unei libertăți false, care descarcă semnificația grandioasă a harului, prin denaturarea de esența acesteia. Harul este fără plată dar nu este gratuit. Pentru Har s-a plătit prețul
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Gand_la_o_falsa_linistire_de_ape.html [Corola-blog/BlogPost/342487_a_343816]
-
credibilă transformare de la tânăra îndrăgostită la bunica modernă din final. Excelentă deasemenea talentata Rodica Mandache în domnișoara Macri cea mică, un personaj cu o candoare și bunătate care-i sunt scut în fața vrăjmășiei vieții și a familiei ei închistate în dogme. Cu prestanță, dicțiune, voce baritonală și un joc inteligent evoluează Mircea N. Crețu în judecătorul Ioniță. Laurențiu Lazăr crează un Chiril Dumbrăveanu moșier, soț și tată fără scrupule. Printre personajele prezente de-a lungul întregii acțiuni, Alexandru Papadopol decepționează în
„TREI GENERAŢII” DE LUCIA DEMETRIUS LA TEATRUL ODEON DIN BUCUREŞTI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1478491344.html [Corola-blog/BlogPost/362835_a_364164]
-
Bisericii, deoarece nu sunt călăuziți de Duhul lui Iisus Hristos. Totuși, în marea lor majoritate, clerul, monahii și credincioșii Bisericii Ortodoxe Române păstrează pacea și unitatea Bisericii lui Iisus Hristos și cunosc adevărul că Sinodul din Creta nu a formulat dogme noi, ci a mărturisit că Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfânta, Sobornicească și Apostolească a lui Iisus Hristos, iar bisericile sau confesiunile eterodoxe (neortodoxe) s-au despărțit de Ortodoxie pentru că s-au îndepărtat de la credința ortodoxă care este baza unității
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1473932100.html [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
a civilizației umane. Dar cred că ar fi util să luăm în calcul că o școală oferă educație bazată pe informație corectă. Pentru mine asta înseamnă că da, istoria religiilor este mai mult decât utilă, dar, în același timp, de dogma religioasă trebuie să se ocupe Biserica, nu școala. Școala de calitate este, cred eu, datoare să păstreze echidistanță și obiectivitate. Fiica mea are 27 de ani și poate că lucrurile s-au mai schimbat de când avea ea parte de ora
psihoterapia după spovedanie. „Am avut în cabinet oameni cu ideație suicidară, după o discuție cu un preot legată de orientarea sexuală sau de un avort” by https://republica.ro/tabu-psihoterapia-dupa-spovedanie-zam-avut-in-cabinet-oameni-cu-ideatie-suicidara-dupa-o-discutie-cu-un [Corola-blog/BlogPost/338464_a_339793]
-
ani. Dar Crezul îl recit fără însă să-mi treacă prin suflet. Și mintea îl refuză fără să vreau. Sunt de fapt adeptul credințelor Asiatice care propovăduiesc „Prin cunoaștere ajungi la Dumnezeu” și ca intelectual titrat universitar nu pot admite dogma creștinismului „Crede și nu cerceta”. Cunoașterea este, nu numai de azi de ieri, cerința de bază a civilizației. Cine nu cunoaște minimul necesar supraviețuirii nu este pregătit pentru aspra viață pe care o trăim și cu atât mai mult pentru
BĂTĂLIA DINTRE MINTE ŞI TRUP de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435571036.html [Corola-blog/BlogPost/348558_a_349887]
-
multe rânduri, care este o „carte profund politică”, cum spune Tom Rockmore, „ un text filozofic coerent în slujba nazismului ”. Nemulțumirea lui Heidegger pornește de la faptul că filozofia a îmbrățișat fără discernământ conceptul de „ființă”, transformându-l într-un fel de dogmă și, din această cauză, lăsându-l nedefinit ontologic și otnic, altfel spus ignorând interpretările despre faptul de a fi ființă a unei ființări sau de a fi lucru al unei lucrări, motiv pentru care își propune să ne lumineze. Din
FIINŢĂ ŞI TIMP SAU “LOIALITATEA OARBĂ FAŢĂ DE HITLER” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1480777116.html [Corola-blog/BlogPost/382398_a_383727]
-
un braț zdravăn de vreascuri uscate, devenind, practic, o veritabilă hrană a spiritului meu atât de obosit de întreaga asprime a vieții (un spirit care a încearcat să atingă cu sfială dezmărginirea - dezmărginirea de sine, de lume, de existență, de dogme, de orice până la urmă, exact ca într-un cunoscut joc teatral cu prelungi reverențe politicoase, însă deloc formale). Uneori, îmi doresc să fi avut capacitatea de a naște un soi de mecanism al reversibilității temporale, un așa-numit sistem al
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_langa_noi_magdalena_albu_1358402087.html [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
fost plămădită învățătura creștină autentică, în care izvoarele principale, respectiv Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție sunt întoarse pe toate fețele și din ele se scoate filonul de aur al adevărului nealterat. Temele majore ale lucrărilor Sf. Irineu privesc în special dogmele privind Sf. Treime, persoanele Sf. Treimi, mântuirea omului și multe altele. Activitatea lui privește, pe de o parte, lucrarea de convertire a popoarelor necreștine cu care intră în contact, pe de alta lupta împotriva vechilor religii contemporane și nu în
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/oferta-de-carte-luna-martie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
cursurile și intervențiile publice, pe teme care țin de ilustrarea și apărarea autonomiei și originalității gândirii, îi conferă Profesorului Eugen Negrici un statut unic pe care nu și-l poate disputa cu nimeni altcineva, un profil de luptător creativ cu dogmele, prejudecățile și inerțiile. Singurul său concurent, în această arenă a confruntării de idei, poate fi doar el însuși, prin ceea ce va mai scrie de acum înainte, fără îndoială mereu reactiv, așa cum ne-a obișnuit pe noi, generații întregi de studenți
PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1495737742.html [Corola-blog/BlogPost/369028_a_370357]
-
scoate în față acea „credință strămoșească” pentru care Brâncoveanu și-a privit fiii murind. Dar acea credință nu mai există! Era acel creștinism cosmic pe care Biserica l-a acaparat și l-a golit de conținut, înlocuindu-l cu o dogmă seacă, ruptă de viață. Legea strămoșească era acea lege care prețuia miracolul vieții, care valoriza cosmic moartea, care îl integra pe om în întreaga creație. Pentru ea a murit Brâncoveanu, nu pentru robia propovăduită de Biserică. Nu sunt ateu. Dacă
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile by https://republica.ro/daramac-i-catedrala-neamului-c-i-o-voi-ridica-in-trei-zile [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
scoate în față acea „credință strămoșească” pentru care Brâncoveanu și-a privit fiii murind. Dar acea credință nu mai există! Era acel creștinism cosmic pe care Biserica l-a acaparat și l-a golit de conținut, înlocuindu-l cu o dogmă seacă, ruptă de viață. În Viață, învățătorul meu e Hristos. Acel Hristos care nu a venit să îmi strice Legea, ci să mi-o împlinească. Asta e frumusețea învățăturii Lui! Am deja o Lege, e legea strămoșilor mei, pe care
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile by https://republica.ro/daramac-i-catedrala-neamului-c-i-o-voi-ridica-in-trei-zile [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
de la Betel ( Fac. 32, 29) - ci și-a afirmat aseitatea în termeni termenii cunoscuți: „Eu sunt Cel ce sunt” (Ieș. 3, 14). Așadar, Ființa trancendentă a lui Dumnezeu este indeterminată și icognoscibilă, iar Sfântul Grigorie Palama avea să folosească această dogmă a Bisericii ca unul dintre argumentele forte în disputele sale cu detractorii isihasmului. Esența lui Dumnezeu este necunoscută oamenilor, dar Dumnezeu Se revelează în „ieșirile Sale Binefăcătoare”, cum spune Sfântul Dionisie Areopagitul, în puterile și energiile Sale infinite, prin care
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
avem condiția, întregirea și desăvârșirea vieții creștine [98] , „Α și Ω învățăturii dogmatice și morale [99] . De aceea și dacă examinăm tradiția noastră creștină, vom constata că toate elementele ei esențiale se referă la ea în final sau o presupun. Dogmele și simbolurile, rugăciunea și cultul Bisericii, educația și canoanele ei au esențial. Desigur în ultimă analiză și întreaga lume are un sens euharistic, fiindcă și Euharistia e taina reînnoirii ontologice a cosmosului. Însă, o astfel de considerare a lumii presupune
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
esențial toată teologia ei. Aceste simboluri, precum de altfel toate simbolurile, cu toată simplitatea și generalitatea lor, sunt în măsură să ofere mesaje foarte clare și să cultive trăiri adânci” [101] În final nu trebuie să se uite faptul că dogma creștin ortodoxă nu constituie un adevăr teoretic simplu, pur speculativ, fără legătură cu omul și viața lui. De atunci de când Dumnezeu S-a făcut om, ca să-l îndumnezeiască pe om, nu există nimic dumnezeiesc, care să nu aibă legătură cu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
omul și viața lui. De atunci de când Dumnezeu S-a făcut om, ca să-l îndumnezeiască pe om, nu există nimic dumnezeiesc, care să nu aibă legătură cu omul, precum nu există nimic omenesc care să nu aibă legătură cu Dumnezeu. Dogma mai teoretică, cum o consideră mulți, cea Treimică, are un raport atât de direct și de esențial cu omul, încât constituie scopul vieții lui în comuniune; „ca toți să fie una precum noi” [102] Creștinii primelor secole au preluat, păstrat
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
de direct și de esențial cu omul, încât constituie scopul vieții lui în comuniune; „ca toți să fie una precum noi” [102] Creștinii primelor secole au preluat, păstrat și formulat adevărul acesta pe baza comuniunii și unirii euharistice. În continuare dogma Treimică, ca și orice altă dogmă, a constituit începutul sau axioma pentru învățăturile teologice roditoare. Aceste învățături au avut întotdeauna ca temelie și garanție viața euharistică a Bisericii, care a format și modelat conștiința chinoviară și enorială. Astăzi această situație
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
omul, încât constituie scopul vieții lui în comuniune; „ca toți să fie una precum noi” [102] Creștinii primelor secole au preluat, păstrat și formulat adevărul acesta pe baza comuniunii și unirii euharistice. În continuare dogma Treimică, ca și orice altă dogmă, a constituit începutul sau axioma pentru învățăturile teologice roditoare. Aceste învățături au avut întotdeauna ca temelie și garanție viața euharistică a Bisericii, care a format și modelat conștiința chinoviară și enorială. Astăzi această situație s-a slăbit complet. Baza experimentală
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a Bisericii, care a format și modelat conștiința chinoviară și enorială. Astăzi această situație s-a slăbit complet. Baza experimentală ce o avem la dispoziție nu e duhul comunitar, ci individualismul și scindarea socială ce ne duc în impas existențial. „Dogma Treimică nu se oferă poate acum ca punct de plecare a învățăturii, se oferă însă ca răspuns la căutarea sau așteptarea oamenilor epocii noastre. De aceea și rămâne mereu actuală. Astfel, toți câți trăiesc impasul scindării, nu vor disprețui această
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Treimică nu se oferă poate acum ca punct de plecare a învățăturii, se oferă însă ca răspuns la căutarea sau așteptarea oamenilor epocii noastre. De aceea și rămâne mereu actuală. Astfel, toți câți trăiesc impasul scindării, nu vor disprețui această dogmă, ce e totodată kerygma unității și a iubirii. Câți o vor căuta, se vor bucura de ea. În sfârșit, toți câți au eventual depoziții duhovnicești necesare sau vreo experiență în relație cu ea și o trăiesc, nu se vor păgubi
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]