24,150 matches
-
cozi, ca niște animale cenușii, să ne batem corp la corp pentru o bucată băloasă de telemea, de carne, de ulei, să așezăm scăunelele la carne sau la lapte, să ne smulgem brazii din mînă, să stăm în beznă, să dormim cu treninguri peste pijamale și peste tricouri, indispensabili, bluzoane, să ne piară cheful de amor, să ne intre cineva cu bocancii în intimitate, să ne topim identitățile și trecutul familiilor, să stea vecinii cu urechea la țeavă și să toarne
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
n-au curent, căldură, bani, mîncare. Încă o dată "Jos comunismul!" În decembrie 2004, la Timișoara s-a strigat din nou. Și n-au mai murit oameni. E aproape dimineață. Oala mea a fiert de mult și tace. Nu pot să dorm. Fumul coșurilor iese drept, spre cer. Luminile chioare s-au stins de mult. Îl aud pe cel mic văitîndu-se în somn. Îl iau în brațe, îl mîngîi și îl întreb dacă a pățit ceva, dacă îl doare ceva. Îmi spune
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
care, la urmă, nunta încheindu-se, urcă pe scară sus la lumină, sunt obligați să spună ceva, o vorbă, pe țigănește, pe care nu am reușit să o rețin, un fel de formulă sau parolă destinată nașului, care de obicei doarme tun de mult. În ultima vreme, împlinind vârsta de nouăzeci și unu de ani, sărbătorit de toți țiganii lui, Gândac le-a cerut și el o favoare... Când o fi și-o fi să dea și el ortul popii, să
Protocolul morții și beciul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12182_a_13507]
-
ca imperativ - să se deștepte, românul, adică, din somnul lui cel de moarte - în care-l adânciră nu mai zic ce fel de tirani - nu o are, în imnurile lor naționale, nici un neam de pe pământ. Numai noi, românii, convinși că dormim somn greu de secole, punem pe primul plan necesar existenței noastre naționale zilnice acest verb de bază al vieții, poruncitor... în paranteză, nu știu cum ar fi sunat un imn rezultat din inspirația poetului de curte al regimului de odinioară. Sătul de
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
arunci în văzduh mesajul înfricoșător, întrucât sunt și inși subțiri, rari, dar sunt, a căror minte abia după căderea întunericului se trezește de-a binelea. Nu știu; zic. Dar stau și mă gândesc... Anume, dumnealor, cetățenii în sfârșit,... dacă dânșii, dormind din greu, o dată și-odată, cine știe cum, se trezesc, prin cine știe ce împrejurări, ori datorită căror motive, dumnealor se deșteaptă, cum spune imnul,... din somnul cel de moarte în care îl aruncară teribilii lor inamici, - nu ei, personal, singuri ei pe ei
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
șmecher! încă din ziua în care Remus și Romulus supseră pe șest, de hoți, din laptele Lupoaicei... Imnul schimbându-se, datorită schimbării în sine, ar însemna... nu să ne deșteptăm, ca altă dată, ci pur și simplu, să nu mai dormim pe noi toată ziulica. în sens european, firește.
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
coboare somnul peste mine, încetișor. Scriitorul Dinu Flămând continuă să-mi vorbească nu aici la București, tot mai lent, mai difuz. O fi fiind viață înainte de moarte? Nu-mi mai simt picioarele, brațele. Nu mai am corp. E bine să dormi. Visăo, 4.11.2004 1) în românește în text.
Va fi viață înainte de moarte? by Ion Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/12223_a_13548]
-
de ideea de eroism. În al doilea rând că, în mai toate împrejurările, el o asociază cu fiziologicul. Sunt recurente, de pildă, imaginile mâinii care înșfacă hrana, ale maxilarelor care o devorează, ale corpurilor umane reduse la condiția lor animalică, dormind înghesuite pe dușumeaua unui vagon de marfă. În altă ordine de idei, imaginea trenului, prezentă în mai toate producțiile despre Holocaust (fie că e vorba de literatură sau de filmografie) devine în Armistițiul nu atât (sau nu în primul rând
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
deasupra etajului patru, era ticsit de vechituri și parcă pregătit anume pentru noi. Peste tot sînt puse paturi vechi, demontate (plasele zornăiau încet-încet). Niște lăzi. Pînză de păianjen. Un cărucior pentru copii. Și, desigur, nimeni nu vine aici noaptea. Blocul doarme. Lumina (pe toată scara un singur bec debil) ardea la trei, iar aici, la noi, pătrundeau doar răsfrîngeri. Puteam vorbi fără să șoptim. Kaghebiștii se pricep să aleagă și să găsească noaptea un asemenea loc, priceperea și experiența, ce să
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
care avem nevoie. Ultimii ani au impus pe ecrane două tipuri feminine: fie vampa cu creier de bibilică, dar cu "craci" devastatori și silicoane magnetice, fie muierocul cu glas tunător și maniere de plutonier ce l-a surprins pe răcan dormind în post. Sună jenant s-o contrapun pe Marie-Rose Mociornița acestor categorii - dar asta e lumea în care trăim. Cu atât mai mult, feminitatea ei plină de căldură, pe jumătate vulnerabilă, pe jumătate trăgându-te de mâneca lucidității, nu te
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
nefericită în amor", cu probleme de socializare și de adaptare - locuiește cu chirie într-o mansardă -, scrie versuri sperând într-un act magic de restituire a frivolității fericitei perioade ("ne-am jucat ani în șir, fără să mâncăm, fără să dormim", "nu voiam nimic special pentru când o să fiu mare"). Își resimte ultragiată propria feminitate și are nostalgia exuberanței și a curajului inocent de când era fetiță: "Doar atunci, în era ana-giorgi-alin ai fost femeie / ai visat să cucerești armate de bărbați
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
Nicolae Manolescu Nopți de iunie cu fotbal din Portugalia lui Pessoa și Figo: cine le-a dormit, nu merită. Eu, care sînt un împătimit, am stat treaz. N-am pierdut nici un meci. Nici o repriză. Nici măcar plicticoasa întîlnire dintre Elveția și Croația ori aceea trucată, în spiritul socialismului scandinav biruitor, dintre Suedia și Danemarca. Le-am văzut pe
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
produsele asociate cu Harry, "ucenicul vrăjitor". Popularitatea lui J.K. Rowling " și a industriei creată în jurul personajului ei " mi se pare asemănătoare celei a lui Paulo Coelho. Dacă lectura cărților cu Harry Potter îi ajută pe adulți să redescopere "copilul" care doarme înlăuntrul lor, citindu-l pe scriitorul brazilian aceștia (re)descoperă "înțeleptul" din ei. Dacă Rowling scrie niște cărți pentru copii accesibile și adulților (și mai ales acestora din urmă în ultimul timp), Coelho este autorul unor ficțiuni (pseudo)filozofice după
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
simțirea celui care scrie prind doar partea vizibilă a marginalității sociale, emergența ei în spațiul public: cei care stau cu mîna-ntinsă lîngă un mare magazin ori în gară (dar de unde vin, cum arată casa lor dincolo de propriile relatări?), copiii care dorm pe trotuar (dar cum sînt părinții lor, la care se-ntorc cînd dă frigul?), vrăjitorii cu anunțuri la ziar (văzuți însă doar de pe scaunul de client). Deja însă, ele scot din cenușiul peisajului cotidian aceste figuri ale marginii Marelui Oraș
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
Cristian Teodorescu Și bulgarii ne-au luat-o înainte! Pe unii dintre noi constatarea asta nu-i mai lasă să doarmă. Se simt avariați în orgoliul național. Unul dintre cei care suferă de această stupefacție, intelectual cu preocupări balcanice și de integrare europeană, îmi făcea zilele trecute, între două meciuri la Campionatul European, o expunere de motive pe tema " De ce ar
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
tot eu: scăderea ratingului. Și nu se face, deoarece se mizează pe faptul că, oricum, românii, datorită originii lor latino-dacice, sunt inteligenți prin... genă *) -Bine, dar eu ce trebuie să fac ?, l-am întrebat pe Haralampy. -Să mă lași să dorm la voi noaptea asta... *) Se va citi corect genă și nu ghenă, cum ar fi tentați unii iubitori de limbă străină să o facă...
Evenimentul cultural ca știre de senzație by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12802_a_14127]
-
e încă prezentă pe alocuri, în ciuda cifrului metaforizant, dens ca o rețea care o izolează de limbajul comun ("Carnea mea suferă cu viermii globulari/ Prinș sub sprînceană/ Mă doare și mă-nalță. A celui ce mi-a zis/ Că voi dormi e-această carne uitată aici în paradis/ într-un mojar de zmalț ochiul de înger în divine mîini/ Cu stelele pisat abia-i ca-n ceașca ta/ Un praf de zahăr cubic pe inele" - Divinul), conversiunea estetică e deplină în
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
cu vechime, nu avea cum să-l oprească pe Dan Iosif să-și pună de-un sălaș în valoare de o sută douăzeci de mii de EURO, bani câștigați cu suprasolicitarea glandelor sudoripare În grădina lui Ion/unde chiar sticleții dorm...Uhăi, bade, prinde-mă,/Prinde-mă și scuză-mă... -Închide-l, că mă nervează, zice brusc Haralampy. Omul a muncit paișpe ani, a pus ban pe ban și își construiește o casă " care-i problema ? Au fost vreo două ore de
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
într-o explorare aproape primejdioasă. Descopeream resurse neștiute și străbăteam teritorii neumblate până ce atingeam o limită de nedepășit. Rămânea nedezvăluită numai o ultimă esență, nedivulgat numai un ultim secret. Când, foarte târziu, ne duceam să ne culcăm, nu izbuteam să dorm. Mă simțeam prea tulburat. Eram și fericit și frustrat, de parcă aș fi fost un Edmund Hillary care, urcând Everestul, s-ar fi oprit, înfricoșat, la câțiva metri de vârf. Soarta a vrut ca, după o întrerupere de câțiva ani, experiența
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
Dumitru Hurubă Mi se jeluie prietenul Haralampy: -Fratele mieu, de când ni s-a instalat interfon pe scară, dorm agitat și visez enormități. De aceea, îmi exploatez televizorul până când încălzirea agregatului distorsionează chipurile și vocile... -Da, și ? Care-i problema ? Oprește-l... -Păi, asta e șmecheria: doar așa obosesc și adorm, numai că, în ultima vreme, am început să
Haralampy și "Lacul Lebedelor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12864_a_14189]
-
de Medina, dirigintele Poștei. Cea mai bună, dar nu scutită din acest motiv și de puricii care domneau peste Islay. A doua noapte, văzîndu-te adormind pe picioare și scărpinîndu-te întruna, soția lui don Justo îți oferi rețeta ei ca să poți dormi. Cinci scaune în linie dreaptă, ultimul dintre ele lipit de pat. Te dezbraci pe primul de rochia cu puricii ei și sclava va avea grijă să o ia de acolo. Pe al doilea scaun începi să îți pui desuurile și
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
al cincilea scaun unde te așteaptă o cămașă de noapte stropită cu apă de colonie, care, pînă se evaporă, va ține insectele departe și vei putea adormi. Peste două-trei ore, prinzînd curaj, puricii vor ataca din nou, dar tu vei dormi deja și cu puțin noroc și cu puțină obișnuință, nu îi vei mai simți. A fost prima lecție pe care ți-a dat-o țara tatălui tău și a unchiului don Pío, Florita, țara unei întinse familii paterne pe care
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
Fonoteca de aur a literaturii române demontează, sistematic, ceea ce se cheamă "statut de scriitor". Mihai Gălățanu preferă să fie un insurgent în veșnică, neliniștită mișcare. Totuși, nimerește, cînd și cînd, calmul delicat al "închiderii": "am adormit și am visat. am dormit/ și am visat că/ mormîntul meu se sapă într-o burtă de fată./ într-o burtă care n-a ajuns încă abdomen./ e încă, dulce, burticică." Mai ales despre "închidere" scrie Ioan Es. Pop, despre Ieud, despre București apoi, spații
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
își poate imagina orice de la distanță, că avem doi părinți în vîrstă pe care îi adorăm, că e firesc să-l liniștesc și să-i explic, în două vorbe, că nu s-a petrecut nimic dramatic. "Normal ar fi să dormiți la ora asta, nu să stați călare pe telefon. Dați pace oamenilor. Și ce să le spuneți? Că a fost cutremur? Hai că-i bună! Da' chiar n-aveți ce face? De ce nu luați ceva de somn? Sau citiți ceva
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
Este literatura care se manifestă ca voință de ascundere, care se supune ochiului ca aparent ilizibil, ca întuneric, pentru a atrage atenția că noaptea se vede mai bine decît ziua, numai că noi preferăm, comozi, să activăm ziua și să dormim noaptea. Despre nașterea literaturii "pure" Anoir. Poésie et littéralité2) este o poveste în episoade a poeziei moderne, a crizei poeziei, care-l are ca punct de pornire pe Stendhal. "Oglinda pe care o plimbi de-a lungul unui drum nu
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]