3,195 matches
-
sistem dorsal critic de atenție, supraveghere și un sistem ventral specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă o disfuncționalitate În epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul ventral implicând proiecția cortexului temporal inferior, structurile temporolimbice care se proiectează În hipocamp și amigdală prin leziune ar duce la răspunsuri de agresivitate. Sistemul ventral, incluzând mecanisme câștigate, Învățate, corelate pe
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
structurile temporolimbice care se proiectează În hipocamp și amigdală prin leziune ar duce la răspunsuri de agresivitate. Sistemul ventral, incluzând mecanisme câștigate, Învățate, corelate pe plan social duce la apariția de manifestări agresive chiar În prezența funcționării normale a sistemului dorsal. Astfel, ca urmare a crizelor și a leziunilor acestor sisteme, pot apărea explozii de agresivitate la pacienții cu epilepsie. Gastaut a raportat furii paroxistice la 50 % din grupul de pacienți cu epilepsie temporală. Currie - 1971, Într-un grup de 666
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
lungime de pe loc s-a efectuat de pe prag la groapa de nisip. S-au efectuat două sărituri și s-a luat în calcul cel mai bun rezultat obținut. 3.2.3.8. Test 19 - Ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal Ridicări ale trunchiului la verticală din culcat dorsal ( forța musculaturii abdominale), s-a efectuat din culcat dorsal, brațele pe lângă corp, picioarele întinse și fixate pe sol, trunchiul drept cu umeri trași spre înapoi. Rezultatul s-a înregistrat în număr de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
la groapa de nisip. S-au efectuat două sărituri și s-a luat în calcul cel mai bun rezultat obținut. 3.2.3.8. Test 19 - Ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal Ridicări ale trunchiului la verticală din culcat dorsal ( forța musculaturii abdominale), s-a efectuat din culcat dorsal, brațele pe lângă corp, picioarele întinse și fixate pe sol, trunchiul drept cu umeri trași spre înapoi. Rezultatul s-a înregistrat în număr de repetări. 3.2.3.9. Test 20 - Extensia
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și s-a luat în calcul cel mai bun rezultat obținut. 3.2.3.8. Test 19 - Ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal Ridicări ale trunchiului la verticală din culcat dorsal ( forța musculaturii abdominale), s-a efectuat din culcat dorsal, brațele pe lângă corp, picioarele întinse și fixate pe sol, trunchiul drept cu umeri trași spre înapoi. Rezultatul s-a înregistrat în număr de repetări. 3.2.3.9. Test 20 - Extensia trunchiului din culcat facial Extensii ale trunchiului din culcat
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cu dizabilitate mentală severă și un maxim de 220 cm la grupa copiilor normali. Tot aici, observăm și cea mai mare valoare pentru amplitudine 105 cm (conform Tabelului 45 ) 4.3.8. Rezultate pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal Pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal s-a efectuat o singură încercare, înregistrându-se numărul de repetări în maxim 30 secunde. Analizând valorile medii obținute la ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal, putem observa faptul că acestea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
220 cm la grupa copiilor normali. Tot aici, observăm și cea mai mare valoare pentru amplitudine 105 cm (conform Tabelului 45 ) 4.3.8. Rezultate pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal Pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal s-a efectuat o singură încercare, înregistrându-se numărul de repetări în maxim 30 secunde. Analizând valorile medii obținute la ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal, putem observa faptul că acestea se situează între un minim de 6,4
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
trunchiului la verticală din culcat dorsal Pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal s-a efectuat o singură încercare, înregistrându-se numărul de repetări în maxim 30 secunde. Analizând valorile medii obținute la ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal, putem observa faptul că acestea se situează între un minim de 6,4 repetări, obținut de grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă și un maxim de 23,9 repetări obținut de grupa copiilor normali (conform Graficului 44). Valorile medii și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
repetări, obținut de grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă și un maxim de 23,9 repetări obținut de grupa copiilor normali (conform Graficului 44). Valorile medii și erorile standard ale celor patru grupe pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal Analizând valoarea lui p din Tabelul 46, observăm că nu există diferențe semnificative statistic doar între grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și grupa copiilor cu sindrom Down. Între celelalte grupe există diferențe puternic semnificative statistic pentru 0.001< p
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
maxim de 30 repetări la grupa copiilor normali. Ce mai mare amplitudine (14 repetări) se observă la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară. Valorile minime, maxime, modulul și mediana la cele patru grupe pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal 4.3.9. Date privind extensia trunchiului din culcat facial 4.3.10. Discuții și concluzii parțiale cu privire la parametrii motrici Rezultatele obținute la testul de coordonare neuro-spațială evidențiază faptul că acestea sunt direct proporționale cu IQ - ul subiecților. Pentru forța
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
transformare ale schemei corporale sau a „imaginii de sine” sunt percepții anormale ale imaginii propriului corp, totale sau parțiale. Ele au o extrem de mare varietate și nuanțare. Acest tip de iluzii sunt întâlnite în următoarele situații patologice: - leziuni medulare (tabesul dorsal); - leziuni cortico-cerebrale, în special cele localizate în zonele parietală, temporală sau occipitală, așa cum sunt ele întâlnite în cursul sindromului Gerstmann și sindromului Anton-Babinski; - membrul fantomă al amputaților; - prosopagnozia; - psihozele toxice, traumatice, infecțioase sau carențiale (pelagra); - aura epileptică. f) Iluziile spațiale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de către Bayle (1822), ca reprezentând modelul clasic de boală psihică, în cursul căreia tulburărilor neuropsihice li se asociază un substrat organic lezional specific al creierului, atât ca localizare, cât și ca etiologie. Ea face parte din afecțiunile neurosifilisului, alături de tabesul dorsal și vascularita luetică. Din punct de vedere anatomo-clinic PGP este o meningoencefalită cronică cu localizare predominant frontală, de origine sifilitică, cu leziuni specifice. Din punct de vedere psihopatologic, PGP se caracterizează printr-o simptomatologie constantă, sistematizată într-o triadă simptomatică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale - sunt prezente sub diferite forme: de la defecte de segmentare sau închidere a arcurilor vertebrale, la anomalii de umăr, aberații de formă și sinostoze; cele mai frecvent întâlnite sunt cifozele (accentuarea curburii din regiunea dorsală) și scoliozele (deviații ale coloanei în plan frontal); pe lângă consecințele de ordin estetic, aceste malformații au și o influență semnificativă la nivelul altor segmente ale corpului (articulații ale membrelor, mișcările membrelor în timpul mersului sau al altor activități). 3. Sechele posttraumatice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ambiant; e) senzații și percepții ale propriului corp; f) identificarea lateralității și a dominanței; g) descifrarea/înțelegerea expresiilor care corespund/exprimă anumite emoții și sentimente; h) cunoașterea pozițiilor fundamentale și capacitatea de a opera cu acestea (șezând, culcat pe spate / dorsal, culcat pe față / ventral, culcat pe o parte / lateral etc.). În funcție de aceste elemente ale psihomotricității 1 se pot identifica mai multe categorii de tulburări, dintre care cele mai importante sunt: 1. Tulburări de expresie motrice: a) sincineziile - mișcări simetrice involuntare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
podea; apucă biberonul și‑l duce la gură cu ambele mâini; se rostogolește pe spate și pe burtă; distinge chipurile familiare de cele străine; - 7 luni: se deplasează în „patru labe”; bea cu cana; se ridică în șezând din decubit dorsal; ține obiecte în ambele mâini, vocalizează; zgârie; - 8 luni: ridicat, se poate rezema; culcat, `nalță capul, se rostogolește; țopăie; țipă ca să atragă atenția; emite sunete; își privește imaginea în oglindă și se bucură; o preferă pe mama; se ridică în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
notează lângă numărul exercițiului partea cu care subiectul a ales să înceapă execuția probei; la exercițiile 1 și 2 se notează sensul rotației (spre dreapta sau spre stânga) ales de subiect pentru a trece din poziția „culcat ventral” în „culcat dorsal”; - exercițiile 3‑11 și 18‑20 efectuate cu un ritm neregulat sunt notate cu o jumătate de punct în plus; la fel sunt notate și exercițiile 13 și 14, dacă execuția mișcărilor este însoțită de agitarea mâinilor; - exercițiile 4‑11
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu mediul înconjurător. 1. Reflexul Moro este o reacție caracteristică a nou‑născutului, provocată de mișcarea suprafeței de susținere, tapotarea abdomenului (Shaltenbrand), suflarea asupra feței și mai ales de lăsarea bruscă în jos a palmelor care susțin copilul în decubit dorsal. Reacția constă în abducția și extensia membrelor superioare, cu deschiderea palmelor și degetelor, urmată de flexia membrelor superioare la piept, cu strângerea pumnilor. Membrele inferioare urmează o mișcare inversă, flexie în prima fază, extensie în cea de‑a doua fază
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vindecă fără hiperpigmentare sau cicatrici; • eritemul facial „în fluture” (vespertillo) este relativ tipic și frecvent (50 %). Este un eritem maculo-papulos, adesea scuamos, ce interesează aripile nasului și pomeții, respectând șanțul nazo-labial. Poate cuprinde și regiunile peri-orbitare, fruntea, decolteul și fața dorsală a mâinilor; • leziunile discoide apar la 20 % dintre cazuri, au evoluție cronică și pot precede cu mai mulți ani celelalte manifestări ale LES. Au aspectul unor papule sau plăci eritematoase, cu limite nete și centrul mai ridicat. Evoluează în trei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și este reversibilă în perioadele de remisiune. Părul este uscat, lipsit de luciu și friabil; • lupus pernio survine iarna, mimează degerăturile, afectează fața și extremitățile membrelor; • livedo reticularis nu este specific LES. Se localizează la nivelul genunchilor, gleznelor și feței dorsale a picioarelor. Se poate însoți de purpură, noduli sau ulcerații dureroase; • vasculita cutanată se manifestă prin purpură peteșială și necrotică, dispusă pe suprafața de extensie a antebrațelor, pe membrele inferioare, mâini, degete. Uneori se complică cu necroze, în special digitale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
craniului, bazinului); fracturi patologice (costale, vertebrale, de col femural - care pot reprezenta modalitatea de debut a bolii în 30 % dintre cazuri); modificări radiologice: lacune fără osteocondensare marginală (la nivelul craniului, coastelor, bazinului), demineralizare osoasă difuză (în special, rahidiană), tasări vertebrale (dorsale sau lombare). Manifestări renale (vezi mai jos). Manifestări neurologice: compresie medulară (paraplegie); neuropatie periferică (secundară amiloidozei AL, depozitelor de lanțuri ușoare non-fibrilare sau depozitelor de Ig în vasa nervorum); sindrom de hipervâscozitate - confuzie, torpoare, comă (reversibilă după scăderea protidemiei); meningită
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în transplantul hepatic, 1-1,5 g × 2/zi; doze variabile în alte situații (de obicei, 1-3 g/zi). 5. Efecte adverse: Tulburări digestive (36 %): diaree, constipație, dureri epigastrice, vărsături; Tulburări urinare (40 %): micțiuni imperioase, polakiurie, disurie, hematurie; Insomnie, cefalee; Dureri dorsale, toracice, musculare, articulare; Infecții (oportuniste, CMV); Tulburări metabolice: hipercolesterolemie, hiperglicemie; Toxicitate hematologică (anemie, neutropenie, trombocitopenie) - mult mai rară decât în cazul AZA. Spre deosebire de metotrexat, AZA și CsA, este lipsit de toxicitate hepatică și renală și are un risc carcinogen mult
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a fost lovită de o motocicletă. Ea a prezentat un hematom subdural cu localizare parieto-tomporală stângă, minim, care n-a fost operat și s-a resorbit în câteva zile. A suferit o entorsă cervicală C4-C5 și prezintă cefalee și dureri dorsale. In momentul accidentului, ea a avut sentimentul că își trăiește ultimele clipe. A crezut că vede privirea motociclistului și a avut impresia că timpul se dilată. A revăzut în acel moment imaginea uneia dintre prietenele sale care a murit. Un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
50 m alergare cu start din picioare, săritura în lungime fără elan, aruncarea mingii de oină de pe loc, alergare de rezistență pe 600 m între 9-11 ani, pe 800 m fetele de 12 ani și ridicări de trunchi din culcat dorsal o probă specifică pentru selecția primară în atletism: săritura verticală cu desprindere bilaterală care constă în atingerea unui punct cât mai înalt cu mâna (detenta pe verticală). La aceste probe de control au fost supuși 145 de copii (74 fete
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]
-
notelor obținute la normele de control S.N.E.E. din programa școlară și în urma recomandărilor profesorilor de educație fizică. La aceste 4 probe considerate ca semnificative din "Standard Fitness Test" privind pregătirea fizică multilaterală: am adăugat proba ridicările de trunchi din culcat dorsal în 30" pe care am considerat-o ca reprezentativă pentru dezvoltarea musculaturii abdominale. Dintre probele de selecție primară specifice pentru atletism am ales detenta pe verticală, deoarece face parte din bateria de teste aplicate pentru aflarea potențialului biometric al populației
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]
-
este la 11-12 ani, de 3,4 m; băieții au cea mai mare creștere între 10 și 11 ani, cu 6,32 m, față de 9-10 ani unde nu se înregistrează niciun progres. În proba de ridicări de trunchi din culcat dorsal se observă un progres continuu la ambele sexe. Și la fete și la băieți cel mai mare progres este între 11 și 12 ani, de 3,2 repetări. Alergarea de rezistență se îmbunătățește la fete între 10 și 11 ani
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]