390 matches
-
sumă mare de bani, precum și casa, în favoarea mafiotului Davinci. În timpul cât a lipsit, Vio își reia vechiul serviciu de chelner la restaurantul "Baraca" administrat de Italianu (Romică Țociu) și Vrăjitoru (Cornel Palade). Servind la nunta lui Nic cu Marcela (Andreea Doinea), el este prins de patronii localului în dansul "Perinița" și se sărută pasional cu Ramona (Monica Merișan), sora lui Nic. În mijlocul petrecerii, gașca lui Calu pătrunde în restaurant și fură mireasa. Scena este observată de Vio, care încearcă să-l
Poveste de cartier () [Corola-website/Science/312591_a_313920]
-
țel. 360116 16247 BIRU ANA (n. 1960) Tr. Severin, str. Ț. Vladimirescu nr. 225 bl. 2 sc. 5 ap. 5 țel. 323451 3076 BURDUCEA MARIAN (n. 1948) Turnu Severin, Celulozei 6, bl. B1, sc. 2, ap. 8 țel. 313316 3081 DOINEA OVIDIA (n. 1953) Turnu Severin, Romulus Lepri, nr. 98A țel. 316058 3099 MOTOI GOGU (n. 1959) Turnu Severin, Str. Antonini nr. 3 țel. 235289 16248 MOTOI NICULINA (n. 1961) Turnu Severin, Antonini, nr. 3 țel. 325289 Partea a VII-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țel. 223936 Tutori de stagiu ÎI. PERSOANE FIZICE 10948 ANDREI EMILIAN (E. C) Orșova, Crizantemelor 13, bl. 13, sc. B, ap. 7 țel. 746237 3066 AVRAM MARIOARA (E. C) Turnu Severin, Kiseleff 39 bl. E5 sc. 3, ap. 7 3081 DOINEA OVIDIA (E. C) Turnu Severin, Cpt. Romulus Lepri nr. 98A țel. 316058 3099 MOTOI GOGU (E. C) Turnu Severin, str. Antonini nr. 3 țel. 235289 10951 ULARU NICOLAE (E. C) Turnu Severin, str. Prahovei 53 bl. C11 sc. 1 ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
tremuri. Afară de-o să treacă o lună, printre nori, Pe noi ne vor cuprinde ai dragostei fiori. Sa-asculti, după iubire, tăcerea aceea sfântă, S-auzi cum suna-n vale, pârâul care cântă. Cuprinși o să rămânem cu noaptea peste noi, Sa-auzi doinind în codru, un bucium de la oi, Să spargă fericirea, vechi clopote din schit, Să știi c-a fost o noapte, în care ne-am iubit. Trecând vrăjiți prin roua, să mergem la izvor, Sa simti apă cea rece, pe sâni
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93338]
-
1948), Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Ben Corlaciu. Și teatrul din F. este populat de personaje emblematic-comice: brigadierul UTM, ciobanul. În piesa radiofonică Ciobanul de pe Ceanul Mare de Mihail Davidoglu, bucolicul cochetează cu cel mai abrupt ridicol: „oile behăie, tălăngi, Petruc doinește”. O piesă de teatru cu brigadieri dă Al. Kirițescu (La răscruce de drumuri, 11/1948). Semnificativă este obediența revistei față de criticile ce îi sunt adresate în „Scânteia”, spiritul autocritic frizând autodenunțul. Când, în „Scânteia” din 15 iulie 1948, în articolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
viață în locul compromisului cu fiar a bolșev ică atee, în ziua de 8 iulie 1959. Bolșevicii nu l-au iertat pentru că, fiu de țărani fiind, cu doar patru clase primare, țăranii plugari și păstori din cele mai izolate cătune îi doineau/plângeau cântecul ( Ionica AlconstantBuică ): „M-am născut într-un bordei învelit cu paie... Doinitor mi-a fost un tei, Leagăn - o copae”. Nu l-au iertat pentru că el a scris cea mai frumoasă poezie „MAMA” : „A venit aseară mama, din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
despre situația din Romănia, aduce studenților la universitatea unde lucra diferite cărți ale lui Goma pe care le analizează la seminar, trimite chiar scrisori lui Ceaușescu pentru a-i semnala abuzuri pe care cetățenii romăni le suportă, fraternizează cu greviștii. Doinea Cornea înțelege să-și facă publice părerile, opiniile sau convingerile, inclusiv cele politice, într-o vreme cănd a spune ce găndești era un act de martiraj aproape. Își asumă conditia incomodă de dizident alături de alte nume importante ale acelei perioade
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
cel cu firea cea întoarsă“, Văcărescu, “lira de argint Sihleanu”, Boliac care “cânta iobagul și-a lui lanțuri de arama“, Eliad și Mureșan, Bolintineanu și Negruzzi, veselul Alecsandri “acel rege-al poeziei veșnic tânăr și ferice, ce din frunze îți doinește, ce cu fluierul îți zice“, toți de-a lungul anilor au muncit, au creat și au militat pentru ca limba să fie frumoasă, s-au străduit ca prin creativitatea lingvistică pe care au promovat-o, să creeze noi cuvinte care au
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
foc și pară, chin și vai de dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își îndrumă alene turma sătulă doldora, spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i pregătească bucate multe pentru a doua zi, căci era zi de sărbătoare, Ziua cărnurilor. În acea zi va chema la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Musset. A semnat și Ion M. Ganea, I. Râmniceanu și Mihai Longhin. G. a fost un poet al năzuinței către liniștea spirituală (Luminișuri), al amintirii și nostalgiei copilăriei, în formula de „cântec senin și curat”, inaugurată de St. O. Iosif (Doinește Făt-Frumos, Dimineața pe câmp). În Ritmuri franceze (1937) alcătuiește aproape o antologie a poeziei franceze, traducând pe un fir istoric, de la Charles d’Orléans până la Mallarmé și Paul Valéry, cu o preferință marcată pentru Albert Samain. SCRIERI: Zări de altădată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287161_a_288490]
-
să-și găsească cuib de ramuri. Vânt si i frigiar mugurii prea lacomi de lumina își zgulesc acum urechile in guler. MAMA de George Coșbuc În vaduri ape repezi curg Si vuiet dau in cale Iar plopi in umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moaraAcolo, mama, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioara. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard. Iar flacăra lor
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
formă preferă senatorul, argotică sau elevată. Și e o dovadă de verticalitate similară cu aceea cînd, după ani de antisemitism evident în paginile revistei sale, Vadim dezvelea statuia lui Itzak Rabin într-o margine proletaro-moldavă a Brașovului, iar peremistul Dolănescu doinea cu foc un Shalom Alehem de circumstanță. februarie 2006 Dosarele arenelor Mircea Lucescu, Cristian Gațu și Elisabeta Lipă, trei mari personalități ale sportului, nu agreează campania de scoatere la lumină a dosarelor Securității. Zilele trecute, Cornel Dinu lăuda rolul Securității
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
conțin în planul lor semantic și în structura semnificantului rezultatul acțiunii verbului implicit „a face” sau al altui verb cu o semantică determinată: a fărâma = a face fărâme, a găuri = a face găuri, a (se) oua = a face ouă; a doini = a cânta doine, a hori = a cânta hore, a valsa = a dansa valsuri etc.; • verbe de mișcare: a pleca, a intra, a ieși, a zbura, a înota etc.; • verbe comportamentale: a mima, a simula, a se face, a se preface
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a îmboboci (a face boboci), a călători (a face călătorii), a benchetui (a face/a participa la banchet) etc.: „Într-o zi se vedeau doi oameni călătorind prin pustiu.” (M. Eminescu) - exprimă obiectul unor acțiuni, devenit el însuși proces: a doini (a cânta doine), a hori (a cânta hore), a psalmodia, a rapsodia, a cotiza (a da cotizație), a triumfa (a obține triumf) etc.: „Stăteau toate uimite pe când trecea păstorașul - împărat, doinind și horind.” (M. Eminescu) - verbele de mișcare, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimă obiectul unor acțiuni, devenit el însuși proces: a doini (a cânta doine), a hori (a cânta hore), a psalmodia, a rapsodia, a cotiza (a da cotizație), a triumfa (a obține triumf) etc.: „Stăteau toate uimite pe când trecea păstorașul - împărat, doinind și horind.” (M. Eminescu) - verbele de mișcare, care nu au nevoie de o limită externă în desfășurarea acțiunii, dar care implică anumite coordonate semantice, exprimate sintactic prin circumstanțial: a veni, a pleca, a zbura, a sta, a pluti, a intra
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din visuri a lui Heliade Rădulescu, "cântecul" lui Bolintineanu, "vocea ruginită" a lui Mureșanu, "lira de argint" a lui Sihleanu, "muiatul penei" lui Negruzzi, și, în sfârșit, seria care îl privește pe Alecsandri - "basmele" cu care povestește, "frunzele" din care doinește, "fluierul" din care zice. Dacă e să îl urmăm pe Gérard Dessons, autorul mai multor cărți despre acest subiect, toate fac parte din recuzita manierei: sunt proprietăți materiale ale textului organizate specific, asemenea unei semnături. "Maniera nu e pur și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
este mai mică și se trece cu căruța sau cu animalele pe malul celălalt al apei. Mai știam despre vaduri din pozia lui Coșbuc “Mama”: “In vaduri ape repezi curg, Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zaresc Pe tine-ntr-o cascioară”. Era o poezie tristă ca și mine, în anul când nu mai mergeam la școală pentru că nu scăpasem de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
foc și pară, chin și vai de dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își îndrumă alene turma sătulă doldora, spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i pregătească bucate multe pentru a doua zi, căci era zi de sărbătoare, Ziua cărnurilor. În acea zi va chema la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
umbra codrilor, în urlete de lupi flămânzi. Înspăimântați de haitele care îi adulmecau, armăsarii tresăreau și nechezau de spaimă. În ascunzișuri, bidivii purtau pe șeaua lor haiduci care așteptau, răbdători, caleștile de boieri, pentru a le jefui. Cântați în balade, doinite din fluier, ortomanii erau jurați să rupă lanțul asupririi... Și să împartă dreptatea socială sub plumbii flintelor și tăișul hangerelor. Pe înserate, călătorul trăgea pentru adăpost prin hanuri dubioase, nădăjduind a se feri de bucluc. Bucuros că a mai scăpat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
locurilor noastre și se joacă în toate provinciile istorice. Din salcia plângătoare, la trunchiul căreia se așezau pentru a hodini, strămoșii noștri au rupt o ramură. Cu un cuțit, au curățat-o și crestat-o până au meșteșugit un fluier. Doinind, au început să-și cânte jalea și dorul care le stăpâneau sufletele. Se întâmplă ca, uneori, temele și motivele doinei să facă parte și din folclorul altor popoare îndepărtate, aflate peste munți și țări (cum ar fi cântecul tradițional georgian
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
adulmecându-ne laolaltă cu prada. Din depărtare, tălăngi atârnate de gâtul oilor răsunau cu putere. Turmele acopereau pășunile care se revărsau din vârful muntelui. Spre amurg, ciobănașii își mânau mioarele și mieii, la înnoptat. Ajunși la stâne, aprindeau focul și doineau din fluier. După ce își cântau tristețea singurătății, se uitau cu luare aminte spre cerul de deasupra lor. Fețele li se luminau sub razele lunii, dezvelind niște chipuri de îngeri rătăciți prin creieri de munte. Pe obraji li se prelingeau lacrimi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
compasiunea și sentimentul de regret provocat de înstrăinarea în lumea citadină, dinamică și profană. Pentru G. Coșbuc, mama rămâne prototip al dragostei și al suferinței: „în vaduri ape repezi curg Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioară. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard, Iar flacăra
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
firii, în lacrimă schimbându-l, și-mi fac din el o hrană de viață pentru Tine!... Așa că rădăcina se-nfige mai adânc, să smulgă din adâncuri puteri ascunse-n tină... Și mustu-acesta dulce, ce urcă-acum în mine, l-am legănat, doinindu-i în frunză verde, dorul, și-n gingășia florii mărturisind amorul am parfumat văzduhul cu dragostea de Tine!... Prin trupul meu subțire se urcă-acum spre ceruri, în gând de mulțumire, dorințele din lut... Cum ard în candelabre lumini lângă lumine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu profesionalism, detașare și obiectivitate absolut remarcabile. "Numai la Aiud (în pușcărie, n.n.) Doina se recita și cânta în libertate deplină", confirmându-se paradoxul potrivit căruia "într-o închisoare poți fi mai liber decât în libertate" se scrie cu jale doinită la începutul studiului introductiv dedicat unei poezii pe care Goga o considera "categorică evanghelie politică a românismului". Probabil că esența întregii cercetări se include în două constatări consecutive unei demonstrații strânse și de necombătut: 1 "când îi ocărăște pe unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se sacrificase feciorul lui neprețuit, izbândise după ani de luptă. Murind atunci a avut cel puțin fericirea să nu mai vadă o nouă prigoană, ducând astfel cu el imaginea unui început de Românie Legionară, despre care de atâtea ori îi doinise glasul înaripat al lui Ionel Moța. Funerariile naționale, cu participarea unui reprezentant al Regelui și a numeroși fruntași legionari a fost singura recompensă primită de acest om după o viață de 70 de ani închinată toată neamului, bisericii și Ardealului
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]