655 matches
-
aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Mâinile-i sunt fermecate, Căci nimeni ca ea nu poate , Cu mângâieri să-ți aline Temeri, griji, doruri, suspine. Prin a ei blândă povață, Lucruri bune te învață; De rele te ocrotește, Când greșești te dojenește. Plângi mereu cu ochii ei Și îți poartă pașii grei; Ea ți-e înger păzitor, Tu, lumina ochilor Și din fașă la mormânt, Tot copil, miracol sfânt. Mâinile-i sunt fermecate, Căci nimeni ca ea nu poate, Într-o inimă
MAMA de TEODORA NOJE în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347859_a_349188]
-
ani?... Imposibil! Doar nu aveau și atunci aceeași scriere ca acum!... Sau mai știi?... Vezi cumetre Pătrule dacă nu înveți carte, n-ai urmat o facultate ca alții, nu le ști pe toate și nici nu le poți explica! - se dojeni tânărul. Dar la urma urmei ce-s de vină că m-am născut sărac și democrația nu mi-a dat șansa să fiu alături de cei deștepți!? Mai citi încă o dată inscripția în stâncă și adăugă: - Cineva face glume proaste în
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
ani?... Imposibil! Doar nu aveau și atunci aceeași scriere ca acum!... Sau mai știi?... Vezi cumetre Pătrule dacă nu înveți carte, n-ai urmat o facultate ca alții, nu le ști pe toate și nici nu le poți explica! - se dojeni tânărul. Dar la urma urmei ce-s de vină că m-am născut sărac și democrația nu mi-a dat șansa să fiu alături de cei deștepți!? Mai citi încă o dată inscripția în stâncă și adăugă: - Cineva face glume proaste în
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
celebre. Un prieten al mirelui ne spunea ce sfaturi i-a dat: “până să se însoare, i-am spus să-și deschidă bine ochii și după ce se însoară să îi închidă”. Mireasă și-a exprimat o oarecare “îngrijorare”. Părinții o dojeneau când făcea năzbâtii, amindindu-i că ei au venit din România doar cu un geamantan și trebuie să ia în serios viața ca să poată realiza ceva. “Mă întreb, eu cum să îmi dojenesc copiii spunându-le că la intrarea mea în
NUNŢILE CANADIENE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346829_a_348158]
-
și-a exprimat o oarecare “îngrijorare”. Părinții o dojeneau când făcea năzbâtii, amindindu-i că ei au venit din România doar cu un geamantan și trebuie să ia în serios viața ca să poată realiza ceva. “Mă întreb, eu cum să îmi dojenesc copiii spunându-le că la intrarea mea în viața de familie, am plecat de la o locuință cu trei dormitoare și am venit în altă cu patru.” Se declarș norocoasă fiindcă se află în relații foarte bune cu părinții și sora
NUNŢILE CANADIENE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346829_a_348158]
-
că s-a retras speriat. - Andrei, nu te mai minți!... s-a auzit glasul Leanei, venit din direcția icoanei Sfântului Dumitru. A tresărit. Nu putea să se-nșele, era vorba ei pe care o auzise de atâtea ori când îl dojenea, dar cum era iritat, a repezit-o. - Ce vrei să spui?!... și s-a uitat mai atent ca s-o vadă în carne și oase, dar n-a observat nimic. - Andrei, adu-ți aminte! - Ce să-mi aduc aminte? Ce
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 431 din 06 martie 2012 Toate Articolele Autorului Mă furișez prin labirintul vieții, Atingând azurul cu foșnetul gândului răscolit. Voiesc să adorm pe câmpii de petale, În nopțile albastre, vopsite de timp. Mă dojenesc atunci cand speranța mă doare, Și sper să cuprind văzduhul prin cânt, Nu doresc nici viața nici moarte, Doar o secundă din infinit. Voi speră să îmbrățișez cerul, Atunci când Domnul va vrea, Îmi voi culcă timidă iar părul, Pe o poala
VOINTA de CARMEN MARIN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348389_a_349718]
-
mânii mai rău decât păcatul anterior (Evr. 10, 26). Că trebuie ca cel ce insistă în greșeala lui după prima și a doua mustrare (Tit. 3, 10) să fie dus la superior căci poate așa se va rușina, când este dojenit de mai mulți (Tit. 2, 8). Dacă nu se corectează nici atunci, să fie considerat ca fiind pricină de sminteală și prin urmare să fie considerat ca străin și vameș (Mat. 18, 17), de dragul siguranței celor ce cultivă ascultarea cu
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
pe dată Pentru motan și pitic Mama, dulcele lăptic Ochii mamei Strălucesc ca două stele Ochii dragi ai mamei mele, Veșnic mă apasă-un gand, Câtă dragoste ascund? Zâmbitori ei mă răsfață Când mă trezesc, dimineață ! Tot ei, blânzi, mă dojenesc Când peste zi mai greșesc. Ziua , oriunde pășesc Ochii mamei mă păzesc. Ea e îngerul meu treaz Ce mă scapă de necaz. Cu drag pentru ziua ei I-am cules azi ghiocei. Când în brațe-o să mă prindă Ochii
POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
-
Ne dai nectarul cu polen pe pâine, Să nu ne vezi bolind, cum vezi atâți copii, Să fii mai liniștită, că noi vom fi de mâine Mai întremați cu fiecare zi . Ne povesteai de când erai copilă, Cum că părinții vă dojeneau la masă Și când greșeați, n-aveau prea multă milă, Iar voi urcați în nuc, sub streașina de casă . Spuneați la orice masă rugăciuni . Era credința noastră păstrată din strămoși; Vă vindecau de boli cu-agheasmă și tăciuni Și ani
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345497_a_346826]
-
mâncat în tăcere și parcă le era jenă să ridice capul și să-și ridice ochii din farfurii ca să se vadă. Alina ar fi dorit să-i arunce o privire de încurajare, dar simțea din privirea mamei că ar fi dojenit-o pe loc, de față cu el. Nu i-ar fi convenit. După ce au băut cafeaua, slabă, fără gust și aromă, Eugen le-a mulțumit și a vrut să plece. S-a opus mama Alinei, destul de hotărâtă. - Să te văd
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
ne găsească mai înainte de plecarea lor, cum îmi explica unchiul! În timp ce vorbește își aranjează cu dexteritate taiorul, fusta, ciorapii, părul, gulerul de la bluză, deranjate de trecerea mea pe acolo în timp ce-o sărutam. - Să fii mai atent altădată! mă dojenește ea. Nu-i de joacă cu Voquin! Măcar să păstrăm aparențele! - Știe că ești aici? - Chiar el m-a trimis! - Și ție nu ți s-a părut suspect? - Are boală la tine! îmi răspunde râzând. Poate că te iubește, habar n-
DRUMUL APELOR, 29 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376326_a_377655]
-
cele elev-elevi, au un rol important. [10] Astfel omul devine înțelept iar la el : ,, Vorba bună este , argint, iar tăcerea este aur.”, după cum arăta Sfântul Efrem Sirul. Sfântul Issac Sirul arăta:,,Pe cel smerit nimeni nu-l urăște, nu-l dojenește și nu-l disprețuiește. Ci pentru că îl iubește Hristos, este iubit de toți. Și el iubește pe toți și de aceea toți îl doresc. Înțeleptul și cărturarul tac înaintea celui smerit, pentru că îi dau loc celui smerit să vorbească. Cuvintele
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
fotbal. S-a tot driblat pe el însuși, până a reușit să scape mingea în baltă. I-am recuperat-o cu greu, după ce am intrat în apa mocirloasă până la glezne. Nu i-a prea păsat când maică-sa l-a dojenit și a rămas în continuare să-l asiste pe tatăl său la grătar. Gălăgie mare în jurul sculelor de pescuit. Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, însă deocamdată, acesta doar îl înțepase și avea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
la dreapta. Întoarce! Abia a-ntors mașina suduind amarnic (fir-ați ai dracului de țigani tâmpiți!). Toți tăceau mâlc, cu ochii spre porțile gospodarilor, până când rotofeiul din spate exclamă: uite poarta verde, dar este pe dreapta! Mototolea opri mașina și-l dojeni pe rotofei: --Normal că e pe dreapta, tâmpitule, că acum ne întoarcem, nu mergem înainte. Dar, unde-i ulița? Mustăciosul spuse foarte calm: --Mergi înainte, șefu’, că dăm noi și de uliță! Într-adevăr, găsiră și o uliță care urca
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
de bucurie În suferința clipei trecătoare. Mai e în noi copilul de-altădată, Și încă, dorul mamei... e în noi, Mai căutăm iubirea ei curată Scăpată printre lacrimi și nevoi. Țin minte, mamă,-n fiecare seară, Cuvântul tău, subtil, mă dojenea Și-n mângâierea mâinii, să nu doară, Lăsai câte-un sărut pe fruntea mea. Referință Bibliografică: Țin minte, mamă / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1586, Anul V, 05 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Bunget
ȚIN MINTE, MAMĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379762_a_381091]
-
amănunte din trecutul persoanei fiindcă își începea ședințele nu cu viitorul pe care doreau toți să-l afle, ci cu trecutul pe care de obicei nu dorea nimeni să fie spus sau descoperit. Omul acesta era însă un adevărat magistru, dojenindu-i uneori, cu ironie, pe clienții săi: ,, Aveți fapte grele în trecutul vostru ilustre! ” ,, Sunt un cetățean cinstit al Romei!”, răspundea cel în cauză, uneori deranjat. ,,Ilustre... nu vă mai ascundeți, răspundea el. Ați venit aici să deslușim viitorul. Însă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
una dintre noi, i-a aruncat albumul cu pozele de la nuntă. Nu se știe nici în ziua de azi care dintre noi a aruncat acel album, firește din neatenție, dar voi ține minte toată viața modul în care ne-a dojenit mătușa din cauza lui. Veronica, unicul copil al mătușii, reprezentase modelul copilăriei mele și-mi aminteam uneori că-mi dorisem să ajung într-o bună zi ca ea. Aveam aproape unsprezece ani, vârstă când un copil începe să deschidă larg ochii
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
-i curgă lacrimi șiroaie pe obrajii murdari. Mânios, le șterse cu mâneca zdrențăroasă a hainei, izbindu-se dureros cu spatele de zidul casei, sub al cărei pridvor se adăpostise de teama câinilor. O voce de femeie supărată se auzi deodată, dojenind fiarele întărâtate, dar văzând furia cu care acestea insistau să alunge "demonul" ce le invadase teritoriul, intrigată coborî scările de lemn ale pridvorului și nu mică îi fu mirarea când zări printre scândurile putrezite de timp și ploi doi ochi
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
ore. Dealtfel, nici nu ar fi putut purta singură atâta bagaj! Erau doi km de la stație până acasă. Intuiția ei de dovedi justă și respiră ușurată când îl văzu sosind fluierând vesel, însoțit de doi prieteni. Renunță să-l mai dojenească pentru întârziere și urcară în autobuz cu toții. Dar ghinionul făcu în așa fel, ca autobuzul să aibă o defecțiune serioasă pe drum și nu a fost chip să mai pornească. Se aflau în centrul unei localități urbane cam la jumătatea
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
și-a păstrat credința; tu vii de nicăieri, un fulger. * E ora, iubite, când visele s-au prăbușit în mare, când moare frumusețea în neculeasă floare. * E ora, e gândul, scrisoarea de adio ; e ora... Dar ploile grăbite și-au dojenit nefastele cuvinte și le-au zvârlit în zare, să nu le-aud jelitul; doar muzele senine să-mi stea de veghe, în cărare. * Eu vin din umbra așteptărilor cu ochii plini de soare și nesomn; tu vii din depărtări, străin
E ORA... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379241_a_380570]
-
către Domnul: "Nu auzi Tu oare ce spun aceștia?". Ci mai degrabă se cuvenea ca Domnul Iisus Hristos să le spună acelora atunci: Nu vedeți și nu auziți, nu înțelegeți?". De aceea și El, întorcându-Se către cei care Îl dojeneau că îngăduie cântarea de laude în chip cuvenit numai lui Dumnezeu, a spus: Da, îi aud pe cei care au fost făcuți înțelepți de către Mine, în chip nevăzut, și cele pe care le rostesc ei despre Mine", dar "dacă vor
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
rușine. De la mine ai pretenții, că-s mai mare și pot multe: Bun să fiu, mă simt în stare și fiorul mă cuprinde. Palma ta, maică, nu doare chiar de mă lovești Numai vorba-ți de mustrare când ades mă dojenești... Maică, ești icoană-n casă... tare mă mândresc cu tine... Să crești trei brăduți la poartă, nu-i ușor, o știi prea bine Ne-ai dat tot ce ai putut, cu iubire ne-ai crescut; Odihnește-te, măicuță, meriți pentru
DESPRE MAMA, (AUTOR, ELEVUL IULIAN ŞTEFAN PAVEL) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377740_a_379069]
-
articole, note, recenzii, etc) oferite spre publicare revistei „Studii și cercetări științifice. Istorie” (până în 1963) și, apoi, „Anuarului” Institutului, publicații al căror secretar de redacție a fost până în 1967, semnalând neajunsuri formale sau de fond, oferind soluții ameliorative, încurajând sau dojenind după caz, pe ton și în limbaj care nu blocau, ci stimulau comunicarea intercolegială. Exigența-i profesională, receptată de beneficiari cu fireasca (pe atunci) condescendență, a exercitat un puternic și pozitiv impact asupra standardului valoric al respectivelor publicații, dar și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
minții, atît de complet organizată, formată atît de perfect și Evidență, încît insistă cum că în timp ce copiá viziunea (cum o numea el) pe placă sau pînză să, nu putea Greși". El zicea că este tovarășul spiritelor, care îl învățau, îl dojeneau, discutau cu el în contradictoriu și îl sfătuiau, cu toată familiaritatea relației personale. Ceea ce apare încă mai stranie era puterea pe care susținea că o avea, de a chema orice persoane din timpuri apuse, pentru a schița formele și trăsăturile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]