669 matches
-
Surse arhaice pentru aesthesis, București, 1997; Casa și memoria lui Avram Procator, Timișoara, 1999; Întoarcerea lui Tosu, București, 2000; Credințe și practici magice, Timișoara, 2000; Nepoțî lu Moș Costa, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Al. Condeescu, Univers bănățean, LCF, 1986, 23; Dorian Branea, Renovarea tradiției, O, 1998, 3; Datcu, Dicț. etnolog., I, 90-91; Dana Gheorghe, Ioan Viorel Boldureanu, „Casa și memoria lui Avram Procator”, OC, 2000, 10; Petraș, Panorama, 132-134; Gheorghe Secheșan, Dimensiunea ’80, O, 2002, 5. L.P.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
SCRIERI: Mângâios, Iași, 1996; „Farmec dureros”. Poetica eminesciană a contrariilor, îngr. și pref. Florin Faifer, postfață Dumitru Irimia, Iași, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Turtureanu, Poeți amânați, CRC, 1997, 3-4; Gabriela Gavril, „Tristețea aceasta trupească a mea”, „Timpul”, 1997, 4; Gellu Dorian, Irina Andone, CL, 1998, 6; Valeriu Stancu, Mistuitoarea patimă a scrisului și judecata posterității, CRC, 1998, 10; Gabi Haja, „Nu e păcat ca să se lepede clipa cea repede...”, RR, 1998,4; Nicolae Panaite, Un fel de durere de secoli, CL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
literatura științifico-fantastică a scriitorilor Arthur C. Clarke, Brian Aldiss, Isaac Asimov, Ph. J. Farmer, H. Ellison. Transpunerile în românește sunt semnate de Cornelia Alexoi-Columbeanu, Mihai Bădescu, Constantin Cozmiuc, Ion Doru Brană. Alți colaboratori: Alexandru Mironov, Dan Farcaș, Dan Vardie, Dorel Dorian, Ionel Purica, Alexandru Timoșenco, Ștefan Ghidoveanu. M.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289983_a_291312]
-
față de oameni. Philodem reorientează discursul epicurian ortodox și celebrează muzica pentru că ea poate liniști sufletul. De la mitul lui Orfeu încoace, puterile ei sunt cunoscute; Ulise însuși încearcă pe pielea lui puterea vocilor seducătoare ale Sirenelor; Platon condamnă anumite moduri muzicale - dorianul? - pentru că ar moleși, ar fi senzuale și contrare legilor unei cetăți ideale: din aceleași motive, Philodem examinează problema plăcerii acustice. El este primul care instalează estetica pe terenul jubilărilor pe care le poate produce. Philodem îi dă muzicii titlurile ei
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
1983; ed. I-II, pref. Gabriel Dimisianu, București, 1997; În căutarea lui Cehov și alte eseuri, București, 1984; Melancolie, postfață Livius Ciocârlie, București, 1988; Țara îndepărtată. Pasărea și umbra, postfață Vasile Popovici, București, 1989; Bucătăria de vară, îngr. și postfață Dorian Branea, cu evocări de Livius Ciocârlie, Cornel Ungureanu și Viorel Marineasa, Timișoara, 1997; Clipa cea repede, pref. Elisabeta Lăsconi, București, 1998. Traduceri: Josephine Johnson, Acum, în noiembrie, București, 1976 (în colaborare cu Teodor Hinek). Repere bibliografice: Lucian Raicu, Simbol și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
1998; B. Fundoianu, Strigăt întru eternitate, București, 1998; Paul Celan, Ochiul meu rămâne să vegheze, pref. edit., București, 2000; Ovid S. Crohmălniceanu, un om pentru toate dialogurile, pref. edit., București, 2000; Sebastian sub vremi. Singurătatea și vulnerabilitatea martorului, pref. Dorel Dorian, București, 2000; Ov. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, pref. edit., București, 2001; Semne de viață în pustiu, București, 2001; Jacques G. Costin, Exerciții pentru mâna dreaptă și Don Quichotte, pref. Ovid S. Crohmălniceanu, Pitești, 2002; Zigu Ornea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
orașul Crotona. Zeii ocroteau orașul, menținând ordinea și armonia pe pământul dorian. Crotona are organizarea unui mic stat, având armată și gardă civilă, care mențineau ordinea și liniștea publică. Egoismul naște ca extremă reacțiunea. Pitagora refuză să-i trădeze pe dorieni și nu este de acord cu coaliția împotriva Crotonei. Tăcerea este ruptă de zgomotul metalic al armelor și armurelor. Pitagora trimite pe Milon în fruntea micii armate și-i bate zdravăn pe sibariți. Cylon unul dintre discipolii lui Pitagora cu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
metalic al armelor și armurelor. Pitagora trimite pe Milon în fruntea micii armate și-i bate zdravăn pe sibariți. Cylon unul dintre discipolii lui Pitagora cu, care maiestrul avea mereu dispute violente și polemici nu văzu cu ochi buni, victoria dorienilor. -Răzbunarea se întoarce ca efect al patimilor descătușate și sapă la temelii dure, cu dușmănii surde și deșuchiate. -spunea Pitagora în prelegerile sale. Membrii confreeriei când intrau în templu sau la cursuri, ascultau în tăcere predicile și prelegerile. Disciplina era
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
după o schemă romantic-maniheistă: de o parte, Ana Ulmu, „femeia fatală” a decadenților, brunetă, enigmatică și fascinantă; de cealaltă, Laura Feraru, blonda angelică și hipersensibilă, țintuită la pat, ca eroinele lui Poe, de capriciile unei boli nervoase necunoscute. Asemenea lui Dorian Gray, Lucu Silion se prăbușește brusc, finalul romanului, previzibil și tranșant până la proiecția în epură, prilejuindu-i lui V. distanțarea ironică de rețetă într-o șarjă caricaturală, amintind de atitudinea începuturilor sale literare. Așa cum se întâmplă cu întreaga operă, valoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
1980.. Dragomirescu, Mihail, Mihai Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1976. Drăgan, Gheorghe, Poetică eminesciană, Editura Junimea, Iași, 1989. Drăgan, Mihai, Mihai Eminescu: interpretări, Editura Junimea, Iași, 1982. Dragolea, M., În exercițiul ficțiunii. Eseu despre Școala de la Târgoviște, Editura Dacia, Cluj, 1992. Dorian, Gellu, Iordache, Emil, Pașii poetului, Editura Timpul, Iași, 2000. Dumitrescu, Ion, Metafora mării în poezia lui Eminescu, E.P.L., București, 1972. Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Ion Creangă, E.P.L., București, 1963. Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Eminescu și romantismul german, Editura Eminescu, București, 1986. Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Eminescu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
reprezintă o zonă dominată mai mult de munți, pe pământul său croindu-și drum fluviile Sava, Drava și Dunărea. Încă din cele mai vechi timpuri, peninsula a fost o adevărată cale de trecere pentru feluriții invadatori. Începând cu Achenii și Dorienii din perioada anilor 1000 î.h. și continuând cu Ilirii, Celții și Romanii, urmați de hoardele de Huni, toți aceștia cotropind teritorii, comițând abuzuri și masacre asupra populației. În acest conglomerat de invadatori, trebuie să remarcăm prezența neamului Trac, singurul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
este reprezentată de Gerard de Nerval (Mâna fermecată, Fiicele focului), Honore de Balzac (Pielea de sagri), Theophile Gautier (Ibricul de cafea, Moartea îndrăgostită) . Literatura engleză se remarcă prin operele lui Mary Shelley (Frankenstein sau Prometeul modern), Oscar Wilde (Portretul lui Dorian Grey), Henry James (O coardă prea întinsă) etc.. Fantasticul german se afirmă prin E. T. A Hoffman (Elixirele diavolului, Omul cu nisipul), Wilhelm Hauff (Povestea mâinii tăiate). În Rusia, literatura fantastică se distinge prin personalități precum A. S. Pușkin (Dama de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Moldovanu, E. Lovinescu, Victor Eftimiu, Al. T. Stamatiad, Mihail Sadoveanu, G. Ibrăileanu ș.a., câteva constituind punct de plecare pentru paginile din cartea Mărturia unei generații. Cu versuri sunt prezenți Sanda Movilă, Vladimir Streinu, Camil Baltazar, Mihail Celarianu, F. Aderca, Emil Dorian, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Bacovia, George Silviu, Perpessicius, iar la sectorul proză pot fi întâlnite numele lui G. Brăescu, Aurel Savela, Ion Călugăru, cel al Sandei Movilă. Cronica literară este susținută de Perpessicius, la rubrica „În tinda unei registraturi”, și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289839_a_291168]
-
unui memorialist”). O cronică a lucrărilor de religie și teologie a ținut Robert Lazu. Poeme sau fragmente de proză dau, în cadrul rubricilor „Tolle lege” (versuri de inspirație religioasă), „Carmen seculare”, „Epica magna” ș.a., Ion Mureșan, Ionel Ciupureanu, Simona-Grazia Dima, Gellu Dorian, Ion Horea, Dan Bogdan Hanu, Radu Mareș, Dumitru Ungureanu, Paul Daian, Silviu Lupașcu, Sergiu Radu Ruba, Sorin Stoica, Paul Tumanian, Mihai Vieru, Gheorghe Izbășescu, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Ioana, Gheorghe Grigurcu, Horia-Roman Patapievici, Constanța Buzea, Teodor Dună, Florina Ilis, Rodica Draghincescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
însemnate pe litoralul sudic și vestic al Mării Negre, insulele din Marea Egee, regiunea de coastă a Asiei Mici, zona estică din Nordul Africii și sudul Italiei cu insula Sicilia. Populată în mileniul al II-lea î. Hr. de triburile indo-europene ale aheilor, dorienilor și ionienilor, în Grecia Antică au luat naștere numeroase orașe state sclavagiste (polisuri). Între ele s-au remarcat, în mod deosebit, Sparta și Atena, dar și unele orașe din Asia Mică, din nordul Africii și din sudul Italiei, care au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Național din Cluj. Recenzent sârguincios, A. a colaborat la mai toate periodicele bănățene dintre 1930 și 1965, dovedind, dacă nu un gust deosebit, cel puțin profesarea unor principii etice ireproșabile. A fost îngăduitor cu scriitorii locali (Dridri Goroniță, Al. Țințăriu, Dorian Grozdan, Ilie Enea ș.a.), prezentați fără discernământ critic. Sensibil totuși la literatura de valoare, a consacrat cronici de bună calitate unor scrieri ale lui T. Arghezi, L. Rebreanu, M. Sadoveanu G. Ibrăileanu. Deși a colaborat și la periodice din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
Luca Pițu, Gabriel Liiceanu, Sofia Arcan, Florin Bănescu, Anamaria Beligan ș.a. Livius Ciocârlie colaborează cu ample fragmente de jurnal, impregnate de verva autoironiei sceptice. Studii, eseuri, conferințe, evocări dau Horia Roman Patapievici, Adriana Babeți, Smaranda Vultur, Simion Mioc, Corina Ciocârlie, Dorian Branea, Paul Eugen Banciu, Marcel Tolcea, Daniel Vighi, Mircea Pora ș.a. Prezențe constante rămân Cornel Ungureanu, Vasile Popovici, Viorel Marineasa, Mircea Mihăieș, G. I. Tohăneanu, Alexandru Ruja. Interesul pentru documente inedite nu dispare, în virtutea aceleiași tendințe recuperatorii (câteva scrisori ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
gura lui dă sunete de drâmbă"28. Criticul avertiza asupra faptului că, în cazul convertirii, produsele intelectualului ajuns în noua postură vor fi de slabă calitate sub aspect estetic. Notabilă este poziția radicală față de convertire pe care o are Emil Dorian: "Convertiții de ultimă oră nu pot crea o cultură nouă. Graiul lor sună fals, chiar și într-o perioadă de tranziție. [...] Scriitorii care au trădat cauza poporului vor fi recunoscuți sub masca lor de cotoi călugăriți peste noapte [...] Va trebui
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sovietici răsăriți din viața cea nouă a kolhozului, a uzinelor"29. Era clar: vechii scriitori nu aveau nicio șansă în noua literatură. Trebuia ca muncitorii intelectuali să nu provină din aceștia, ci să fie produse absolut noi. Ceea ce susținea Emil Dorian nu era o noutate în lumea ce-și primea lumina de la Răsărit. Vom vedea imediat care era adevăratul izvor al ideilor sale revoluționare. În Scînteia din 7 decembrie 30, un anume Alexandru Lăzăreanu publica articolul "Intelectualul timpurilor noi", în care
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Printre semnatari, în genere modești, unii strict locali, mulți în curs de afirmare, pot fi amintiți în poezie Al. Negură, Ion Tobă, M. I. Cosma, Liviu Stan Freamăt, Ioan Rachitoviciu, Romul Fabian, Mihai Novac, Pavel Târbățiu, Pavel Bellu, Grigore Bugarin, Dorian Grozdan, Verona Brateș, Petre Homoceanul, George A. Petre, Grigore Popiți, Marius Munteanu, Ion Aurel Manolescu, Vlaicu Bârna, Anișoara Odeanu, Cicerone Theodorescu, Virgil Carianopol, Ion Potopin, George Drumur, Alexandru Jebeleanu, Constantin Miu-Lerca, Ion Th. Ilea, Emil Manu, Ion Frunzetti. Se reproduc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
ale unor poeți contemporani consacrați: Tudor Arghezi, Aron Cotruș, Victor Eftimiu, V. Voiculescu, Al. T. Stamatiad. Ca proză, se publică mai cu seamă schițe și nuvele aparținând unor autori regionali: Gheorghe Atanasiu, Mihai Godinova, Ion Vultur, Damian Izverniceanu, Dridri Goroniță, Dorian Grozdan, Ilie Ivănuș, Aurel D. Bugariu, Teodor Baloș, Dorel Dragoescu, Alexandru Țintariu, Mircea Șerbănescu. Apar, uneori în foileton, anticipând editarea în volum, fragmente de romane (Menuetul de G. M. Vlădescu, Nopți la Ada-Kaleh de Romulus Dianu, Ceața de Ion Stoia-Udrea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
consideră că rezultatele obținute ca ambasador în Cehoslovacia și Republica Cehă nu ar fi fost posibile fără munca depusă, în echipă, de colaboratorii săi diplomații Nicolae Vulpașin, Gheorghe Dinică, regretatul Ghiță Ștefan, Mihai Dinucu, Nicolae Hangan, Vasilica Sarca, Dumitru Badea, Dorian Prisăcaru. GHEORGHE COLȚ Născut la 23 iunie 1930, în comuna Prejmer/Lunca Câlnicului, Județul Brașov. Căsătorit, are un fiu. De profesie inginer energetician, diplomat de carieră; doctor inginer cu absolvire în anul 1964. Limbi străine: rusa, engleza și germana. Studii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de o „ospitalitate stupidă”. Acest tip de retorică era foarte la modă În epocă, astfel că și un intelectual neangajat politic ca G. Călinescu a derapat puțin pe această pantă. Comentând romanul Profeți și paiațe (1931) al scriitorului evreu Emil Dorian, criticul notează În 1941 : „Românilor li se recunoaște [În roman] doar calitatea de «popor ospitalier și bun», ceea ce e În fond o slăbiciune, căci asemeni tuturor națiilor civilizate românii trebuie să manifeste un sănătos egoism, curmând definitiv orice imigrație” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a suferinței, care nouă ni se pare de multe ori grotescă și chiar ciudată și respingătoare [...]” <endnote id="(785, p. 389)"/>. Pentru G. Călinescu, fobiile evreului ar fi justificate istoric : „În bimilenara lor dramă - scrie criticul, comentând romanul lui Emil Dorian Profeți și paiațe -, evreii au cunoscut pogromuri adevărate și e greu de a-i vindeca de fobie” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Paradoxal, frica evreului generează uneori curajul său disperat. Cel puțin așa stau lucrurile În cazul hangiului din Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci „pacifismul” lor, ceea ce schimbă nuanța, dar păstrează esența : „Ca mai toți scriitorii evrei, F. Aderca este obsedat de umanitarism, pacifism și cele lalte aspecte ale internaționalismului” <endnote id="(130, pp. 790-791)"/>. Glosând pe marginea romanului Vagabonzii (1934) de Emil Dorian (participant și el la luptele de la Mărășești) - roman a cărui acțiune se petrece tot În timpul primului război mondial -, G. Călinescu a reluat tema : „Ca toți evreii, dintr-un pacifism rău Înțeles, care convine apatrizilor dar nu și celor aparținând unei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]