624 matches
-
presă, precum și de doleanțele maselor. Rezultatul final va fi un material informativ care va trebui astfel conceput încît să susțină interesele propriului sistem, dar care trebuie să cuprindă și părți care să fie în concordanță cu mai multe tipuri de doleanțe, atît ale oamenilor de presă cît și ale maselor. Materialul informativ este un tot unitar, o entitate dinamică, amplă, care trebuie să fie reprezentativă pentru sistemul emitent și cu ajutorul căreia acesta să-și construiască identitatea proprie, asemănîndu-se prin anumite caracteristici
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
pentru a putea veni să le ocupe și, în al doilea rînd, populația trebuie să afle de gestul pe care îl face sistemul, pentru un segment al ei. În funcție de resursele sale financiare, de context și conjunctură, precum și în funcție de cerințele sau doleanțele maselor, sistemul se poate implica mai mult sau mai puțin în astfel de acțiuni. 2. Domeniul sănătății. Individul uman dorește, poate mai mult decît orice, să fie sănătos și, cînd este bolnav, dorește să se vindece. Și domeniul sănătății poate
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
lui Dumnezeu, fiind fidel practicii sacramentale, care să se răsfrângă apoi în caritate evanghelică față de cei în nevoie. El este invitat să își dea interesul să își dezvolte „acea sensibilitate umană care îi permite să înțeleagă nevoile și să accepte doleanțele, să intuiască dorințele neexprimate, să împărtășească speranțele și așteptările, bucuriile și necazurile vieții obișnuite; să fie capabil de a-i întâlni pe toți și a dialoga cu toți”. Tot la nivel individual, confesorul este îndemnat să continue aprofundarea cunoștințelor de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de mariajul vărului Maxențiu. Apei Ada conduse prințului oaspele, ca pe o surpriză de preț. Maxențiu avea multă afecțiune pentru Marcian. Fu bucuros că-1 revede. Rămași singuri, muzicantul făcu însă elogiul Adei. Atunci prințul nu mai cuteză să-și arate doleanțele casnice. De-acolo înainte totul decurse bine. Marcian își avea tacimul pus, întrucît, între mesele la birt și dineurile mondene, îi convenea 194 să se poată repauza cu bucătărie de familie. Maxențiu lua parte numai ca spectator. Mesele lui speciale
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în care aveau o atitudine solidară, așa de repulsivă, că erau infam cotați la Palatul de Justiție, unde totuși exista deprinderea de a privi infamia. își urmăreau procesul și în viața particulară printr-o propagandă activă de calomnii; împînzeau cu doleanțele lor pe toți cunoscuții și rudele. La auzul calomniei lor, Nory sărise, gata să-i bată, și Mini se recuzase indignată. Acum devenise asidui în casa Rim și prosternîndu-se în fața profesorului și lingușind pe buna Lina, către care calomniile se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
soneria înainte ca baba să se urnească. Mini lăsa să-i scape ocazia asta bună de a face oarecari insinuări. Apoi Lina amestecă darea de seamă a unor depuneri de familie, la care luase parte și gemenii Hallipa, cu alte doleanțe. Acest amalgam era chiar starea de spirit a bunei Lina, care primea toate lucrurile fără a le coordona și povestea laolaltă proiectele ei materne de a mărita pe Sia cu unul din gemeni, cu mizeriile îndurate de la obraznica ceea de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
termin... niciodată nu mă lași să termin... Oare băiatul nostru crede că se poate ajunge la planșeu fără schelă? Ai auzit, Susan? — Darling, ai fi putut să mori... Și pe urmă băiatul ăsta e prieten cu Albinețu și-mi comunică doleanțele lui... — Dar, unchiule... — Ascultă, tinere! Nu știu cine e prietenul tău Albinețu și nici nu mă interesează! — E unul din lucrătorii de la șantier, spuse Susan, cu tonul celui care e la curent cu tot. Ai fi putut să mori din vina acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ne schimbăm, să eliminăm negarea, să muncim împreună și să ne unificăm eforturile. Trebuie să devenim pregătiți pentru a întâmpina viitorul. Mai mult decât atât, americanii au nevoie să înțeleagă mai bine scopul luptei pe care alte culturi o duc, doleanțele și temerile lor. Nu putem trăi izolați; trebuie să rămânem angajați, în special față de țările în curs de dezvoltare. Adevărata provocare cu care Occidentul se confruntă este descoperirea modului în care va reuși să cucerească inimile și spiritele criticilor săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
rândul ei răspunde necesităților guvernului. Tehnologia în permanență abilă, seducătoare, nesusținută de democrație și pe mâini nepotrivite, va fi folosită pentru a manipula idei, pentru a fabrica cunoștințe și chiar pentru a proiecta o altă realitate. Ținta va fi individul. Doleanțe personale meschine, legate de înavuțire, ascunse, vor fi împlinite. Informațiile vor fi manipulate. Tehnologia va fi folosită pentru a modifica crezul nostru, actele noastre și cel mai periculos, credința noastră. Va trebui să ne păzim în fața ingineriei informațiilor din realitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
1913-1915 ale lui Vinea, impusurile iconoclaste sînt însă cenzurate de o melancolie retractilă, proiectate - nostalgic - în trecut, în amintire sau într-un prezent dominat de sentimentul pierderii iremediabile, al neliniștii metafizice sau al angoasei expresioniste („Septembrie. Ciornă“, „Dintr-o vară“, „Doleanțe“, „Pantelimon“ ș.a.). În schimb, primele poeme ale lui Tzara - pline de îndemnuri iconoclaste: „să ne coborîm în rîpa/care-i Dumnezeu cînd cască”, „să plecăm, să plecăm”, „ne-om dezbrăca în pielea goală...” - conțin destui germeni ai insolenței dadaiste. Poemele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-i fi lăsat o excelentă impresie, dovadă această însemnare: „HUG BALL SCRIE FRUMOS ȘI VIRGIN HUG BALL E BĂIAT DEȘTEPT. HUGO BALL E BĂIAT SIMPATIC. ÎI TRADUC ARTICOLUL”. Scrisoarea conține pe verso — fără titlu și fără precizări suplimentare — textul poemului „Doleanțe“, publicat inițial în Noua revistă română, vol. XVIII, nr. 9, 24-31 mai 1915, și considerat de Șerban Cioculescu o „piatră de hotar în evoluția poetului” („Gară peticită de lumini/ Șine verzi sub luna de venin/ nori în doliu văduviți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
totuși o favoare. Favoarea ai să mi-o faci dumneata. Binevoiește să accepți. Am fi putut fi prieteni..." Cocondy, repede, să ofere ea lămuriri. - Așa era el, prietenos... - "Din clipa în care te vei declara de acord cu mica mea doleanță, vei fi pus în legătură cu reprezentantul guvernului britanic... Sânt convins că toți supușii Majestății sale vor considera ca pe o datorie de onoare, șansa de a împlini ultima dorință a bicisnicei și, de-acum, dispărutei Case Floyd... Te asigur că, și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de justiție obligatorie, onecesitate proprie, de reabilitare a societății românești. Este poate și Începutul refuzului ulterior de asumare a istoriei. Astfel, În stenogramele diverselor foruri, fie ale comuniștilor, fie ale partidelor istorice, Întâlnim, În legătură cu restituirile, formulări ca „evreii cer” sau „doleanțele evreilor” etc. Nicăieri nu se vedea În această reabilitare o stringentă necesitate internă, românească. Liderii vieții evreiești, și În special Wilhelm xe "Fielderman"Fielderman, și-au concentrat eforturile În direcția obținerii legilor de reparație. Reprezentanți ai organizațiilor evreiești au Început
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
formă de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, mitizată de comuniști. Constantin Dobre (lăcătuș la mina Paroșeni) citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând peste 20 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții (de precizat, lista cu revendicări a fost gândită și redactată în casa lui Constantin Grădinaru, șef de brigadă la Uricani
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe care să nu le onoreze, apelează din nou la „limba de lemn” - pe care minerii o cred, deși era evident că măsurile luate vor fi împotriva greviștilor și nu în favoarea lor. În final, el este aplaudat pentru că promite satisfacerea doleanțelor. În mod previzibil, într-o lună de zile Valea Jiului va fi reciclată și transformată într-o cazarmă. „Liniștiți-vă și reluați-vă lucrul”, îi sfătuiește Ceaușescu pe mineri. Epuizat de discursul său calp și de atmosfera tensionată în care nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o revoltă spontană doar în noiembrie 1987, la IABv. Desfășurarea revolteitc "Desfășurarea revoltei" În întreprindere, muncitorii nu s-au limitat la un protest pasiv: în urma aroganței și a refuzului conducerii de a negocia cu protestatarii și de a le asculta doleanțele, ei au început să distrugă diferite însemne comuniste - panouri, vitrine cu lozinci - sau să spargă ferestrele clădirii administrației, aruncând cu piulițe și șuruburi. Cum o serie de membri lipsiți de tact ai conducerii IABv începuseră să-i amenințe pe protestatari
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ale omului; eliberarea tuturor deținuților politici; reforma economică; reforma în agricultură; reforma învățământului; libertatea tuturor cultelor religioase; satisfacerea necesităților alimentare ale întregului popor; asigurarea unei asistențe medicale adecvate; desființarea nomenclaturii și a privilegiilor acesteia - la care se adăugau mai apoi doleanțe legate strict de situația insurecțională din Timișoara (pedepsirea organelor de represiune care au deschis focul asupra populației, publicarea listei morților și răniților, eliberarea arestaților etc.). Nu în ultimul rând, Frontul Democratic Român solicita formarea în toate localitățile țării, în întreprinderi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fiecare dată când spun povestea la seminare, omit ultimele cuvinte. Fără vreun semnal din partea mea, toată lumea completează: „...e politica noastră!”. Povestea nu se termină aici. Nemulțumit de răspunsul casierei, omul a cerut să vorbească cu managerul. Acesta i-a ascultat doleanțele și i-a răspuns că, Într-adevăr, aceasta era politica băncii și că amenda nu putea fi Încasată dacă nu s-a făcut nici o tranzacție. Profund dezgustat, omul și-a Închis pe rând toate conturile de la banca respectivă și și-
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
auzit de mine. Abia sosit în București, Ioanide fu apucat de braț pe stradă de Bonifaciu Hagienuș, care, tremurîndu-și fălcile, cu zâmbetul cel mai captivant, îi zise: - De când te caut, domnule Ioanide! Am să-ți fac o marerugăminte. Arhitectul așteptă doleanța lui Hagienuș, care însă găsi că mai avea nevoie de introduceri. - Eu totdeauna te-am prețuit, domnule Ioanide, nu știudumneata ce părere ai despre mine. Talentul dumitale e recunoscut. Ioanide înlătură impacientat cu mâna în vânt complimentul. - Eu spun adevărul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Plăcerea seniorală de a oferi servicii, amabilitatea, interesul de a-și face legături vaste făceau din Gaittany un intervenționist impenitent. Intercesiunea lui era mai sigură decât a ministrului, fiindcă poseda un registru mai G. Călinescu mare de posibilități. După ce asculta doleanța, Gaittany, consultîndu-se din ochi cu toți amicii care-i făceau o curte permanentă și fluctuantă între douăsprezece și unu, se întreba: "La cine să intervenim?" Când se fixa, căuta în agendă numărul de telefon și începea: - Să trăiești! Aici Gaittany
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
grave. Mai mult, Gonzalv compuse în afară de moțiune și un memoriu, pe care îl înmînă, tot în delegație, șefilor de partide sau locuitorilor lor, prin care, în numele tineretului cu doctorat (A.D.Ș.L.), ruga partidele să înscrie în programul lor justele doleanțe ale acestora. Aproape numai cu contribuția sa personală dădu la tipar moțiunea Adeșeleului (cum zicea Smărăndache) și memoriul și împărți broșura la toate notabilitățile politice și culturale. - Am făcut tot ce era posibil să fac, declară Gonzalv;aștept încrezător. În
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai modestă în aparență, dar mai trainică. Întorcîndu-se acasă, Pomponescu avu impresia că Gonzalv Ionescu, trecând prin preajma lui, a întors înadins capul, ca să nu-l salute. Cu patru zile înainte, același individ aștepta în anticameră intervenția lui Pomponescu în chestiunea doleanțelor Asociației Doctorilor în Științe și Litere. Pomponescu se dedică câteva zile, în odaia lui de lucru, problemelor arhitectonice. Își trecu în revistă toate schițele și planurile, se întrebă dacă avea vreo posibilitate să întreprindă o lucrare. Ideea "catedralei" i se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și puterea de a domina o societate patriarhală. Aici stă meritul lui Giovanni Boccaccio și al lui Geoffrey Chaucer: au reușit magistral să portretizeze personaje feminine care s-au individualizat prin propria voce, ce le-a dezvăluit gândirea, concepțiile, aspirațiile, doleanțele și cele mai intime sentimente. Scriitorii citați, deși au trăit la sfârșitul Evului Mediu, nu au mai marginalizat personajul feminin, ci l-au scos dintr-un con de umbră, i-au dezvăluit umanitatea profundă, dreptul la viață, la cuvânt, la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cerută de tatăl ei, monarh al Angliei, din teama că bătrânețea acestuia ar împinge-o spre păcat. Menționează că a venit la Roma, în taină, cu o bună parte din comorile părintești (fata știe, cu diplomație, să introducă aceste detalii, doleanța ei admirabil susținută verbal trebuia dublată și financiar). Dezinvoltura cu care susține deschis dreptul femeii de a alege, în fața unei personalități a vremii atât de importante cum era pontiful roman, dovedește curaj și o prospețime a gândirii. Este o ființă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te-ar năpasta, nebune, măi papă-lapte, lua-te-ar benga să te ia etc. Scena domestică reînviată de târgoveață aduce în prim plan concepțiile soților unul vis-à-vis de celălalt, viziunea asupra căsniciei și a vieții. Doleanțele soției sunt prezentate în stilul direct: râvnește haine luxoase, îl acuză pe nedrept pe soț de infidelitate, dezvăluind o strategie perfectă de apărare, acuzatul devine acuzator, nu suportă nici o formă de îngrădire a propriei libertăți, dorește să evadeze din spațiul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]