1,538 matches
-
Ionescu: „...când s-a aflat de «colaborarea» lui Doinaș cu Securitatea a fost mai mult decât o surpriză, o stupoare: se prăbușea un important prestigiu moral și politic - politic în sensul mult discutatei «rezistențe prin cultură». «Și el, chiar și Doinaș!! - vor fi spus mulți dintre admiratorii omului și operei - Ți se face, zău lehamite de toți scriitorii ăștia...» Mărturisesc că și pentru mine a fost un moment de perplexitate: dacă nu mi-ar fi spuso chiar Horia Patapievici, aș fi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
a fost un moment de perplexitate: dacă nu mi-ar fi spuso chiar Horia Patapievici, aș fi putut crede, fără nicio precauție, că e o calomnie.” Cu aceste sentimente, Gelu Ionescu pornește la drum, adică întoarce pe toate fețele cazul Doinaș, trecând în revistă, cu minuție și în cunoștință de cauză, inexactitățile, lacunele din demonstrația încercată de autorul Asului de pică. Nu putem nici relua, nici sintetiza aici cele 12 puncte ale demersului său textual. Dar putem recomanda spre lectură acest
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
Ioan Holban Sonetul, spunea, cu dreptate, jucînduse puțin, Stefan Aug. Doinaș este „o instituție italiană, cu sucursale în toată Europa, la fel ca papalitatea“. Sucursala de la noi s-a deschis în secolul XIX, cu Asachi, Ion Heliade Rădulescu, Macedonski și, firește, Eminescu, apoi s-a consolidat, în modernitate, prin Vasile Voiculescu
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
ce purta titlul grupajului său de început literar Neliniște, apărut în colecția Biblioteca pentru toți (nr.1185 din 1984), împreună cu piesa de teatru Cartoteca; se tipărise în românește în 20 de mii de exemplare. Atunci, de altfel, și Ștefan Augustin Doinaș susținea că poemele sale ar fi „un post limbaj, marcând o experiență culturală consumată: e un lirism scris după și împotriva unei întregi poezii limbute, realizat printr-un efort de epurare a expresiei, de refuz al retoricii - adevărată asceză a
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
perioada realismului socialist). Confuzia de valori e suverană și în viticultură, și în literatură. (Dacă admitem că oenologia e un domeniu cu reală „morgă” a valorii). Nepriceperea simulată de Sadoveanu lasă locul unui dezinteres global. Poeții (Nichita Stănescu, Sorescu, Dimov, Doinaș) pot fi apologeți ocazionali ai vinurilor, dar meritul de oficianți ai acestui cult le revine prozatorilor (Preda, Petru Dumitriu, Eugen Barbu, Fănuș Neagu și Ion Băieșu). Ultimii doi ilustrează situații-limită: cel dintâi, prin ritualismul care acoperă esopic o exasperare; cel
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
fi", Nagy Istvan. * Pentru PROZĂ "Păsările", Alexandru Ivansiuc; "Ploaia bleu", Pop Simion; "Dulce ca mierea este glonțul patriei" Petru Popescu ; "Moartea lui Ipu", Titus Popovici. * Pentru POEZIE "Simțiri", Alexandru Andrițoiu; "Etape", Mihai Beniuc; "Versuri", Emil Bota; "Alter ego", Șt. Augustin Doinaș. Și buzoianul ION GHEORGHE cu volumul "Mai mult ca plânsul". * Premii pentru critică, estetică și istorie literară "Preromantismul românesc", M. Anghelescu; "Labirint", N. Balotă; "Meridian francez", Șerban Cioculescu; "Literatură românească 1900 - 1920", C.Ciopraga; "Oameni și timpuri", de Franz Liebhard
RĂSFOIESC TRECUTUL ŞI CAUT FLORI PRIN MĂRĂCINI, NU MĂRĂCINI PRIN FLORI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381624_a_382953]
-
lumea artistică, a refuzat cu consecvență orice revenire sau reapariție în luminile rampei. Ignora până și propriile aniversări organizate la Operă și refuza să fie filmată sau fotografiată. Și pentru că, la câteva ore după moartea soțului ei, poetul Ștefan Augustin Doinaș, s-a sinucis cu o supradoză de somnifere. A lăsat un bilet de adio: “Domnul meu și Dumnezeul meu, iartă-mă! Doinaș, dulcele meu, o prea mare iubire ucide”. Fuseseră despărțiți pentru prima oară, după 42 de ani, dar despărțirea
Femei despre care merită să vorbim by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20853_a_22178]
-
refuza să fie filmată sau fotografiată. Și pentru că, la câteva ore după moartea soțului ei, poetul Ștefan Augustin Doinaș, s-a sinucis cu o supradoză de somnifere. A lăsat un bilet de adio: “Domnul meu și Dumnezeul meu, iartă-mă! Doinaș, dulcele meu, o prea mare iubire ucide”. Fuseseră despărțiți pentru prima oară, după 42 de ani, dar despărțirea nu a durat decât câteva ore. Au fost înmormântați împreună, pe 28 mai, în parcul Academiei Române din Cimitirul Bellu. Sașa Odobescu: Pentru că
Femei despre care merită să vorbim by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20853_a_22178]
-
albă...” de Dragoș Vicol, „Tic-Tac” de Jan Lulu Stern, „Ecuatorul și polii” de Marin Sorescu, „Dacă” de Elenă Liliana Popescu, „Castel medieval” de Adrian Păunescu, „Argint fals” de Dan Galbina, „Tulburătorul vis” de George Filip, „Doar tu” de Ștefan Augustin Doinaș, „Cântec de buzunar” de Mircea Dinescu, „Toamnă cu luna anii 60” de Mircea Cărtărescu; ‚Iubire târzie’ de Mihai Horga, ‚Limba noastră” de Alexei Mateevici, „După ce pleacă...” de Nicoară Nicolae, „Semne” de Geo Bogza, „Autopastel” de Ana Blandiana, „Cafe Palheta’ de
PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
-
60-62; Tel/ Fax: 0244.578.148/578.149 secretariat@casadecultura.ro „Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei”. (Ștefan Augustin Doinaș) Proiect educațional „Aproape de Nichita”, 31 martie 2015, p ropunere de colaborare Casa de Cultură „I.L.Caragiale” a Municipiului Ploiești derulează o serie de proiecte atât la nivel național, cât și la nivel european, proiecte în care obiectivele propuse sunt cele
ACTIVITĂŢI CULTURALE, ARTISTICE, EDUCAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377207_a_378536]
-
timpuriu putea fi și o șansă... Și iată că, vreo doi ani mai târziu (prin 1968-1969), câțiva reprezentanți ai strălucitului Cerc literar sibian din anii războiului, pe care abia de-i cunoșteam personal, mi-au sărit în ajutor! Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Balotă, Cornel Regman au scris eseuri "răsunătoare" despre creația mea poetică, readucându-mă la linia mea de zbor. Cu alte decenii mai târziu, (între timp, multe se întâmplaseră - însăși poezia mea schimbându-se la față, din adâncuri!), într-un
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
Gimnazială Belinț și, nu în ultimul rând, Asociația Cultural-Umanitară „Hora Belințului”) au propus câteva momente inedite: un popas la casa graficianului și poetului chizătăian Gheorghe Bălan (un artist cu sclipiri geniale, trecut în neființă în 2003, apreciat de Ștefan Augustin Doinaș - care i-a prefațat un volum de versuri -, elogiat de Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu, ce au exprimat aprecieri laudative despre originala sa creație plastică), unde a fost dezvelită o placă memorială și a fost lansat un album de grafică
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Cercului Literar studențesc Octavian Goga al Universității din Cluj, refugiate la Sibiu, din care a provenit Cercul Literar. Profesor al cerchiștilor, e adesea înfățișat în paginile lor critice sau de retrospecție biografică (eu unul, am auzit prima dată numele lui Doinaș rostit de Blaga cu simpatie, și cu mirarea, prin 1955-1956, că nu-l cunosc!). Însă, observă memorialistul, "în convorbirile din Bîrlog ori cele de la Valea Vinului, anii sibieni nu i-au stimulat niciodată lui Blaga evocări stăruitoare. Uneori pomenea, ce
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
1962; Ovidiu Cotruș, condamnat și închis până în 1964; I. D. Sîrbu, deși intelectual de stânga, este exclus din învățământul superior în decembrie 1949, odată cu Lucian Blaga, Liviu Rusu și D. D. Roșca, iar din 1957 până în 1963 este închis; Ștefan Aug. Doinaș, închis timp de un an, în 1957; I. Negoițescu e arestat și deținut din 1961 până în 1964; 5. întrunirile nostalgice târzii în redacțiile sau sumarul unor reviste, ca, de pildă, "Familia", după reapariția noii serii în 1965, când se regăsesc
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
1961 până în 1964; 5. întrunirile nostalgice târzii în redacțiile sau sumarul unor reviste, ca, de pildă, "Familia", după reapariția noii serii în 1965, când se regăsesc consecvent în paginile ei Nicolae Balotă, Ovidiu Cotruș, Radu Enescu (deveniți redactori), Ștefan Aug. Doinaș, I. Negoițescu, Cornel Regman și sporadic alți foști membri ai Cercului: Eta Boeriu, Ovidiu Drimba etc.; de menționat și tentativa nerealizată de reunire a unui nucleu cerchist în jurul revistei "Teatrul", unde în 1956 I. D. Sîrbu este pentru scurtă vreme
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
unde în 1956 I. D. Sîrbu este pentru scurtă vreme redactor și cronicar dramatic (în 1957 va fi arestat); o coalizare difuză, totuși demnă de menționat, este aceea a traducătorilor și eseiștilor cerchiști la revista "Secolul 20", unde Ștefan Aug. Doinaș este redactor-șef adjunct din 1969 până în 1992 și unde colaborează sporadic Nicolae Balotă, I. Negoițescu, Ovidiu Cotruș, Ioanichie Olteanu. Disting, pentru acuratețea descrierii de istorie literară, între cerchismul manifestat programatic și ilustrat prin creații literare (poezie, îndeosebi balade) în
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
volume. Retrospectiv, el poate fi reconstituit din scrisorile lui Radu Stanca și I. Negoițescu, publicate în volumul Un roman epistolar (Ed. Albatros, 1978), din teatrul lui Radu Stanca și din poezia postbaladescă, intelectualistă (speculativă și meditativă), a lui Ștefan Aug. Doinaș. Negoițescu, în scrisoarea din 3 iunie 1946, face o distincție calitativă între cele două etape disociabile pentru a le observa nuanțele (cerchismul și euphorionismul), diferență pe care vrea să o marcheze în titlurile contrastante ale revistelor care le-ar reprezenta
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
tale cicatrizate." Atât în paginile de jurnal, cât și în comentariile ulterioare asupra lor, apar numeroase portrete de scriitori. Sunt aduși în prim-plan, bineînțeles, membrii "Cercului literar de la Sibiu" - Radu Stanca, Dominic Stanca, Ion Negoițescu, Cornel Regman, Ștefan Aug. Doinaș, I. D. Sîrbu -, ca și cei care li s-au asociat ulterior, Wolf von Aichelburg sau Constantin }oiu. Dar li se rezervă spații generoase și unor personalități din generațiile anterioare, ca G. Bogdan-Duică, Tudor Arghezi, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
numai că flexibilitatea lui receptivă este mult mai mare. Criticul poate apăsa în schimb pe o pedală sau pe alta, făcând selecție de autori și, iată, de tipuri de literatură. Cei douăzeci de poeți din sumar (Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș, Leonid Dimov, Petre Stoica, M. Ivănescu, Ileana Mălăncioiu, Virgil Mazilescu, Nicolae Prelipceanu, Ion Pop, Adrian Popescu, Ion Mircea, Dinu Flămând, Gabriel Chifu, Traian T. Coșovei, Ion Stratan, Mariana Marin, Bogdan Ghiu, Marta Petreu, Marian Drăghici și Ioan Es. Pop) sunt
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
de așteptat, de asemenea, ca Dan Cristea să pună în relație poeții pe care îi analizează, ampla-sându-i în diversele contexte, distribuindu-i în tendințe și trasând, cu acestea, liniile directoare ale poeziei românești postbelice. De la Gellu Naum și Ștefan Aug. Doinaș la Ioan Es. Pop, putea fi făcută măcar schița evoluției, dacă nu harta ei topometrică. Dar raportarea la un anumit moment din "desfășurătorul" istoric, la diferitele etape din lirica noastră, cu inerentele discontinuități, rupturi, adeziuni și diferențe generaționiste, e aproape
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
indistincție frapantă la un critic de gust și expresie ca Dan Cristea. Eul care scrie, eul ca "nomenclator", ca "declinare de euri" și ca "multiplicitate de existențe", eul multifațetat devine cheia franceză cu care criticul îi operează pe Ștefan Aug. Doinaș și Petre Stoica, Virgil Mazilescu, Gabriel Chifu, Mariana Marin, adică niște autori profund diferiți. La Doinaș: "Eul apare ca o nomenclatură, ca o declinare de euri, ca un spațiu-formă surprins într-o mișcare de transfer și de încorporare vertiginos accelerată
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
ca "nomenclator", ca "declinare de euri" și ca "multiplicitate de existențe", eul multifațetat devine cheia franceză cu care criticul îi operează pe Ștefan Aug. Doinaș și Petre Stoica, Virgil Mazilescu, Gabriel Chifu, Mariana Marin, adică niște autori profund diferiți. La Doinaș: "Eul apare ca o nomenclatură, ca o declinare de euri, ca un spațiu-formă surprins într-o mișcare de transfer și de încorporare vertiginos accelerată" (p. 25); Pluralitatea eurilor aflate în distribuție coincide cu pluralitatea și diversitatea tonurilor poetice și a
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
și postmoderne, Marin Mincu relevă cu obstinație antilirismul arghezian din Flori de mucigai, din poezia lui Ion Caraion, din discursul parodic sorescian și din toate modalitățile prozaizante. Denunță, de câte ori are prilejul, "sentimentalismul minor", "transpirația afectivă" (ultima sintagmă e a lui Doinaș) și "mașinăria versificației" (p. 528). Are oroare de simbolizare. Ne întrebăm de ce "mașinăria versificației" îl deranjează la Ștefan Aug. Doinaș, considerând-o o relicvă a poeticii tradiționale, grevate de prestigiul eminescian, și nu-l deranjează la Ion Barbu, de pildă
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
parodic sorescian și din toate modalitățile prozaizante. Denunță, de câte ori are prilejul, "sentimentalismul minor", "transpirația afectivă" (ultima sintagmă e a lui Doinaș) și "mașinăria versificației" (p. 528). Are oroare de simbolizare. Ne întrebăm de ce "mașinăria versificației" îl deranjează la Ștefan Aug. Doinaș, considerând-o o relicvă a poeticii tradiționale, grevate de prestigiul eminescian, și nu-l deranjează la Ion Barbu, de pildă. Sunt contradicțiile unor valorizări care privilegiază alte criterii. Dacă ar fi fost pe deplin consecvent cu sine, pe linia textualismului
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
ezită a mă trage de mînecă, nesătui de comentarii, oricîte s-ar fi acumulat pe parcurs. Mă gîndesc cu nostalgie la experiența proprie. Într-un sfert de secol, I. Negoițescu a scris despre mine de trei ori, iar Ștefan Aug.Doinaș de două ori, ceea ce nu mi s-a părut puțin. Aproape că mi-e jenă să amintesc atari lucruri celor de azi pe care - aș putea oferi cîteva exemple - nu i-ar mulțumi un articol al subsemnatului în fiecare an
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]