5,320 matches
-
tineri, aceste fundații trăiesc din discoteci sau din cîrciumi cu acces fără restricții de vîrstă în care tinerii de azi sînt storși de banii de buzunar. Excepțiile, cîte or fi, întăresc regula. Din nefericire nici măcar părinții acestor tineri nu sînt dornici să le încurajeze un real spirit de independență, chiar și în familiile bogate. Acestea produc copii de bani gata pe bandă rulantă, condamîndu-i la un infantilism cu urmări tragice. Tineri adulți care se joacă cu motocicleta sau cu mașina cu
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
I, 1984 și seria II, 1989) despre care s-a spus că au aclimatizat Exorcistul în ambianța filmului-spectacol Sîmbătă seara în direct. De astă dată un profesor, expert federal în dizgrație și colegul său, speolog pasionat de baschetul feminin, dar dornic de un Premiu Nobel, plus un imberb aspirant la titlul de pompier, adică un "colorat" trio format din David Duchovny, Orlando Jones și Seann William Scott se angajează într-o cruciadă pe cont propriu împotriva rapidei proliferări a materiei vii
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
pianistică s-a transformat, vechile prejudecăți și delimitări au dispărut; Josette Hârsu, una dintre ultimele moștenitoare directe ale tradiției, a știut să o păstreze cu fidelitate, dar să o și adapteze noilor cerințe, împărtășind-o și astăzi cu dragoste tinerilor dornici de învățătură. O prietenie temeinică În 1981 la Simpozionul " G. Enescu", dirijorul francez Alain Pâris mărturisea în comunicarea sa că dedându-se "micului joc de-a deschisul dicționarelor și enciclopediilor" a fost uluit cât de sărace și fragmentare erau informațiile
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
de la București figură de contrabandiști politici. Carantinizați, întâlnirile lor n-au depășit nivelul taclalei mondene cu grupuri de intelectuali fără nici un impact asupra conștiinței publice. În schimb, încă din prima lună a înșfăcării puterii, 'emanații" s-au bulucit spre Paris, dornici să-și satisfacă pe loc reveriile occidentalizante. îmi aduc aminte de-o ridicolă debarcare în masă a scriitorilor români în Orașul Lumină, într-o perioadă în care încă se mai trăgea pe străzi iar cadavrele celor împușcați la revoluție erau
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
Moldova), fie a unei infinități de mici "cantoane", la fel de istorice precum cele invocate mai sus: Banatul, Dobrogea, Țara Făgărașului, Țara Bârsei, Țara Amlașului etc. etc. Am, de pildă, mari dubii, că "provinciile" unite la 1859, Moldova și Muntenia, vor fi dornice să se "federalizeze" astăzi, numai pentru a face pe placul intelectualilor de la Cluj și Timișoara. Or, în acest caz, întregul scenariu s-ar reduce la ceea ce-i face pe chiar pe cei mai pro-europeni dintre români să vadă roș-negru în fața
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
pasărea cu o singură aripă care trebuie să-și găsească perechea pentru a putea zbura, actorul Eiji Okuda istorisește cu atașament și interpretează el însuși cu o tragică ironie idila ciudată, dar verosimilă a unui polițist corupt de o copilă dornică de tandrețe ca și fratele ei oligofren. Laitmotivul tatuajului ce urmează să-i unească pe cei doi este susținut și muzical de o melodie semnată de Pierre Barouh: O adolescentă/Shoujyo. Mirajul unui nebulos vis american o călăuzește pe Miss
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
repertorii. Fermecătoarea turquerie răspunde gustului epocii pentru călătoriile exotice fanteziste ce hrăneau nostalgia depărtărilor a unui public cu un orizont de viață destul de restrâns. În povestioara naivă, muzica desemnează cu acuitate câteva personaje: Beiul Mustafa arogant și stupid, - și el dornic să evadeze din mediul său - victimă a farsei ce amintește de pățania lui Monsieur Jourdan; Lindoro - eroul romantic avant la lettre; Taddeo, bătrân îndrăgostit comic și nefericit; Isabella cochetă, vicleană etc. Oana Andra - grațioasă ca un bibelou - întruchipează cu dezinvoltură
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
un ingredient magic al verii noastre fericite. Ideea de a angaja o guvernantă nemțoaică nu i se putea năzări decât tatălui meu, scriitor din Caraibi cu mai multe pretenții decât talent. Obsedat de cenușa gloriilor din Europa, părea mereu prea dornic să i se treacă neobservată obârșia, atât în cărți, cât și în viața de toate zilele, și-și impusese fantezia ca în fiii lui să nu mai dăinuie nici o urmă din propriul său trecut. Mama a fost mereu la fel de simplă
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
mai deocheat", Evenimentul zilei = EZ ediția de prînz, 240, 1993, 6), cu textele literare sau de muzică ("R.M. trece la versuri mai deocheate", EZ magazin, 9, 2000, 2; "textele erau prea deocheate", EZ 2490, 2000, 12), în legătură cu reviste, fotografii etc. ("dornică să apară în reviste deocheate", EZ 2424, 2000, 1; "un moșneguț puritan care să roșească la orice fotografie mai deocheată", EZ 2038, 1999, 1). Evoluția semantică a adjectivului participial e destul de interesantă: de la sensul verbal "fermecat; lovit de deochi" (în
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
nu prezintă interes nici pentru cine vrea să afle cum au trăit și ce au scris G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Nichita Stănescu ș.a.m.d. (se poate consulta în acest scop un dicționar) și nici pentru cine e dornic să înțeleagă ce s-a întâmplat esențial în literatura română în secolul douăzeci (există destule eseuri mai clarificatoare pe această temă). Dumitru Micu este familiarizat cu cele mai moderne metode critice, dar preferința sa sinceră merge către o critică conținutistă
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
manifesta în ciuda imperfecțiunilor legislative încă existente și a unei birocrații conservatoare în bună măsură. Am citit de curând articole în care se demonstra cât de importante sunt pentru industria germană inovațiile muncitorești. Am fost sigur că muncitorul român va fi dornic să-și demonstreze calitățile din acest punct de vedere și să intre în competiție cu colegii săi europeni. Din nefericire m-am înșelat: spiritul de inițiativă pare a fi fost adormit! Ai sentimentul că oamenii așteaptă în continuare indicațiile forurilor
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
în vremea lui Ceaușescu, la 0,15 astăzi, este o diferență care spune foarte mult. Un marș împotriva spiritului, a identității naționale. Semn cert că merităm invidia dușmanilor: nici ei nu ne-ar fi putut face mai mult rău. Tinerii dornici de performanță nu se pot afirma și, desigur, pleacă, cei dornici de un trai decent pleacă, de asemenea. Se pare că singurul lucru care contează este ce se zice la diverse talk show-uri și în editorialele unor ziare, ce
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
care spune foarte mult. Un marș împotriva spiritului, a identității naționale. Semn cert că merităm invidia dușmanilor: nici ei nu ne-ar fi putut face mai mult rău. Tinerii dornici de performanță nu se pot afirma și, desigur, pleacă, cei dornici de un trai decent pleacă, de asemenea. Se pare că singurul lucru care contează este ce se zice la diverse talk show-uri și în editorialele unor ziare, ce părere au diverși funcționari internaționali aflați în trecere pe la noi și
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
mai deocheat", Evenimentul zilei = EZ ediția de prînz, 240, 1993, 6), cu textele literare sau de muzică ("R.M. trece la versuri mai deocheate", EZ magazin, 9, 2000, 2; "textele erau prea deocheate", EZ 2490, 2000, 12), în legătură cu reviste, fotografii etc. ("dornică să apară în reviste deocheate", EZ 2424, 2000, 1; "un moșneguț puritan care să roșească la orice fotografie mai deocheată", EZ 2038, 1999, 1). Evoluția semantică a adjectivului participial e destul de interesantă: de la sensul verbal "fermecat; lovit de deochi" (în
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
emisiunilor culturale de mare răsunet de la "Europa Liberă", Teze și antiteze la Paris și Actualitatea culturală românească. Monica Lovinescu ajunsese (chiar dacă nu spune asta în memorii) o instanță supremă a culturii române. În fața ei se înfățișau oameni de valoare marginalizați, dornici să fie repuși în drepturi, dar și "trimiși speciali" care nu urmăreau decât să-i submineze autoritatea morală, incomodă pentru regimul comunist din România. Era ceva să exiști în conștiința Monicăi Lovinescu! Echivala cu o consacrare. După cum dezaprobarea sau ignorarea
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
o servitute, le-am echivalat cu o eliberare. Marele meu model a fost E. Lovinescu, ale cărui "neîmpliniri de carieră" n-au constituit decît o marcă a independenței de conștiință și comportament. Neîmplinirile derivă în resentiment la cei robiți contingentului, dornici de-a figura pe o scară a succesului social, și, dimpotrivă, se transformă într-un antidot al acestuia la cei ce optează pentru ordinea ideală a lucrurilor, nepăsători la eventuala injustiție, ignorare, marginalizare. Îmi place să-mi reamintesc că patronul
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
înalte, și politicianul care știe cum să susure vorbe dulci în urechile Occidentului, Keene constată o discrepanță metafizică, o falie existențială în care însăși identitatea lui Havel nu avea cum să nu se surpe. Retorica lui Keene e dezagreabilă: pompoasă, dornică de generalizări și amatoare de senzaționalisme, impersonală acolo unde implicarea directă a autorului e cît se poate de evidentă. Nu știu cîți ar citi această carte cu plăcere. Nu e mai puțin adevărat că John Keene este printre cei mai
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
autoizolat nu numai față de Occident, ci și față de Răsărit. În jurnalism se manifestă tendința de a stabili anumite centre de greutate ale interesului, majoritatea acestora legate de catastrofe sau, mă rog, de domeniul senzaționalului despre care cititorul de rînd este dornic să fie informat. Analizele detaliate ale unei situații nu au căutare pe piață. Iată încă un motiv pentru care România nu este prea bine cunoscută. La aceasta se adaugă faptul că în ceea ce privește evoluția politicii sale, România a confirmat din păcate
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
a duce la bun sfîrșit un film regizat de Marin Iorda - Așa-i viața (1928) - oferindu-le chiar și studenților ocazia să participe ca figuranți. Cu acest film în chip de "carte de vizită", a luat în 1929 drumul Parisului dornic să-și încerce norocul, dar mai ales să cîștige experiență profesională. După două meritorii scurt-metraje (La Miniature și Ça colle) are parte de un nesperat însă meritat succes purtînd un titlu pe potrivă: Aventura fericită (1935), hazlie reîntoarcere la natură
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
Ar mai fi de discutat prezențele nejustificate ale unor scriitori în dicționar, ca și omisiunile regretabile. Dar ar însemna să deschidem cutia Pandorei. O vom deschide, cu alt prilej, când vom organiza o dezbatere pe această temă, deschisă tuturor celor dornici să-și spună părerea. Deocamdată remarcăm faptul că, în linii mari, selecția este judicioasă. Trei sute treizeci și două de personaje Dicționarul poate fi nu numai consultat, studiat etc., ci și citit din plăcere, ca un roman al literaturii române. Un
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
narează soarta tristă a unui țăran împătimit de pământ, caz patologic și pe atunci, - romancierul a dezbătut și altele, din diferite medii. Oribilul sfârșit al lui Ion este nu doar veridic, dar și moralizator: țăranul mintos și câtuși de puțin dornic de proprietate - ci numai de roadele acesteia! -, are tot timpul în vedere că suntem ființe trecătoare pe acest pământ (vezi Miorița) și că o dată izbăviți în neființă nu luăm cu noi nimic. Ba chiar reîncarnați o luăm d-a capo
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
o dată cu înscăunarea lui Adrian Năstase, România are alte priorități. Nu pozitive, să fie clar. Mai întâi, popularizarea sinistrei moșteniri constantinesciene - o moștenire nu chiar atât de grea, de vreme ce, financiar, statul (spre deosebire de cetățean!) stă binișor, și de vreme ce noua comenduire e destul de dornică să-i recupereze pe unii dintre pilonii vechiului regim - în frunte cu Mugur Isărescu! Ceea ce nu e tocmai rău! Apoi, diversiunea cu seceta: reporteri ce ne turnau povești apocaliptice despre Sahara carpato-danubiană, emițând din puțuri înfricoșătoare, dominate de ecoul lugubru
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
a mai vorbi de Europa e nu doar contraproductiv, ci și indecent. Evident că vechii oameni care, începând cu 1990, au creat o țară a confuziei și a confuzaților, nu vor fi capabili să ne restituie o Românie limpede și dornică să se despartă decisiv de trecut. Cine să facă acest lucru? Tineretul care vede în Vadim un personaj "cool"? Profesorimea pauperizată, mai prost plătită decât un bodyguard de discotecă? Muncitorimea care-o duce mai prost ca-n vremea lui Marx
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
un bun serviciu din acest punct de vedere omului de cultură. S-ar mai putea însă și ca experiența acumulată în perioada în care a condus Televiziunea Română să-i fi oferit anumite concluzii. Cert e că dl Theodorescu nu pare dornic de capital politic obținut prin infamarea celui care a plecat de la conducerea ministerului. Și dacă socotim puțin, ce mare scofală e să te descurci mai bine decît cel care ți-a premers în funcție, dacă acesta n-a făcut mare
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
dispărutului Malcolm Bradbury este o fantezie istorică ispirată de întîlnirea dintre Denis Diderot și împărăteasa Ecaterina cea Mare a Rusiei. Cum bine se știe, în 1773, Diderot a luat drumul Sankt Petersburgului, unde era așteptat de o femeie inteligentă, puternică, dornică să-și desăvîrșească forța de monarh prin sporirea resurselor intelectuale. Ecaterina îi putea la dispoziție filozofului o bibliotecă uriașă, toate cele necesare vieții, dar mai presus de orice tihna trebuincioasă lui Diderot pentru a lucra la masivul proiect al Enciclopediei
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]