390 matches
-
să îi ude Recoltele pentru hrana copiilor, Coace pâinea în vatra Făcută din același lut ca și el, Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pom Într-un nai, Prin el se scurge seva copacului. Ați auzit vreodată munții doinind, Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii? Susurul râului ce poartă Cu el sufletul ascuns în Pântecul muntelui? Ați văzut cum sărută Câmpia lacrimile Timpurilor trecute în singurătate ? Citește mai mult Voi știți ce suflet frumos are țara asta ? E ca
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
stoarcă seva,Roagă ploaia să îi udeRecoltele pentru hrana copiilor, Coace pâinea în vatraFăcută din același lut ca și el,Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pomîntr-un nai,Prin el se scurge seva copacului.Ați auzit vreodată munții doinind,Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii?Susurul râului ce poartăCu el sufletul ascuns înPântecul muntelui? Ați văzut cum sărutăCâmpia lacrimile Timpurilor trecute în singurătate ?... XV. ÎNGERI, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1325 din 17 august 2014. Știați
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
Sunt cuvântul care leagă versu-n împletirea lui Și-ți vorbește despre-o lume ce se-mparte doar la doi. * Eu sunt verii răsăritul ce îmbujorează macii Picătura-n care ploaia spală ochii codrului Când așează frunza-n dungă să-i doinească vechii Dacii Adormită-n iarba crudă de blestemul dorului. * Eu n-am vrut să fiu stăpână peste suflet nimănui Ard tăcut precum parfumul flacără-ntru-n trandafir Ce-a împrumutat lumină de la raza soarelui Bunătate de la îngeri ca-n iubire s-o
EU SUNT! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379724_a_381053]
-
05 mai 2015 Toate Articolele Autorului N-am cum să regret N-am cum să regret că n-am mai cântat. Am continuat să cânt ca poet. Muzica-a trăit în sufletul meu și-o viață mereu în el a doinit. Simt c-am fost trimis pe acest pământ să cânt în cuvânt și rostit și scris. În timp ce creez, cu gândul observ cum în orice nerv melodii vibrez. Toată viața mea câtă-a mai rămas în vers și în glas o
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379725_a_381054]
-
iubirea-n picături de ploaie, Zidind cuvântul care nu se-ndoaie. Când inima se pierde în visare, În pași mai caut o îmbrățișare Când inima îmi cântă veșnicii, Chemându-te mereu, aici, să vii. Tu, cântec sacru al iubirii mele, Doinește înălțându-te la stele, Povestea vieții mele îmi pătrunde În serile târzii, pe calde unde. Și cântă inimă, cântă mereu Povestea ta - a sufletului meu. Și cântă-mi tu, cântă nevinovat Povestea sufletului meu curat. DACĂ Cerul tău dacă ar
POEME NECUPRINSE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374705_a_376034]
-
ce nesăbuință! / La venetici și trădători de țară / V-ați depărtat de glie și știință / Și-ați pângărit speranța milenară // Omagiați filozofii nebune / Amanetând schelete din morminte / Nesocotiți preceptele străbune / Nepăsători la port și jurăminte - // Zadarnic invocați divinitatea / Nu mai doiniți de dor printre străini / Ați obosit să protejați dreptatea / Și nu mai vreți să vă numiți români! // Ați dat cu pietre și cu vorbe grele / De-ați tulburat și apele-nghețate / Împăunați cu titluri de lichele / Ați trădat țară, grai
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
credinței și iubirii de Dumnezeu este singurul veșmânt care nu pălește în fața efemerității”; Nu există râu mai limpede decât acela care izvorăște dintr-un suflet ce-i cântă divinității. Nu este lacrimă mai curată decât cea care pleacă spre absolut doinind iubire pentru Creator. Și nu e un suflet mai înălțător decât acela care trăiește pentru și din mângâierea divină”; „Prin credință nu mai suntem prizonierii timpului, ci călători ai nemărginirii”; „Omul este o frântură din perfecțiunea divină și doar contopit
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba noastră românească, Este limba din străbuni, Limba-n care scriem vesuri, Limba-n care suntem buni. Limba noastră românescă (Î)n-care plângem și doinim, Este limba strămoșească, Ce-o cântăm și o vorbim. Nu e limbă mai frumoasă, Nu e grai ca graiul meu Când în limba românescă Îl slăvesc pe Dumnezeu. Limba mea e-așa de dulce Parcă-i miere de albine! Dor
LIMBA NOASTRĂ N-O SĂ PIARĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374776_a_376105]
-
cea mai luminoasă traiectorie pe firmamentul artei interpretative românești”. Maestrul Constatntin Arvinte *** Dacă stelele s-ar stinge și cerul n-ar avea lumină, în momentul când se va auzi vocea Rodicăi Anghelescu, tril duios de privighetoare, suspin de vioară îndrăgostită...doinind un cântec oltenesc, sufletele noastre se vor umple de lumină și fericire. Bunul Dumnezeu a înzestrat-o cu un dar inestimabil, o voce de aur care ne farmecă și ne cucerește; de aceea am preferat-o să interpreteze cântecele mele
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
Acasă > Poeme > Meditație > AR TREBUI ... Autor: Ovidiu Oana Parau Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ar trebui s-alerg cu vântul Doinind singurătăți amare, Tăceri ce nu cunosc cuvântul Stăpân peste însingurare. Ar trebui să râd cu cerul, Năframa lui multicolora. Neguri și umbre, azi, ignoră Gândul răzleț, sporind misterul. Ar trebui să plâng cu norii, Să mirui frunți a împlinire, Sub
AR TREBUI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375787_a_377116]
-
plecată. Această ”înfruntare” - între cele două anotimpuri - este redată cu mult talent, într-o blândă exprimare și lirism melodios, în versurile: ”Plâng mugurii cu verdele-n pământ / Sub ceru-ncovoiat de atâția nori / În murmurul purtat în glas de vânt / Doinește rădăcina după flori.../ Se-ntinde noaptea ca o boală grea / Și scormone-n grădini cu umbre reci / Mai cade de durere câte-o stea / Când mugurii pe ramuri rămân seci./ Și nu mai recunoști iarna de vară / În zâmbetul luminii
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
mi-ai lăsat, Sub raza lunii-adăpostită Iubiri șoptite-ai revărsat. Și apa mării o iubesc, Mă-nvățai s-ascult talazul, Eu toate mi le amintesc Când lacrima-mi udă obrazul. Iubirea iar îmi amăgesc În foșnetul pădurilor, Când râurile te doinesc În colbul amintirilor. Referință Bibliografică: Veșnicia dragostei / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1890, Anul VI, 04 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
VEȘNICIA DRAGOSTEI de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377718_a_379047]
-
veille sur un cîte portugais Cu zalele-alăturea drept cu mâinile cruce pe piept. À côté de mon armure, droit, leș bras sur mă poitrine en croix. Leș mailles à côté et leș bras Posés sur le cœur en vive croix. Doinind aș privi șapte ani spre cerul cu miei luzitani, Sept ans chantant je regarderais le ciel aux agneaux portugais. Sept ans j'aimerais y rester Chanter sous le ciel portugais De nu m-ar găsi unde sunt neliniștea morii de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
s'est tu " (Somn/Sommeil) (Miclău, 1978 : 317) ; " le garde ne parle plus " (Sommeil) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 179) ; " le gardien de la forêt se tait " (Sommeil) (Poncet, 1996 : 118) ; " le garde forestier ne parle plus " (Sommeil) (Villard, 2010 : 19). Le verbe " a doini ", qui signifie " chanter une "doina" ", (chanson populaire roumaine qui transmet des sentiments d'amour, de chagrin, de nostalgie), est traduit par le verbe " chanter " dans le contexte ci-dessous. La perte sémantique est incontournable : Doinind aș privi șapte ani/spre cerul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Villard, 2010 : 19). Le verbe " a doini ", qui signifie " chanter une "doina" ", (chanson populaire roumaine qui transmet des sentiments d'amour, de chagrin, de nostalgie), est traduit par le verbe " chanter " dans le contexte ci-dessous. La perte sémantique est incontournable : Doinind aș privi șapte ani/spre cerul cu miei luzitani [...]. Sept ans chantant je regarderais/le ciel aux agneaux portugais [...]. " (Alean/Nostalgie) (Miclău, 1978 : 415). Le domaine agricole/leș occupations paysannes/le paysage rural Le texte ci-dessous fait référence à un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
rural și începutul uniformizării civilizației și spiritualității locale. Menținerea în lexicul limbii române a unor vocabule de origine prelatină, precum balaur, bală ("monstru"), ghionoaie, moș (Ajun, Crăciun, Gerilă), moși, moașe, năpârcă, gogă ("strigoi", moroi, vampir), noian (de ape), doină (daină, doini, dăini), iele (traco-dac), dolf, dulf, duf ("duh de mare"), vatră, zgripțor (animal fantastic, înaripat), zgripțuroaică (vrăjitoare, harpie) sunt o consecință a unor semnificații avute de aceste cuvinte în mitologia, credințele și superstițiile autohtonilor, perpetuate după creștinare. În plus, conviețuirea, strânsă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Cei trei fârtați,/ Săltând în șa,/ Plutind, așa,/ Ca trei stafii...” Din nou în ceață, dintre stânci irumpe doina amplificată de „mii de guri”. Punerea în scenă sfârșește simbolic, haiducii, codrul și doina, trinitate inseparabilă, intrând în legendă: „Haiducii mei/ Doinesc toți trei;/ Și hohotesc/ Păduri adânci...” Ca autor de balade, I. nu a imprimat motivelor folclorice un ritm mai viu. Le-a dat în schimb o nobilă ținută artistică, vizibilă în compoziție și expresie, stilizarea cu mână sigură meritând toată
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
drum (1900), Câteva clipe (1904), Luminișuri (1910) - poetul evoluează spre sămănătorism, cultivând pastelul rural și idila. Chiar dacă, uneori, evocarea poartă amprenta, sinceră, a nostalgiei după copilărie, motivul dorului de căsuța din sat, o anumită figurație (ciobănași, păstori, copile) și atitudini-clișeu (doinind, plângând, la râu, la horă), aerul de voie bună care învăluie tablourile țin de doctrina sămănătoristă. S. face cronica satului (La țară, În răsărit, Hora, Frumoasa satului) și merge pe urmele lui G. Coșbuc, evitând confesiunea odată cu trecerea ei în
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
într-însul. Și-a strivit în palme dorul, agățându-l lin pe-o creangă, brațelor le-a tăiat zborul, și-a căzut înfrântă-n iarbă! Tremura de dor pădurea, îmbrăcată-n strai de jale, roua vieții spăla zarea, eu umbream doinind petale! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: ROUA VIEȚII / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1925, Anul VI, 08 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ROUA VIEȚII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381317_a_382646]
-
7333. Stan Ioana, 5 apartamente, București, calea Văcărești 37, str. Anton Pan 16 A 7334. Stoian Eugenia, 4 apartamente, București, str. Hristo-Botev 13 7335. Simion Gheorghe, 7 apartamente, București, str. Icoanei 74. 7336. Schinyel Matios, 4 apartamente, București (Militari), str. Doini 15. 7337. Sehvarlg Riva, 4 apartamente, Iași, str. Cuza-Voda 42 7338. Sterek Emilia, 5 apartamente, București, str. Matei Voevod 10, str. Brezoianu 29. 7339. Uzufruct Soare D. Maria, 3 apartamente, București, str. Lipscani 12; str. 11 Iunie 48; 4. 7340
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
veche a-nvățaților mireni; Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute, Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte, Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni. Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, Ce din frunze îți doinește, ce cu fluerul îți zice, Ce cu basmul povestește - veselul Alecsandri, Ce-nșirînd mărgăritare pe a stelei blondă rază, Acum secolii străbate, o minune luminoasă, Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridri. Sau visând o umbră dulce cu de-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Elena Marin Alexe În tihna amiezii cu dor mă gândesc Și-n inimă-mi picură dulci mângâieri Căci frunzele-n freamăt divinul doinesc Și simt printre ramuri pășind adieri E-o pace adâncă și-o liniște surdă Pe cerul senin nu zăresc nici un nor Dar unde-o fi vântul ori vrea să-și ascundă Sub mantia-i veche tristețe și dor Din șoapte-auzindu-mă
Amiaza by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83234_a_84559]
-
Arabesc de toamnă Elena Marin Alexe Pe unde umbli, toamno, mesteacănul doinește Și plânge pe răcoarea ce tremură-n amurg. La margine de lume, cântată românește, Sau în adânc de suflet, când lacrimile curg. Ce taină te-nconjoară și îți îmbrățișează Fermecătoarea haină de galben călător? Ard stele și miresme pe roua
Arabesc de toamn? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83227_a_84552]
-
de acord și PSD și PNL, și va decupa corespunzător cele 300 de colegii electorale va putea guverna fluierând și din 2012 încolo. Vor fluiera și cei de la PSD și PNL dar a pagubă iar poporul, ca de obicei, vor doini, a dor mult și jale multă. Desigur că bătălia se va da în comisia electorală, acolo unde PD-L, UDMR și UNPR vor avea majoritate și deci vor putea impune tipul de scrutin și decupajul colegiilor. Desigur că vă întrebați
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
dezghețăm din valuri de cristal iubirea, când noaptea s-o culca peste nisip și să ne pierdem în dezmierdări cu marea, care ne cheamă de dincolo de timp, În scoicile din adâncimi să ne ascundem, să nu ne-audă vântul când doinim, cântul viorilor în mare să-l închidem să nu ne vadă decât cerul că iubim. Mi-a scris mama... Mi-a scris mama dintre ceruri că i-e dor de pomul vieții că i-e dor de munți, de râuri
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]