17,443 matches
-
o văd pe mama și pretextul o să fie un conges. Cred că România seamănă, acum, cu o țară din America Latină, unde știi că tu, ca cetățean, nu ai puterea de a schimba nimic în destinul țării tale. De ce? Pentru că e dominată de o clică secretă. Poliție secretă, ca și în statele sud-americane" (p. 66). Există mai multe mărturii ale unor cunsocuți apropiați, potrivit cărora, în primele luni ale anului 1991, tânărul savant primise mai multe amenințări cu moartea din partea unor presupuși
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
Exact, exact. M.I. : Cărțile de idei au trecere, au avut trecere și au în continuare trecere. Nenorocirea este că sunt puține. A.M. : Da, sunt foarte puține. Și a doua dramă a criticii românești este că în fond ea a fost dominată de doi literați, de doi romancieri. În cazul lui Lovinescu un romancier, pot spune ratat, îmi pare rău că folosesc acest termen brutal, în cazul lui Călinescu un romancier realizat în bună parte. Iată că a noastră critică literară stă
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
de modificarea treptată a mediului, a comunității muntenilor abruzzesi, condiționată de propria matrice, dar și de mersul istoriei. în plus este sporit de judecata implicită asupra unor fenomene marcante, acum, la început de mileniu. Entuziasmului cvasiunanim pentru marxism-leninism care a dominat intelectualitatea occidentală atîtea decenii, amplu reflectat de beletristică, îi iau locul, în cartea Daciei Maraini, versurile Annei Ahmatova, Marinei }vetaeva și a altor autori sau perplexitatea manifestată față de teoria dictaturii proletariatului: cît de seducătoare erau proiectele acelea pentru un viitor
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
în mîinile bătătorite ale lui Nuto / care făceau viori (,Copila din Veneto"); în ,Verderame" numele lui este legat de mitul iraționalului, subiect constant în meditațiile piemontezului. Sînt multe, foarte multe compozițiile asemănătoare celei reproduse mai sus. Amintirea lui Cesare Pavese domină volumul, dar nu este singura. Pe lîngă al celor apropiați acestuia (precum Davide Lajolo, Leone Ginzbug), la fel de condiționant pentru trăirile lui Catalfamo, apare Pier Paolo Pasolini: Puștan, și eu,/ mă întindeam pe pietre, gol, / ca Pasolini,/ la Casarsa. (,Paralelisme"). În
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
irelevante și mai derizorii decît aceea pe care au investigat-o artiștii "gravi" din toate vremurile. Din contra, supunîndu-l, pe jumătate în joacă pe jumătate în serios, unei priviri aparent paradoxale, așa cum Călinescu însuși o face în celebrul său eseu, "Domina bona", cu lumea lui Caragiale, Jiquidi poate fi socotit o adevărată conștiință "mistică", un creator de tipuri exemplare și un spirit a cărui dominantă este devoțiunea. Focalizîndu-și privirea exclusiv asupra omului, în singurătatea sa ori în grup, descriindu-i comportamentul
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
Un activism ce reușește, pînă la urmă, să-l demobilizeze pe însuși Caragiale. Nimerit între niște moftangii mai emancipați (a trecut suta de ani...), e mai curînd o curiozitate, precum comeata, vara pe-nserat, decît păpușarul care să-i mai poată domina. Dispare, cu Mazilescu deodată, noaptea, pe-o bancă, într-un parc. Între o beție și o recitare. Pe Tamburin îl înghite, cu sughițuri, ospiciul. Finalul, semănînd foarte puțin a fîșie din mantaua lui Caragiale, e, în minimalismul lui, frumos: "WEISMAN
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
a lăsat fermecat de cel intrat vijelios pe scenă, și-a depășit alergiile, l-a îmbrățișat. A fost o confruntare între două temperamente inegale, ambii trecuseră prin experiențe acute, de o durată însă diferită, unul ajunsese în pisc, de acolo domina netăgăduit ambianța, cel de al doilea abia urca primele trepte ale succesului. Bărbatul mai în vârstă pleda pentru claritate, reprima efuziunile, acorda prioritate rațiunii și echilibrului, prefera înceata sedimentare a pasiunii, iar tânărul confrate se înfățișa ca un tumultuos, bântuit
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
vârste fragede nu e din cale-afară de promițător. Cum mi-am făcut - după modestele mele puteri - un program din a promova, cu orice preț, generația tânără, sunt relativ atent la ce se întâmplă în această zonă, a cadrelor care vor domina mâine viața publică. Or, n-am observat ca în domeniul discutat în acest articol să fi apărut vreunul (îl exclud pe Robert Turcescu, deja un "senior" al micului ecran) care să-mi fi captat atenția mai mult de-o fracțiune
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
vremii cu poezia sa inspirată din drama refugiului. A fost un excelent orator. Luat în brațe de critica timpului, de scriitorii lansați, un răsfățat al destinului, scotea o splendidă revistă de poezie cu titlul "Claviaturi", în societatea lui Gherghinescu-Vania, care domina viața literară a orașului de sub Tâmpa. Un viraj prompt, cert, nu fără suport politic, l-a adus în Năsăud ca inspector școlar. Asista la orele noastre și ne analiza în ședințe, intransigent în viața publică la un nivel fără replică
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
studenției; și abia scăpat de teribila navetă profesională, pare să o regrete liric. Într-o generație ce se definește prin ironie și spirit ludic, Alexandru Mușina se dovedește, dacă îi crăpăm pojghița de sarcasm verbal, un mare sentimental; un autor dominat de amintiri și copleșit, cu toată mobilitatea sa intelectuală, de afecte. Două exemple, în registre diferite, dar într-o aceeași diagramă a unei tristeți... iremediabile: "Și noi am călătorit cu Budila-Express,/ Și noi am văzut fețele stoarse, ca niște cîrpe
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
gândirea e lăsată în seama unor ideologi de mâna a enșpea care învață poporul cum și ce să gândească. În aceste condiții, cred că e de datoria intelectualilor responsabili să reacționeze cu fermitate. Chiar acceptăm cu asemenea ușurință să ne domine imbecilii? Chiar ne lăsăm călcați în picioare de orice politruc convertit urcat în amvonul iluminătorilor nației? Chiar putem înghiți gălușca celor nouăzeci de televizoare din județ care ne dictează ce vrem să vedem la televiziunea publică? Chiar ne-am prostit
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
în 1931, într-un sat transnistrean) merita să fie cunoscut și să fi fost editat cu prioritate în România postdecembristă, ca unul dintre cei mai reprezentativi scriitori basarabeni. Este romancierul cu o vocație narativă modernă și profundă, într-o literatură dominată de poeți. Ca stil și deschidere, se află la antipodul tradiționalistului și oportunistului Ion Druță (n. 1928), cu care se găsește în concurență la vârful ierarhiei. Transnistreanul Vladimir Beșleagă are o biografie de scriitor incomod, având vagi similitudini cu aceea
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
și au făcut ca numele lui Constantin Virgil Negoiță să devină cunoscut și în lumea literară românească. Irozii, cel mai recent roman al profesorului american seamănă și nu prea cu precedentele sale cărți. Seamănă în măsura în care relativismul specific logicii sistemelor fuzzy domină materia epică. Aceeași continuă întrepătrundere a planurilor temporale și spațiale, care face posibilă întîlnirea și comunicarea cvasi-onirică între personaje ce au trăit toată viața pe meridiane diferite, în epoci despărțite de secole sau milenii. Totul este posibil în scrisul lui
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
urma-urmelor, este, probabil, și averea emoțională cea mai importantă cu care pășim dincolo și de care ar fi firesc să ne îngrijim cu smerenie și constanță. Mă gîndeam, în vremea din urmă, că dincolo de lamentațiile firești slăbiciunilor femeiești, care mă domină uneori în umila-mi condiție, sînt depozitarul unor imagini, a unor întîlniri umane, apoi și profesionale, care îmi dăruiesc lumină și forță ori de cîte ori o iau la vale sau ori de cîte ori sînt sus, pe val. Sînt
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
de gen. Introducerea vocii e întreruptă de Orlando care se definește ca "eu" în relație cu "el" menționat de voice-over. Ultima secvență vocală este susținută și ilustrată de Orlando, sugerând că personajul și naratorul cooperează în loc ca unul să îl domine pe celălalt. Comentariul din voice-over e "adevărat" pentru că rezonează cu opiniile protagonistului, nu din cauza coincidenței cu materialul crud, vizibil. Mai mult, în filmul lui Potter Orlando s-a transformat dintr-un contemplativ într-un om ceva mai de acțiune. Tilda
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
abordare din partea criticii. Ea trebuie să-și adapteze metodele la lumea în care trăim și la problematica ei. Nu prea știu să existe o carte românească dedicată pornografiei și/sau literaturii licențioase deși există un sentiment general că aceste fenomene domină, în diverse forme, universul nostru cotidian (revistele "de specialitate", filmele, unele produse literare etc.). În vreme ce în Occident există de mai multă vreme istorii ale literaturii erotice, studii academice despre pornografie și erotism, tratate de estetica obscenității, istorii ale sexualității, la
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
nealipirea de ea, refuzul de a face din ea un absolut al vieții conjugale. Plăcerea nu trebuie să fie scopul, ci urmarea firească a legăturii de iubire dintre soți34. Desfrânarea este un păcat animalic, căci urmează pornirile unei patimi ce domină în animale. Am putea spune că desfrânatul întrece pe animale prin exces și perversiune, exagerări necunoscute acestora, întrucât ele urmează instinctului nepervertit. Până și împreunarea lor trupească (a animalelor sălbatice — n.n.) urmează legile firii și are loc numai în scop
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
preaplinul ei66. Deci, căsătoria nu trebuie să fie prilej de neînfrânare, de perversiune, de abuz, să nu fie robită patimii. Fiecare soț e dator să-și stăpânească trupul în sfințenie și cinste, nu în patima poftei. Elementul spiritual trebuie să domine peste elementul trupesc în căsătoria creștină. Unirea cu Hristos să constituie atmosfera familiei. Să fie căsătorie în Hristos 67. 56 Michel Philippe Laroche, op. cit., p.90. 57 Paul C. Reisser, Sexul și persoanele necăsătorite. Motive pentru a aștepta, Edit. Focus
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sine va avea unită cu ea numai plăcerea. Fiind sub puterea patimii, omul nu știe că plăcerea nu poate fi niciodată fără de durere. Că în plăcere e amestecat chinul durerii, chiar dacă pare ascuns celor ce o gustă prin faptul că domină patima plăcerii. Pentru că ceea ce domină iese întotdeauna deasupra, acoperind simțirea a 68 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, capătul 59, în Filocalia..., vol. II, p. 79. 69 Nicolae Mladin, Hristos - Viața noastră sau Ascetica și mistica paulină
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ea numai plăcerea. Fiind sub puterea patimii, omul nu știe că plăcerea nu poate fi niciodată fără de durere. Că în plăcere e amestecat chinul durerii, chiar dacă pare ascuns celor ce o gustă prin faptul că domină patima plăcerii. Pentru că ceea ce domină iese întotdeauna deasupra, acoperind simțirea a 68 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, capătul 59, în Filocalia..., vol. II, p. 79. 69 Nicolae Mladin, Hristos - Viața noastră sau Ascetica și mistica paulină, Ediție îngrijită și prefață de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
direcție avea să i se tragă sfârșitul. Vi-i puteți imagina pe Hrebenciuc, Popescu, Mitrea, Năstase, Oprișan și toți ceilalți renunțând la imensele averi pentru a îmbrăca rasa monahală cerută de Iliescu? Izolat la Cotroceni, înconjurat de-o curte levantină dominată de scenariile submediocre ale lui Talpeș ori de principialitatea de mucava a Corinei Crețu, "Bunicuța" n-a perceput, în realele ei dimensiuni, corupția din partid. O corupție în primul rând morală, a slugilor înstăpânite peste oala cu smântână. Că, pe
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
acum mai ales în studiile culturale și în istoria mentalităților. De altfel, studiul lui Caius Dobrescu marchează - laolaltă cu analizele lui Sorin Antohi sau Ioan Stanomir - o nouă vârstă în abordarea a imaginarului eminescian. Față de analizele din anii '70-'80, dominate de tematismul fenomenologic sau de mitocritică, lecturile din ultimul deceniu atestă o mai pronunțată racordare la social, ca și un vizibil efort de pozitivare. Altfel spus, efectul estetic (sau, după caz, ideologic) nu se epuizează în conștiința cititorului, ci e
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
pe Geoană în ultima clipă și l-au ales cu amîndouă mîinile, în noaptea votului. Sătui să-l tot audă pe Iliescu predicînd împotriva corupției și să-l tot vadă cum se uită chiorîș la ei, baronii și baroneții care domină azi majoritatea filialelor PSD au decis să-l scoată din joc. Cînd și-a anunțat categoric, candidatura, Mircea Geoană avea asul în mînecă. Altfel nu și-ar fi permis să spună că a așteptat pînă în ultima clipă ca Ion
Iliescu după Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11780_a_13105]
-
încă din copilărie, veșnici abonați ai bodegilor cu spirtoase de pe malul Mureșului. Alții, vag intelectuali de "Congresul al IX-lea" și de ororile revistei "Săptămâna", au căpătat o oarecare notorietate cu ajutorul televiziunilor, fie ele duhnind a naționalism grețos păunescian, fie dominate de șmecheria cu suflu scurt a lui Tucă. Să revin, însă, la Europa Centrală. Din motive de... Imperiul Austro-Ungar, ea nu putea scăpa în România de o anumită conotație conspirațională: oricine e interesat de această zonă are nostalgii imperiale! Mai
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
Vă rog! Stimați colegi, vă rog frumos!"; "Doamna senator, vă dau cuvântul... Vă rog eu foarte mult. Vă ascultăm, domnule senator" (29.09). În finalul intervențiilor, invariabil, are loc schimbul de formule: "Vă mulțumesc" / "Și eu vă mulțumesc". În texte domină, cum spuneam mai sus, stilul administrativ-birocratic, ilustrat de formule fixe ("pe cale de consecință", 14.04), de grupurile nominale proliferante ("acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul..." 14.04), de frecvența mai mare în uz a infinitivului ("acest proiect de lege
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]