4,224 matches
-
că are și multe prietene, mai frumoase și mai tinere decât mine. Dar simt că nu mai pot trăi dacă nu merg la el. N-am cunoscut-o pe soția lui M.C., însă am auzit că e o persoană foarte drăguță și bună. De câte ori mă gândesc la ea, mă percep ca o femeie îngrozitoare. Și totuși, nu mai pot suporta să trăiesc. Nimic nu mă poate împiedica să apelez la M.C. Mi-ar plăcea să-mi împlinesc dragostea „înțeleaptă ca șarpele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
nevoie de el. Îl iubesc atât de mult, încât nu-mi pot înăbuși dragostea. Îl vreau cu atâta ardoare, încât nu mă mai pot stăpâni. Da. Sunt perfect conștientă de faptul că soția lui e o femeie deosebită și fetița drăguță, dar nu mă simt câtuși de puțin vinovată când mă gândesc la Judecata de Apoi. Omul e făcut pentru dragoste și pentru revoluție. N-are de ce să mă pedepsească Dumnezeu. Nu sunt deloc ticăloasă. Îl iubesc cu-adevărat și voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
doi litri dintr-un foc. — Gata! Ajunge! Voi, cei care vă speriați de virtute, îl folosiți pe Isus ca scuză. Hai să bem! Ghilotină, ghilotină, pac, pac, pac! Uehara a ciocnit puternic paharul cu al celei mai tinere și mai drăguțe dintre fete și a luat o înghițitură zdravănă. Și-a șters brutal, cu palma, băutura prelinsă de la colțurile gurii spre bărbie, apoi a strănutat de cinci sau șase ori. M-am ridicat încet și am intrat în camera de alături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ori. M-am ridicat încet și am intrat în camera de alături. Am întrebat-o pe patroană unde este toaleta. Era o femeie slabă și palidă, care nu arăta deloc bine. Când am trecut înapoi prin cameră, Chie, tânăra cea drăguță pe care o observasem înainte, stătea în picioare. Mă aștepta. — Nu ți-e foame? m-a întrebat ea cu un zâmbet prietenos. — Nu. Am niște pâine la mine. Nu prea avem ce să-ți oferim, zise femeia cea bolnăvicioasă, rezemându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
un transfocator moral. Conversațiile cu doctorul Cosma o pun la grea încercare, prin dificultatea teribilă de a stabili - în curgerea atât de haotică a existenței sale - raporturile corecte între vorbe și fapte, cauze și efecte, premise și concluzii. Oameni aparent drăguți, manierați se dovedesc deodată niște fiare; după care tot ei, într-un alt moment de comportament aberant, se îmblânzesc, se umanizează, devin iarăși de nerecunoscut. Culmea acestui transformism, ce face imposibilă stabilirea unei axe a personajului, este Anton Crișan, ambițiosul
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
timp regretăm că veți fi de nesuportat" (București); "A depozita cheia camerei într-o altă persoană e interzis" (Japonia); Acest hotel este renumit pentru liniște. De fapt, hoarde de oameni din toată lumea dau năvală aici pentru liniște" (Italia); Avem baie drăguță și sîntem foarte buni la pat" (Zürich); "Sînteți invitați să profitați de femeia de serviciu" (Japonia); "Vă rugăm spînzurați-vă aici" (într-un dulap de hotel din Berlin)... Selecția (ni se promite și așteptăm urmarea) se încheie cu o interdicție concisă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
despre limbajul argotic, ci și în reportajele lui F. Brunea-Fox: "Făcînd observație nenilor și țațelor: "Nea Dobrică" - sau - "Coană Sando" - "de ce lăsați poarta fără fete?" (1931) și în proza lui Mateiu Caragiale. Pe lîngă forma articulată nenea ("nenea a fost drăguț și nu ne-a dat jos din tren", Evenimentul, 1.2.2001), se folosește în ultima vreme destul de mult forma refăcută, regularizată, cu articolul -le: "nenele ăla zice că nu e plagiat" (forum.tvr.ro); "ceilalți erau cam speriați, ce
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
că o ia. Numai că se știe, cu golurile astea de aer, la un aeroplan așa de mititel și de nărăvaș, trebuia să te ții bine. Dar nu se îndoia că jucătoarea aceea năstrușnică de billiard, tânără, îndrăzneață, curajoasă și drăguță, domnule! s-o mănânci, că nu ar fi făcut față... (va urma)
Marșeuza by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9356_a_10681]
-
la ultima filă, să citez un pasaj mai luminos, o scenă foarte nostimă relatată de fostul figurant-șef de pe scena Teatrului de Operetă. Suntem pe vremea lui Ion Dacian: "Vine într-o zi la mine casierița teatrului, o persoană foarte drăguță și serviabilă, și-mi spune că a obținut pentru fratele ei, încă elev, de vreo 16-17 ani, să vină și el în figurație și că mă roagă să-l Ťpilotezť puțin, mai ales la început. Am zis Ťbineť, a sosit
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
timp sau triști că l-am pierdut." Sau: Cu Cioran și Costică Floru la Herdan și apoi, vorbind despre moarte, depresiuni și de-ale vieții (subl. RC), ajungem la Papu. Zaiafet. Se sărbătorește desigur ceva. Letiția? Ospitalitate. Băieți simpatici. Fete drăguțe. Agreabil. Eugen, în mediul său natural, e argint viu ... Hărmălaie. Aiureală. În fond, nimeni nu știe ce vrea. Glume. Vin. Pian. Radio. Strigăte, țipete. Tinerețe cheflie, din te miri ce, silit și sumbru cheflie la câte unii." Între "depresiuni" și
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
pentru că simt așa ca o gâdilitură aici în gâtlej și nu trece decât cu o chicătură de vinișor de aista, care ar fi bun, dar vorba ceea: „Bun vin ai cumătre, dar rar îl dai.” Mai răruț, că-i mai drăguț, Pâcule - a răspuns moș Dumitru, în timp ce umplea cu vin ulcica lui Pâcu. După ce au băut vinul cu multe vorbe în doi peri, Pâcu a ieșit, grăind așa, de unul singur: Măi, da’ bun vinișor are Dumitru ista! Dacă știam asta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fără să-l deschidă. Continuă de unde a rămas: — Azi e ziua dumneavoastră de naștere. — Așa e. Uitasem. — Permiteți-mi să vă urez la mulți ani din partea domnului Claude și a tuturor clienților bistroului nostru. Și a mea, desigur. Sunteți foarte drăguți. — Am cotizat cu toții ca să vă luăm un tort. Până și inspectorul Clovis. — Sunt onorat. — S-a decis, în unanimitate, ca scaunul dumneavoastră de la masa din colț, cu spatele la intrare, să rămână neocupat, oricât de aglomerat ar fi localul. — În unanimitate? nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nu fie ultima dorință. Didier îi zâmbește lui Lionel, vrând să verifice dacă i-a fost apreciat jocul de cuvinte. Lionel îi zâmbește la rândul lui, lăsându-l să creadă că i prevede un viitor stălucit în alimentația publică. — Ești drăguț. Du-te până la florărie - îi dă o bancnotă de o sută de euro - și comandă un buchet de opt cale. Mai bine zece. Nu trebuie să fie fără soț? — La morți se dau cu soț. Nu știam, spune Didier, dornic
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
iau o felie de tort? Lionel dă din cap. Esmé își taie o felie consistentă. O mănâncă pofticioasă. — Foarte bun. Să-mi dai și mie adresa cofetăriei. Lionel continuă să tacă. — Florile astea sunt pentru mine? Îți mulțumesc, ești foarte drăguț, nu trebuia. Oricum, o să le iau, să nu se veștejească. Auzi, n ai și tu o muzică, să ne simțim bine? Ceva de pe la noi? Valurile Dunării, de exemplu? Lionel se ține de masă, să nu cadă: își dă seama că
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și rafinament”. „Body masaj, erotic, de relaxare și reflexoterapie. Personal nou”), sau matrimoniale secțiunea rendez-vous („Fotomodel de lux! Amantă de invidiat, superbă, dornică de aventură, fierbinte, numai pentru cei ce știu ce vor și se respectă”. „Bună! Suntem două fete drăguțe. C. și A., avem 20 și 21 ani, și oferim momente de satisfacție și plăcere d-lor generoși și cu respect. Deținem locuință.”). Inițierea În prostituție prin intermediul proxeneților, persoane deosebit de „Întreprinzătoare”, este una dintre principalele căi prin care o tânără
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
se orienteze spre un loc de muncă ordinar: M-am angajat din nou, Însă ca vânzătoare... nu am putut găsi altceva. Totuși a fost primul meu loc de muncă decent. Nu avea de ce să Îmi fie rușine. Eram doar domnișoara drăguță de la non stopul de pe colț care zâmbea tuturor și era mereu amabilă. Era ceva cu totul nou pentru mine. Un oraș În care nimeni nu te cunoaște, nimeni nu știe trecutul tău, nimeni nu știe nimic despre tine...”. Accesibilitatea noii
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
un apartament și să mă Întrețin o perioadă. M-am angajat din nou, Însă ca vânzătoare. Nu am putut găsi altceva. Totuși a fost primul meu loc de muncă decent. Nu avea de ce să Îmi fie rușine. Eram doar domnișoara drăguță de la non-stopul de pe colț care zâmbea tuturor și era mereu amabilă. Era ceva cu totul nou pentru mine. Un oraș În care nimeni nu te cunoaște, nimeni nu știe trecutul tău, nimeni nu știe nimic despre tine. După câteva luni
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
apropiații pierduți ai grădinii tale suspendate, zâmbești atunci când auzi tunetele, te bucuri la amintirea cute zătorului prinț shangdi di liwu, te lași cuprinsă de incantațiile zeiței chuang-mu, te miști cu eleganță prin sufletul tău. toamna vine singură, fără ajutorul tău drăguț, luo na. toamna vine pe scări rulante, pe titanicuri ciocnite, pe vițe plesnind de alcool de abia înseninat, de cuvinte fără silabe pe șine de tren șiuind, prin ochelari cu + 3 prin găuri de chei în orgasm. nu te îngrijora
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de lapte m-oi pricopsi cu altă minune! CÂRLIG (din culise. E bâlbâit): Mâ-mâncate-ar hultanu' să-să-să te mânânce, aff-afurisitule, că nu-nu mai ai as-astâmpăr! (Interpretul va rosti și în continuare replicile potrivit defectului de vorbire al personajului.) DĂNILĂ: Ei las', drăguță, că-ți face eu vânt și ție în graba mare! Am dat de gustul negoțului... Iaca, vine dimpotrivă un creștin c-o gâscă sub braț. Aista știu și eu că-i om deștept: ouă-ouă, boboci, deh, ce să mai vorbim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Fă-mi alta. OMUL: Alta! Cum să fac alta dacă nu mă pricep? MICUL PRINȚ: Nu-i nimic. Încearcă. OMUL: Bine, am să încerc. (duce desenul, ia alt carton, desenează) Cred că ăsta-ți place. MICUL PRINȚ (zâmbește): Ești foarte drăguț! Numai că... vezi și tu... asta nu e oaie, e berbec. Are coarne. Cine a mai văzut o oaie cu coarne? OMUL: Eu sunt foarte ocupat, n-am când să-ți tot desenez oi până când o să-ți placă una. Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
trei ori mai mult decât o casă obișnuită." Omul acela mare și gros a exclamat: "Ce casă frumoasă!" Tu ești un fel de om mare. OMUL: Bine, dar eu va trebui să spun cunoscuților mei că am întâlnit un prichindel drăguț, îmbrăcat așa, și așa, și care venea din cutare loc. MICUL PRINȚ: De ce? Le vei spune că ai întâlnit un om mic, și că el își dorea o oaie mică. Nu-i destul? OMUL: N-au să mă creadă. MICUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Am luat-o la întâmplare. Cert e că, pe unde am fost, n-am găsit loc de cazare. Cu cât înaintai, prețul creștea. Și ne-am întors, văzusem la intrare: rooms, rooms, rooms. Zimmer frei. Erau pensiuni din astea foarte drăguțe, cu vegetație, mi-a plăcut mie. Am bătut la o poartă. Costa invariabil echivalentul a 200 de mărci de persoană. Mit frühstück peste tot. Niște orășele satelit unde vin barosanii în week-end. Vorbeam pe la toți mit frühstück. M-au înnebunit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Până la urmă, îmi spune unul, aaa, essence! Essence-ul benzinei pizdei mă-tii! Și ne-a arătat, era la vreo 50 de metri mai încolo o benzinărie. Am luat benzină. Frumusețea care-a fost? Trag mașina la benzinărie, vine o fetiță drăguță, zâmbăreață, cât vă pun? Bagă acolo până crapă! Și stăteam, mă jucam cu capacul de la rezervor. Și pe capacul de la rezervor scria foarte mare essence, că Dacia era copiată după Renault. A fost circul după lume! După Strasbourg, continua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
să ne ducem noi. Facem ce facem, ne rotim pe acolo, ajungem le primărie. Era panou cu străzile, strada pe care o căutam noi nu era. Hai să dăm telefon, apare unul beat țăndări dintr-o speluncă. Dar până la urmă drăguț, mi-a adus telefon mobil în mână și m-a pus să sun. Ăsta era un cartier nou, care se numea ceva cu nuci. Și mi-a spus că e o stradă înainte de gară. Ne întâlnim cu doctoru’, cu Dacia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
întors lumea pe dos. Auzi dumneata colea: „Am o teabă cu el și pace”. Noroc că ai așa treburi importante cu Ștrul, că altfel nu treceai pe la mine, amărâtul - i-a reproșat în glumă hangiul. Mai răruț că-i mai drăguț. Mai bine spune-mi ce mai faci, jupâne Froim? Cum îți mai merge prăvălia? Apoi cu clienți ca dumneata, care trec din an în Paști, mă paște falimentul și alta nu. Lasă plânsul, jupâne, că nu-ți șade bine. Da
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]