608 matches
-
transformări necesare a logicilor dominării, noi fațete de referință: invazia raporturilor comerciale și înmulțirea bunurilor inaccesibile pentru majoritatea populației concretizează intrarea celuilalt în câmpul intern și fac și mai necesară confruntarea fantasmatică cu acesta în raport cu producerea coeziunii între dominanți și dominați. Investigația etnologică loc al întâlnirii cu un străin este, în această optică, o matrice revelatoare a mizelor și tensiunilor care agită raporturile sociale. Teatralizarea acestora în întreprindere urmează două direcții ușor de schematizat. Cea dintâi prezintă o încorporare a schemelor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
condiții împărtășite într-o comunicare care joacă un rol în depășirea conservatoare. Putem observa acest rol în înlănțuirea momentelor care alcătuiesc o înmormântare: de aceea, în articularea dintre relațiile cu strămoșii și divinitățile, participanții își joacă în cadrul ritualului condiția de dominați, împărtășită în fața străinilor prin intermediul schimbului monetar la care se adaugă hainele, limbajul, prezența funcționarilor. De asemenea, schimburile monetare ceremoniale intervin în cadrul căsătoriilor în care urmează să fie instaurat un spațiu de comunicare între două grupuri familiale, închis fiecare cu strămoșii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rămână atașată de recenzarea "tradițiilor populare" este tocmai de a discerne ce înseamnă "popular", de a transforma aceast fapt în gaj pentru o autenticitate sancționată de o tradiție explicită sau implicită. Prin urmare, din perspectiva lui N. Gérôme, o cultură dominată s-ar distinge de o cultură dominantă și ar fi matricea unei rezistențe la dominare în întreprindere. Acest model analitic este construit prin analogie cu opoziția conceptuală dintre particularismele regionale și statul centralizator, vector de uniformizare la scară națională. Desigur
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
gândește M. Eliade după 1945, este dependentă În bună măsură de teoria sa asupra omului modern și, În genere, de ideile sale privitoare la simbolismul arhaic antropocosmic. Fără antropologia sa religioasă, n-am Înțelege bine proza postbelică a lui Eliade, dominată, cum vom vedea Într-un capitol următor, de semne, mituri cunoscute sau mai puțin cunoscute, de apariții și dispariții ritualice. Aceste proze sunt „de regulă, considerate fantastice, fără ca Eliade să fi definit exact, explicit, vreodată natura fantasticului său” ()afirma Eugen
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
credit" de care profită cei care, datorită capitalului inițial (familia și moștenirile), îl transformă pe acesta într-o diplomă legitimă. Dar acest sistem le permite și celor lipsiți de un capital inițial să spere și/sau să interiorizeze poziția lor dominată. Astfel, structura socială este legitimată ca ordine, iar "moștenitorii" păstrează monopolul capitalurilor cultural și simbolic, prin care se exercită dominația lor în acest câmp. Cultura școlară își asumă astăzi rolul pe care îl juca altădată religia: ea produce capital simbolic
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1995). Legitimism • Legitimism și mizerabilism Potrivit criticii aduse de Jean-Claude Passeron și Claude Grignon (1989), foști coechipieri ai lui Bourdieu, acesta din urmă adoptă un punct de vedere "legitimist", supraestimând efectele capitalului cultural în jocul social și negându-le culturilor "dominate" orice autonomie. El dă astfel preeminență grupurilor dominante. Descrierea sa rapidă și mediocru restitutivă a mediilor populare este taxată de aceiași drept "mizerabilistă". Grupul sociologilor englezi uniți sub stindardul Cultural Studies, cu Hoggart ca principal reprezentant și cu care Passeron
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
curat omenească. Într-adevăr, nu mai suntem noi meniți de a dicta legi lumei, dar neci am trebui să fim așa de abrutizați ca să ne degradăm noi pre noi înșine la rolul de sclavi. Trebuie să încete aceste referințe de dominați și dominatori; trebuie să fim puși pre picior de națiune egal îndreptățită față cu națiune egal îndreptățită. E timpul ca să ni se răsplătească și nouă sacrificiele cari le-am adus secol cu secol acestei Austrie carea ne-a fost vitregă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
model de comportament. Foarte des și împărtășesc, parțial, această analiză, cum se va vedea -, violența în școală este prezentată ca reacția normală a tinerilor excluși care reproduc astfel marginalizarea lor socială. La urma urmei, acest model de reproducere de către cei dominați a violenței sociale era propus de Bourdieu (1997) și rămâne una dintre marile referințe ale acestui curent de gândire. Putem regăsi un rezumat al acestei analize într-un articol din Le Monde diplomatique (Garcia și Poupeau, 2000). Autorii acestui articol
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
șomajul tinerilor proveniți din clasele populare, ca și cum lupta împotriva eșecului școlar ar putea și ar trebui să se substituie luptei împotriva ilegalităților. Și ca și cum ar fi posibil de asemenea ca școala să neutralizeze violența prin care o parte din grupurile dominate răspunde la violența marginalizării lor sociale, iar personalului din școli i se cere pe nedrept să dezamorseze, să atenueze sau să împiedice această violență făcând apel la forțele de ordine. Faptul că școlii i se încredințează misiunea de a menține
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
futurolog, te poți teme de un scenariu catastrofic: globalizarea economică accelerând inegalitatea între țări și în interiorul țărilor, inclusiv al celor dezvoltate, va împinge spre violență un număr mare de școli și de zone urbane. Cum spune Bourdieu (1997), violența celor dominați este reproducerea unei violențe sociale de dominare. Nu-i vorba așadar de a-i stigmatiza pe "săraci" sau de a înrădăcina violența lor, ci de a sublinia că violența este o construcție socială, care nu poate fi deconstruită decât social
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
definită ca "putere care ajunge să impună semnificații și să le impună ca legitime, disimulând raporturile de forță care stau la temelia forței sale" (Bourdieu și Passeron, 1970, p. 18). Pentru Bourdieu, forma supremă de violență simbolică este că "produșii dominați ai unei ordini dominate de forțe aureolate de rațiune (ca acelea care acționează prin verdictele instituției școlare sau prin dictatele experților economici) nu pot decât să consimtă la arbitrariul forței raționalizate" (Bourdieu, 1997, p. 99). Altfel spus, acceptarea ordinii mondiale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
jos a scării pot ajunge să-și considere soarta drept un lucru de care e aproape imposibil să scape și pe care trebuie să-l îndure cu placiditate și calm" (Sen, 1990). Avem aici două efecte complementare ale dominației: violența dominaților sau supunerea lor sunt două fețe ale aceleiași acceptări a "legii celui mai puternic". Pe scurt, "calmul școlar" din aceste școli sărace nu este oare una dintre vicleniile rațiunii imperialiste, prin inculcarea precoce a supunerii? Această inculcare poate fi uneori
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
evadeze din spațiul căminului, nu acceptă să fie cicălită. Se vrea lăudată, admirată, cinstită chiar și prin banchete, își vrea slugile remunerate și familia din care provine respectată. Proclamă sus și tare o egalitate în drepturi, căci nu se lasă dominată sau exploatată. Pentru această donna demonicata lucrurile sunt foarte clare: își poate oferi ori „trupușorul” ori „banii”376. Ne punem întrebarea unde își găsesc loc sentimentele, iubirea, prețuirea, respectul. Totul se vinde și se cumpără ca într-un veritabil târg
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reintegrarea cavalerului în societatea de care s-a distanțat. Povestea târgoveței din Bath nu problematizează despre moarte sau indulgență, ci despre reabilitare.428 Cavalerul va descoperi că ceea ce le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a fi conduse, dominate, ele însele sunt, de fapt, stăpâne. Acceptând căsătoria cu dizgrațioasa bătrână, tânărul învață un alt lucru important: cum este să fii violat, el înțelege astfel gravitatea actului comis și reacționează ca o femeie, 425 Ibidem, p. 20. 426 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
perioadă în care politicile industriale ale statelor europene au urmărit: a) susținerea câștigătorilor - a acelor firme care au înregistrat avantaje competitive pe piețele europene și mondiale; b) protejarea anumitor industrii naționale aflate în declin. Este deci vorba de o orientare dominată, pe de o parte, de sprijinirea „campionilor naționali” și, pe de altă parte, de eforturi concertate pentru salvarea industriilor cu probleme (ca de exemplul Cartelul Crizei, care a funcționat în industria oțelului între anii 1980-1985). Abordarea politicii industriale a fost
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
evadeze din spațiul căminului, nu acceptă să fie cicălită. Se vrea lăudată, admirată, cinstită chiar și prin banchete, își vrea slugile remunerate și familia din care provine respectată. Proclamă sus și tare o egalitate în drepturi, căci nu se lasă dominată sau exploatată. Pentru această donna demonicata lucrurile sunt foarte clare: își poate oferi ori „trupușorul” ori „banii”376. Ne punem întrebarea unde își găsesc loc sentimentele, iubirea, prețuirea, respectul. Totul se vinde și se cumpără ca într-un veritabil târg
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
reintegrarea cavalerului în societatea de care s-a distanțat. Povestea târgoveței din Bath nu problematizează despre moarte sau indulgență, ci despre reabilitare.428 Cavalerul va descoperi că ceea ce le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a fi conduse, dominate, ele însele sunt, de fapt, stăpâne. Acceptând căsătoria cu dizgrațioasa bătrână, tânărul învață un alt lucru important: cum este să fii violat, el înțelege astfel gravitatea actului comis și reacționează ca o femeie, 425 Ibidem, p. 20. 426 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dominant al unei teme este adesea format de planete rapide, În aspect unele cu altele sau În aspect cu o planetă lentă, și legate de un unghi. De exemplu, o opoziție Soare-Marte pe axa orizontală poate fi considerat un aspect dominat. Examinând mărturiile și exemplele reproduse În cartea de față, ați remarcat fără Îndoială că tranzitele izolate sunt foarte rare. Cel mai adesea Întâlnim tranzite simultane sau un singur tranzit care atinge mai multe planete natale. Acesta este, de exemplu, cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o realitate complexă, la apariția limbajului articulat, la formarea persoanei morale, prin postularea unor valori spirituale. Individul uman nu este numai o individualitate biologică opunându-se și adaptându-se universului fizic, condițiilor mediului; nu este numai o unitate de viață dominată exclusiv de imperativele vieții vegetative și biologice; este, În afară de aceasta, o persoană integrată vieții sociale și respectând un mănunchi de valori. Din acest moment, vom distinge În individualitatea umană, alături de pătura somatică, vegetativă, o structură spirituală, o ființă viețuind pe
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Apariția revistei "History and Memory" în 1989 editată la Tel Aviv și Los Angeles a devenit emblematică pentru instituționalizarea noului curent 10. Problematica memoriei s-a axat pe studiul simbolurilor identitare, pe redescoperirea "vocilor tăcute ale istoriei", a marginalilor, a dominaților și a "uitaților" (vezi scandalul manualelor din Japonia și din alte țări)11, pe reactivarea feminismului 12 sau pe terapia marilor traume ale istoriei (direcție consacrată inițial Holocaustului 13, incluzând apoi și cazurile tragice din statele comuniste 14 sau din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
circumstanțe. Astfel contactul vizual indică interesul, simpatia etc. (deci afectele pozitive), dar și mînia, amenințarea, dominația. În genere indivizii dominatori au mai multe contacte vi-zuale; în plus, cînd ascultă privesc mai puțin, iar cînd vorbesc privesc mai mult (la indivizii dominați însă situația se prezintă exact invers). De regulă, femeile de toate vîrstele au mai multe contacte vizuale decît bărbații, dar sînt și obiect al privirii mai mult decît bărbații. Diadele feminine angajează mai multe raporturi vizuale decît diadele masculine, dar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un subiect "mai puțin nobil". Stilul nobil, grav, care ar trebui să ne emoționeze, își schimbă destinația: aici instruiește, critică și deviază într-o direcție caricaturală. În mare, suntem astfel pregătiți pentru întâlnirea cu fantomaticul Don Quijote, cel ce pare mereu dominat, în logica realității primare a textului, de Sancho Panza care, nu de puține ori, se amuză pe socoteala stăpânului, maimuțărindu-l. Totul este (și nu este) pură ficțiune, joc auctorial în deplină conștiință de sine, maximă concizie, dezmorțire a spiritelor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
izolate. Atitudinea oscilantă a împăraților succesivi, de a adopta o politică mai mult sau mai puțin favorabilă creștinismului, a devenit problematică la jumătatea secolului III, în plină perioadă de anarhie militară, în timpul domniei lui Decius. 2. Persecuțiile anticreștine din epoca Dominatului În Historia ecclesiastica a lui Eusebiu din Cezareea, se găsește un fragment referitor la martiriul unui soldat creștin din perioada domniei lui Septimius Severus. Episodul citat (HE, VI, 5, 1-7) se desfășoară la Alexandria între anii 202-203. Fragmentul asociază istoria
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
stabilite ca urmare a hotărârilor luate după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, consfințite prin rezoluțiile păcii încheiată la sfârșitul primei conflagrații mondiale. În anii treizeci ai secolului trecut, politicienii români veroși, rapaci, obedienți, dornici de îmbogățire cu orice chip, dominați și dezbinați de Carol al II-lea, au dovedit neputință, incapacitate, și uneori chiar infantilism în politica externă, al cărei obiectiv suprem era păstrarea statu-quo-ului teritorial, stabilit prin prevederile Tratatelor de Pace semnate la Versailles, Saint-Germain, Trianon și Neuilly. Odată cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Subcentrul de Informații Nr. 1 Controlul politico-militar exercitat de sovietici asupra României, după lovitura de stat de la 23 august 1944, s-a răsfrânt și asupra structurilor sale informative. Aserțiunea că un stat supravegheat și controlat informativ poate fi în cvasitotalitate dominat este unanim acceptată în lumea serviciilor secrete. Acest lucru s-a petrecut și cu statul român, imediat după semnarea Convenției de Armistițiu (12/13 septembrie 1944), când Moscova dispunea în totalitate de teritoriul românesc, datorită prezenței și ocupației mascate a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]