5,649 matches
-
miliției și armatei, coloneii, I. Odobeasca și I. Solomon, au încercat să înlăture noua putere. Membrii Guvernului provizoriu au fost arestați. În acest moment se face remarcată Ana Ipătescu. Pe 19 iunie 1848 ea a condus mulțimea adunată în fața palatului domnesc și a învins contralovitura pregătită de boierimea din Țara Românească împotriva revoluționarilor pașoptiști. Ana Ipătescu a fost glorificată de toate ziarele din epocă. Unii spun că eroina s-a implicat în salvarea revoluției, nu neaparat din spirit patriotic ci pentru că
ANA IPĂTESCU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384411_a_385740]
-
de pe net ca jențile vară-iarnă de pe un logan pe altul pe când elevatorul cedează strivindu-ți o ultimă inimă ce-ar fi să fii tu poeta altcuiva îmi spui bye-bye girl show must go on cuvintele astea nu-s de os domnesc sunt dintr-o viață fără roată de rezervă un cernobâl care-a lăsat încă un pui în inima mea un incendiu toamna în vie adevărul este că nu mi-a plăcut niciodată vinul sec caut un motiv să nu te
INIMA DIN ELEVATOR de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382502_a_383831]
-
În iarba udă-a dimineții Îți mângâi pașii răsfirați, Și-n dansul razelor luminii Îți sorb din urma ce o lași. Și nu mă satur de candoare Frântă-n pocalele cerești, Crescută cu nectar din floare Și lacrimi de pământ domnesc. O-mbrățisez în orice boare Din păru-i răscolit de vânt, Și-o încălzesc cu stropi din soare Ce se revarsă-n chipu-i blând. Și buzele-i sărut în tihnă Când se oprește la izvor, Și nu mai am pe
LACRIMA PĂMÂNTULUI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382509_a_383838]
-
cuprinde, reproducerea a peste 700 de cărțile poștale illustrate și alte imagini editate între 1898 și 1938 pentru fostele județe FĂLCIU, TUTOVA și VASLUI. Să nu uităm! Bârladul a fost capitală a Moldovei de Jos! La Vaslui au fost Curți Domnești! Hușiul - centru spiritual de mare forță! Practic, albumul cuprinde tot ce este cunoscut, până la această dată în colecțiile colaboratorilor noștri (cca 50 de colecționari, prieteni, instituții și autorități din România și din străinătate), cărora le mulțumesc și pe această cale
SALUTĂRI DIN ŢARA MOLDOVEI DE JOS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383829_a_385158]
-
idee năstrușnică! Ce reprezintă suma aruncată cu generozitate de AEP? Subvenții pentru PP-DD (aprilie 2015-ianuarie 2016), PNȚ-CD (aprilie 2014-ianuarie 2016) și Forța Civică, cel cu funia de usturoi (august-decembrie 2014). PP-DD-ul cunoscutului creator de televiziune tabloidă, aflat acum prin Beciul Domnesc, fără a fi, încă, membru al Uniunii Scriitorilor Pușcăriași (ar avea ce scrie!) a sucombat în 4 martie 2015. Unicul parlamentar PNȚCD, Ioan Mihăilă, a șters-o din partid tot într-un martie 2014. „Forța Civică” a fost înghițită în
TABLETA DE WEEKEND (141): DANSUL SUBVENŢIILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384036_a_385365]
-
nu rămân surprins de acuzațiile care i se aduc dirijorului Medelin. Cum este un tip inteligent, șiret, cu vorbele la el mai mereu, vom avea parte de un lung spectacol pe sticlă. Dacă nu se va lăsa rapid cu Beci Domnesc! A se vedea și comportamentul fostului premier care face, periodic, valuri. La mal. O altă clonă. A marinerului! Aștept ca DNA să intre cu brăzdarul și în terenurile, care gem de penali, ale fostului președinte. Sau încă nu i-a
TABLETA DE WEEKEND (141): DANSUL SUBVENŢIILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384036_a_385365]
-
care, în semn de profund omagiu, a cântat MELODIA „UN DOR NESTINS” A regretatului compozitor de geniu, Titel Popovici (fost inima și sufletul „Crizantemei de Aur” mulți ani, omul de înaltă omenie ce și-a pus amprenta ca o pecete domnească pe romanța enmuritoare, care-i atât ed apreciată și iubită aici la Târgoviște. Și cum totul în muzică are un sfârșit, când Regina R O M A N Ț A și-a lăsat cortina, invitându-mă să vin și în
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
cu galbeni. În această poziție aria lui de pungășire se lărgește mult, făcând avere necinstită ceea în mediul fanariot al urbei este o fală, un mare blazon. Pazvante, cum îi spuneau rumânii, atinge apogeul fanariotic pe Dâmbovița în anturajul curții domnești, unde, pe neașteptate face o criză de amor total după o jupâniță de la curte care-l refuză cu dispreț, ceea ce îl doboară într-o depresie de zace la pat cu lunile. Își revine, urând de acum înainte femeile și intră
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
istoria, tradițiile, cultura, identitatea și unitatea națională milenară. Odată cu decembrie 1989, la București au reapărut pazvangiii, precum ciupercile după ploaie, care l-au făcut agă și apoi pașă pe Ion Marcel Ilici Iliescu. Câtă asemănare istorică cu Pazvante de la curtea domnească fanariotă, care a vrut să-l înlăture pe domnitor și Iliescu de la curtea Ceaușescului, care chiar l-a înlăturat cu aprobare Înaltei Porți de la Moscova. De la Tel Aviv - Haifa i-a fost sugerat, prin Saul Brukner, ca prim-sfetnic Petre
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
peste 400 de oameni de vază din Cipru. Ei au fost executați în timpul Revoluției de la 1821. Arhiepiscopul Kyprianos, care a pornit călugăr de la Mănăstirea Macheras, a ajuns în Iași, unde a trăit 18 ani. La Iași a studiat la Academia Domnească din capitala Moldovei, a fost preot la Biserica Domneacă, iar școala fondată de Kyprianos la Nicosia, care este Gimnaziul Pancipriot de astăzi, este după modelul Academiei din Iași. Deci iată câte interferențe există între Iași și Nicosia! La Iași a
Interviu cu doamna Elena Lazar, „Ambasadoarea Elenismului în România”. [Corola-blog/BlogPost/92349_a_93641]
-
cimitirului. Cel de-al doilea fiu al lui Alexandru Bellu, Barbu Bellu (1825-1900) era baron austriac (moștenise titlul de la unchiul său Constantin Bellios, care-l primise în 1817, de la împăratul Francisc I), dar a deținut și înalte demnități publice și domnești, că aproape toți cei din neamul lui, incepand cu cea de paharnic și continuând cu cea de membru al Curții de Apel, deputat, ministru al Cultelor, ministru al Dreptății, senator. Și-a făcut studiile în jurul anului 1843 în Grecia, iar
Povestea primului automobil din România care circula în 1889 [Corola-blog/BlogPost/92803_a_94095]
-
Joia Mare, urmând ca în Sâmbătă Mare să se coaca pasca și cozonacul ce vor fi aduse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite. Patru lucruri sunt prăznuite în Joia Mare: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cină Domneasca la care s-a instituit Taină Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă. Există și câteva superstiții referitoare la această zi: - nu este bine să dormi în Joia Mare, căci cine
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
reprezentat pe cel omagiat - cineast, critic literar și medic român, fost director al Centrului Național al Cinematografiei, fiul prințului Ion Cantacuzino și al actriței Maria Filotti (al cărei nume îl poartă Teatrul din Brăila, din 1969), descendent, deci, al familiei domnești Cantacuzino, tatăl său numindu-se tot Ion, iar bunicul, de asemenea, Ion. Niciunul dintre aceștia nu trebuie confundat însă cu celebrul cercetător Ion Cantacuzino (1863-1934) al cărui nume îl poartă Institutul de seruri și vaccinuri din Capitală, menționat mai sus
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
averea mănăstirilor un fond pentru ajutorarea săracilor”. Întâlnirea cu Galații Înființarea Episcopiei Dunării de Jos îl aduce pe Vlădica Melchisedec Ștefănescu, mai întâi, în poziția de locțiitor de episcop al Eparhiei Dunării de Jos, cu sediul la Ismail, prin Decretul domnesc nr. 1617, dat de Al. Ioan Cuza, în 17 noiembrie 1864... Devine titular în scaunul Dunării de Jos în 6 ianuarie 1865 și, în baza mandatului divin pe care îl primește, va păstori până în 22 februarie 1879, când va urca
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
să aducă în țară osemintele voievodului, înmormântându-le în una din ctitoriile soțului ei, biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București. De teamă să nu fie profanat de turci, mormântul a fost acoperit cu o lespede de marmură albă, fără însemnele domnești. Doar inscripția discretă cu stema Țării Românești și candela de argint de deasupra mormântului au fost singurele indicii, pe care 200 de ani mai târziu le-a descifrat Nicolae Iorga, că acolo odihnea Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În altă ordine
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
la panaramele cu fel de fel de numere nemaivăzute, nemaiauzite ! Azi rulează pe toate canalele. Fără a mai fi aduse de-afară ! Prima mențiune documentară a Vasluiului apare în 1375, din timpul lui Alexandru cel Bun. La 1470, devine reședință domnească a lui Ștefan cel Mare, aflată la confluența Vasluiețului cu râul Bârlad, unde marele domn l-a caftit (sic!) crunt pe celebrul Suleyman și oastea munteană. Aliată ! Era o zi de marți, ianuarie 1475, ca de primăvară, când a plecat
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
de înalt, dar așa i s-a părut turcaletului. Din cauza ceții !?! Acum, aflu că avea alte preocupări. Asta-i istoria ! Totu-i telenovelă ! A rămas, ca amintire a bătăliei purtate, Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul (1490), ridicată lângă Curtea Domnească, precum și impunătoarea statuie ridicată pe locul celebrei bătălii (sculptor Eftimie Bârleanu). Mai târziu, a mai fost așezată una în mijlocul centrului civic. Să țină minte urmașii urmașilor noștri ! Cum ar fi cei de la Pungești, care au aniversat bătălia, prin bătălia lor
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
metronom, de Dorin N. Uritescu, licențiat în Litere (1970) și Istorie-Filosofie (1978), Doctor în filologie al Universității din București (1981). Așchie de pandur (născut nu în Oltenia lui Tudor Vladimirescu, ci în inima Transilvaniei, în Vinerea-Cugir, județul Alba) și os domnesc (din stirpea Crăișorului Munților Apuseni: Avram Iancu) -, Dorin N. Uritescu, pedagog înnăscut și cercetător tenace, se vădește, în zecile de cărți publicate, un spirit creator în ale cărui linii de forță descifrăm cu ușurință inteligența, temeritatea și dorința de a
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
Imnul de Stat - Imnul Național al României și melodii patriotice! Vor susține scurte comunicări științifice: col. (r) ing.,ec. Nicolae C. Grosu- organizator, prof. Dr. Vasile Lechințan, prof. Vasile Sfârlea. Organizatorul și prof. Vasile Sfârlea vor prezenta Expoziția cu Stema Domnească a celor trei Țări Românești (Țara Românească Muntenia, Țara Românească Transilvania și Țara Românească Moldova), Steagul înălțat de Mihai Viteazul, la 11 august 1601, la locul unde eroul a fost tras în țeapă, Turnul Croitorilor, Piața Centrală a Clujului, Imaginea
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
ectenie cu care începe slujba Liturghiei”, repetată - cu aceiași schemă iconografică - „cu o tenacitate fără egal din monument în monument - fenomen unic în istoria ideilor”. Prima biserică total îmbrăcată cu pictură exterioară din Moldova și din lume a fost biserica domnească din Hârlău zugrăvită în 1530 al cărei program îl găsim în formă embrionară cu un an înainte, 1529, în pictura pronaosului de la Dobrovăț unde sunt invocați toți sfinții pentru victoria militară a Moldovei. Scoaterea invocării de la Dobrovăț în exterior a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
și dealuri, văi de o incomparabilă frumusețe [...] acest Paradis al României” (Sandu Aristin Cupcea), „lăcaș mirific” (Emilia Dănescu), „oraș cu porțile neferecate” (Ion Drăghici), „pământ miraculos și sfânt”, „loc preaîncărcat de suflet omenesc și de lumină dumnezeiască” (Ștefan Dumitrescu), „Oraș domnesc, dar și ofițeresc” (Dan Gîju), „popas al trecerilor spre lumină” (Ilie Gorjan), „Oltule, viteazule, Oltule, tată” (Ionel Grecu), „grădina magică a lui Mircea Voievod” (Lidia Grosu), „Râmnicu Vâlcea - inima mea” (Ion Lazu), „oraș voievodal” (Nicolae Melinescu), „et in Arcadia ego
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
ale neamului românesc” (Nicolae Radu), „cetate a culturii” (Eliza Roha), „dragostea mea” (Cornel Rusu), „falnic Râmnic cu trupul dornic de vise” (Virgil Șerbu Cisteianu), „orașul tradiției și bunei credințe” (Elena Trifan) „mic voievodat la marginea Oltului” (Al. Florin Țene), „oraș domnesc, loc unic sub soare” (Georgeta-Jeanina Țene), „o treaptă spre cer” (Neagu Udroiu), „oraș domnesc” (Claudiu Voiculescu), „vatră ortodoxă poziționată geografic aproape de centrul României, vatră a românismului pur și nemuritor”. (Eugen Petrescu). Alte repere, precum drumurile, apele, florile, pădurile, Capela, Zăvoiul
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
dintâi școli ale noastre. Ce se învață din ele se știe din mărturii mult mai târzii, dar care se potrivesc foarte bine și pentru anii 1300 și 1400......erau (...) și alte școli, pentru slavona și caligrafie, din care ieșeau scriitorii domnești. Astfel de școli nu erau însă deschise oricui și nu aveau decât un ucenic, doi: erau înseși locuințele caligrafilor curții și dascălilor de slavonește.(...) Boierii nu știau carte, ei nu scriau, nu citeau, nu înțelegeau limba bisericii și a statului
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017. Cînd va duhni și sila ca varza în butoaie și-or să se ude-n stradă batistele cu spirt, va izbucni ca floarea speranța din gunoaie, vor chefui fantome domnești în orice birt. Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă, să calci de dimineață și cu noroc pe el, ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă, cînd o să-i iasă dama de pică din inel. Și
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
spitale să te înscrii la casă prin luare de cuvînt. Citește mai mult Cînd va duhni și sila ca varza în butoaieși-or să se ude-n stradă batistele cu spirt,va izbucni ca floarea speranța din gunoaie,vor chefui fantome domnești în orice birt.Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă,să calci de dimineață și cu noroc pe el,ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă,cînd o să-i iasă dama de pică din inel.Și
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]