5,717 matches
-
fapt, toate actele martirice și viețile sfinților mucenici subliniază în același ton miezul ritualului liturgic al Euharistiei, mulțumirea și împărtășirea. în martiriul mucenicilor scilitani citim că "toți au zis: mulțumim lui Dumnezeu. Și astfel, împreună, s-au încoronat cu martiriul domnesc cu Tatăl și cu Fiul și cu Sfântul Duh, în vecii vecilor". Prin urmare, Taina lui Iisus Hristos și a Bisericii Sale se împlinește în Taina Euharistiei, a jertfei, a muceniciei și a martiriului, din care și de la care noi
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
la Crăciun, deorece nu erau frigidere și ele se stricau repede. Nu lipsea sucitura (cozonacul) cu nuci, brânzoicile, cornuțăii cu silvoiț (magiun de prune), frământați cu unsoare și un strop de lapte acru și coptătura cu moșina. Din categoria coptăturilor domnești legate cu ață - odată devenite domnișoare trebuia să așteptăm udătorii, băieții care ne stropeau cu parfum, ca să nu ne veștejim - nu lipseau prăjitura-televizor, foile cu sale-cale (amoniac), foile frământate cu bulion și coptătura turnată cu cacao. Bineînțeles, participam cu toții la
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Miel_umplut_si_alte_bunatati_de_pasti.html [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
text mai vechi și care, de regulă, nu intră în uzul publicării. Cu mulțumiri, pentru toleranță. *** Cuvânt omagial* rostit la Casa Memorială Mihail Sadoveanu din Fălticeni, cu prilejul comemorării a 125 de ani de la nașterea marelui prozator La această "adunare domnească", eu sunt "răzeșul"... Eu sunt răzeșul, nu atât pentru faptul ca vin de pe meleagurile satelor răzeșești atinse de condeiul celui pe care îl omagiem, cât mai ales pentru că, în timp ce printre d-voastră se află intelectuali elevați, profund cunoscători ai operei
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
neamul Buzeștilor, reputația Drăgășanilor pentru vinurile expuse la Bordeaux, învățământul ampretat de tradiția Liceului Carol I, din Craiova etc., dau eroului o deschidere fastă. Procesul de modernizare a societății se simte în pulsul vieții târgurilor din preajma Craiovei, a vechii cetăți domnești Râmnicu-Vâlcea, a satelor din împrejurimi care, purtau pecetea mulțimii de încercări prin care le-a trecut istoria. Autorul actualizează evenimente, oameni, așezări, edificii, realizând cu acest prilej adevărate pagini monografice încălzite de trăirea afectivă a celui ce se simte vlăstar
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1460707281.html [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
de trecătoare secundă» (Copacul cu roți), despre «munți necuvântători / și cutremurători» din centrul orbitei de „stea cu coadă“, prevestitoare (la români) de războaie (Steaua cu coadă), despre efectele nememorării secundei nașterii (Nimenea nu ține minte...), despre Maramureș, unde «acele uși domnești de lemn mirositor / se deschideau în fața norilor», unde «ploua cu vulturi pe pridvoare / de din argintul lunii, mare, / ce răsărea pe lângă ierbi / lucind alergăturile de cerbi...» (Maramureș), «despre starea omului de a fi», despre «dezvățarea ochiului», despre «smulgerea măștii», despre
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
est a zidurilor puternice de incintă se află și turnul clopotniței, construit în anul 1882, în timp ce, pe partea vestică,se află Paraclisul mănăstirii, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Mai departe, pe latura sudică a incintei, se află Casa Domnească ridicată între anii 1982-1898 pe temeliile celei vechi, care a fost distrusă de habsburgi. Vorbind despre acest edificiu, doresc să amintesc, cu respect și recunoștință, că lucrările de reconstrucție au fost începute și supravegheate, în mare parte, de Prea Fericitul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
toate ac¬tele martirice și viețile sfinților mucenici subliniază în același ton miezul ritualului liturgic al Euharistiei, mulțumirea și împărtășirea. în martiriul mucenicilor scilitani citim că "toți au zis: mulțumim lui Dumnezeu. Și astfel, împreună, s-au încoronat cu martiriul domnesc cu Tatăl și cu Fiul și cu Sfântul Duh, în vecii vecilor". Prin urmare, Taina lui Iisus Hristos și a Bisericii Sale se împlinește în Taina Euharistiei, a jertfei, a muceniciei și a martiriului, din care și de la care noi
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484224172.html [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
se temeau că s-au transformat în vampiri și într-una din nopțile cu lună plină vor năvăli în conacele lor și le va suge sângele. Dar poporul aspru asuprit abia mai suporta birurile lui vodă. Un viteaz de neam domnesc chemă feciorii la datorie și înlătură domnitorul pus pe căpătuială. Apoi, aflând de uneltirile celor doi boieri, îi atârnă în ștreang undeva la răscrucea marilor drumuri ca învățătură de minte pentru toți trădătorii, iar averile acestora le împărți săracilor. Pentru ca
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
ADRIAN BOTEZ - STIHURI ȘI COLINDE Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1094 din 29 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului COLINDUL CĂRȚII colindând și scotocind baladind și nemurind din scaieți în păpădii floarea raiului sădii colindând întru dincòlo la curți domnești în tremòlo în răspăr de ierni răzbim raza rimei o găsim tulburare-aș tulbura maluri de somn aș isca și păsări de eghipet șerpi de lună - ghem secret crai de ierni - mânii de vânt scumpul acoperământ dinspre minte spre inìmă
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_stihuri_si_col_adrian_botez_1388313355.html [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
țin odoarele însemnate ale bisericii: sfinte icoane, obiecte de cult de mare valoare din aur și argint, împodobite cu pietre prețioase, evangheliare aurite ori argintate, înrămate în fildeș sau lemn prețios, broderii țesute cu fir din aur și argint, scaune domnești sculptate, adevărate comori de artă... Mă aflu la Putna, piatră de hotar, ce adăpostește mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, prin voia căruia au fost ridicate patruzeci de lăcașuri creștinești, după fiecare bătălie câte una, dăruite cu odoare scumpe
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408343196.html [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
peretele din dreapta este dominat de o pictură murală originală, bine conservată, reprezentându-l pe domnitorul Ștefan cel Mare, urmat de Maria Voichița, cea de-a treia soție, și de fiul Bogdan cel Orb, protejați de Sf.Gheorghe. Alături veghează jilțul domnesc folosit de Ștefan cel Mare atunci când participa la slujbe. În fața catapeteasmei se află o icoană veche, aurită. Mă închin pioasă cu gândul la doamna marelui voievod, cea care a dăruit-o bisericii. Admir pe îndelete comorile de sfințenie și frumusețe
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408343196.html [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas. Primele studii le-a făcut între anii 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiești, iar până în anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la școala Domnească ... Citește mai mult ION LUCA CARAGIALE, UN VEAC DE LA TRECEREA ÎN ETERNITATEIon Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852*, Haimanale, judetul Prahova, astazi I. L. Caragiale, judetul Dâmbovita, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas.Primele studii le-a făcut între anii 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiești, iar până în anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la școala Domnească ... XII. NONE, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012. UN VEAC DE LA MOARTEA MAESTRULUI CARAGIALE, PRIETENUL NOSTRU?! Ai fost, ești și vei rămâne Everestul dramaturgiei românești. Ai răsărit undeva, acolo sus, lângă Alecsandri, Eminescu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
frumoase le-a creat Dumnezeu?” Au fost ultimele cuvinte ale maestrului Everac, înainte de a se urca în mașină, cu destinația Podul Dâmboviței, după ce, timp de peste o oră, a zăbovit cu o plăcere deosebită la noi acasă, la familia Hiru din Domneștii Muscelului, împreună cu soția, doamna Diți și cu familia care-i ocrotește casa de vacanță ce va deveni „casa memorială Paul Everac”. Îl cunoscusem cu peste trei decenii în urmă, la Teatrul „Al. Davila” din Pitești, unde formația de teatru a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
frumoase le-a creat Dumnezeu?” Au fost ultimele cuvinte ale maestrului Everac, înainte de a se urca în mașină, cu destinația Podul Dâmboviței, după ce, timp de peste o oră, a zăbovit cu o plăcere deosebită la noi acasă, la familia Hiru din Domneștii Muscelului, împreună cu soția, doamna Diți și cu familia care-i ocrotește casa de vacanță ce va deveni „casa memorială Paul Everac”. Îl cunoscusem cu peste trei decenii în urmă, la Teatrul „Al. Davila” din Pitești, unde formația de teatru a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
până-n ceasu’-aista Parc-am fi dublu blestemați. Așa citirăm în istorii, În paginile ce ni-s dragi, Dar de căta-vom trădătorii, Cred că-i găsim de la pelasgi! Trecutul nostru plin de glorii Stă pe-un morman de os domnesc; A ne trăda conducătorii Este blestemul românesc. Frecvent ne omorârăm ștabii, Pe cei mai buni și mai blajini, Ni i-am trecut prin șiș și sabii Sau îi vândurăm la străini. A-i număra pe toți trădații, Nu știu de
BLESTEMUL ROMÂNESC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1449592515.html [Corola-blog/BlogPost/342633_a_343962]
-
cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
De aici, din Dealul Voievozilor, toți patru privesc satul, cât de frumos s-a făcut și cât de mare; vile, străzi asfaltate, canale betonate, albia râului domniței Clara regularizată, un pod solid în locul celui de lemn peste care treceau caleștile domnești spre sau de la Câmpulung, la cealaltă cetate de scaun, Curtea de la Argeș. Trecute vieți de doamne și domnițe! Deodată, privitorii panoramei tresar la auzul vorbelor înduioșate ale domnului Delavrancea: „De-a stânga Râului Doamnei, rasna de satul Domnești, se vede
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
le-a fost bucuria văzând satul noaptea, luminat ca ziua, nu cu lumina de la dinamul lui Ardei, sau al primarului Nae Ionescu. Văzând spitalul, se minunează amândouă, întrebând de dr. Teja Papahagi, acel aromân așezat cu sfințenie în cartea satului domnesc. N-ar fi rămas Sultănica aici, acasă la ea, dacă Domneștiul ar fi arătat atunci cum arată azi? Ar mai fi plecat ea după căprarul Drăgan?! Dar, să-i lăsăm să se odihnească, Delavrancea mâine are proces. Îl așteaptă nea
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
hotarul era foarte aproape de biserică. Neizbutind să facă aceasta singur, vechilul ceru ajutor Domnitorului, stăpânul moșiei, care încercă și el în zadar vigilența proprietarilor de ocini din Mitești. Aceștia își păstrau cu sfințenie vechile hrisoave de împroprietărire, pecetluite cu sigiliul domnesc al bătrânului Ștefan. Dar te pui cu Vodă Mihalache?! Acesta, neputând ajunge la vreo înțelegere cu răzeșii, a ticluit un vicleșug, căruia țăranii miteșteni nu i-au putut găsi ac de cojoc. Într-o zi, Mihail Sturza, domnul Țării, a
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
și au invocat blestem arhieresc peste cei care nu-l vor recunoaște. Bineînțeles că boii au fost mânați să tragă brazda de hotărnicire puțin altundeva față de locul unde au fost troienii cei vechi. Biserica era acum, în sfârșit, pe moșia domnească. Căci unde se mai auzise ca vreun răzeș creștin, fie ei și din Miteștii cei din coasta Războienilor, să îndrăznească a se răzvrăti asupra celor consfințite prin invocarea Proniei Cerești?! Și uite așa, prearâvnita strană a bisericii celor două obști
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]