891 matches
-
diferite. Pentru un astfel de tip de gândire (concretă, În imagini) textul trebuie transpus Într-un sistem de semnalizare familiar și accesibil. Metodele de simulare sunt modalitățile cele mai potrivite pentru a realiza acest lucru. Prin transpunerea textului În acțiune (dramatizare) se face primul pas spre Înțelegerea lui, iar prin interpretarea repetată a rolurilor se realizează cel de al doilea pas (interiorizarea conținutului și a mesajului). Am obișnuit copiii cu ideea de rol, de personaj, de joc de rol și de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se face primul pas spre Înțelegerea lui, iar prin interpretarea repetată a rolurilor se realizează cel de al doilea pas (interiorizarea conținutului și a mesajului). Am obișnuit copiii cu ideea de rol, de personaj, de joc de rol și de dramatizare. I-am obișnuit să respecte reguli În fiecare moment al orei de limba română pentru a putea surprinde mesajul textelor și pentru a putea transmite ceea ce au Înțeles mai Întâi prin joc apoi prin limbaj verbal. Exercițiile pe care le-
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să renunțe la limbajul mimico gestual (preferat În orice context și orice situație). La această vârstă (zece-unsprezece ani) ei se pot concentra doar pe două din aceste activități:fie interpretează rolul și gesticulează, fie vorbesc și dactilează. Exercițiile complexe din cadrul dramatizărilor, bazate pe acțiuni simulate, le sunt de foarte mare folos În Înțelegerea noțiunilor abstracte sau a textelor literare care au o Încărcătură mai mare de semnificații. La sfârșitul studiului am efectuat o evaluare similară celei din etapa inițială ( prin test
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fără ca aceste intervenții să fie percepute de el Într-o formă negativă. Intervenția timpurie În sfera limbajului constituie premisa esențială În structurarea acestuia și În asigurarea integrării școlare, profesionale și sociale a copiilor deficienți de auz. Prin jocurile de simulare (dramatizare și joc de rol) și dramatizări copilul deficient de auz este stimulat să stabilească relații cu ceilalți, să Învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât În calitate de vorbitor, cât și În calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de el Într-o formă negativă. Intervenția timpurie În sfera limbajului constituie premisa esențială În structurarea acestuia și În asigurarea integrării școlare, profesionale și sociale a copiilor deficienți de auz. Prin jocurile de simulare (dramatizare și joc de rol) și dramatizări copilul deficient de auz este stimulat să stabilească relații cu ceilalți, să Învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât În calitate de vorbitor, cât și În calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele vorbirii și ale labiolecturii. În cadrul orelor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să stabilească relații cu ceilalți, să Învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât În calitate de vorbitor, cât și În calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele vorbirii și ale labiolecturii. În cadrul orelor de lectură organizate sub formă de dramatizare sau joc de rol, dirijarea Învățării devine un proces natural. Principalul obiectiv al orelor de lectură este transformarea elevului deficient de auz În cititor autonom. Rezultatele bune obținute În etapa finală, comparativ cu cele din etapa inițială, dovedesc că, În
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cantitativă și calitativă a rezultatelor se poate vedea că există la copiii deficienți de auz un prag al Înțelegerii și receptării textului literar dincolo de care este foarte greu să treacă. Probabil că ar trebui să existe o metodă a metodei dramatizării care să Împingă mai departe descifrarea sensurilor și mesajelor lecturii. Însă acest prag nu ține doar de textele literare. Pentru copilul cu deficiență de auz, dincolo de descifrarea semnificațiilor textului literar, cea mai mare Încercare rămâne totuși ,,descifrarea” structurilor gramaticii limbii
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
simplificate și se pot schimba numele personajelor cu nume familiare copiilor. După citirea textului, copilului i se poate cere să reprezinte grafic povestea, apoi copilul va povesti ceea ce a desenat. După ce fiecare copil Își prezintă desenul, se poate trece la dramatizarea poveștii. Împortant este ca fiecare copil să spună 1-2 propoziții scurte despre personajul pe care Îl reprezintă (Ex. Eu sunt mama. Eu fac mâncare/papa.) Înainte să se realizeze dramatizarea propriu-zisă. Astfel putem observa dacă copilul a Înțeles povestea și
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
După ce fiecare copil Își prezintă desenul, se poate trece la dramatizarea poveștii. Împortant este ca fiecare copil să spună 1-2 propoziții scurte despre personajul pe care Îl reprezintă (Ex. Eu sunt mama. Eu fac mâncare/papa.) Înainte să se realizeze dramatizarea propriu-zisă. Astfel putem observa dacă copilul a Înțeles povestea și Îl stimulăm să comunice verbal. * Basmele. Deși atractive prin ilustrațiile pe care le conțin, aceste cărți ajung să fie repede părăsite de copiii deficienți de auz Întrucât conținutul nu le
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În alegerea poveștilor și basmelor vom avea grijă ca fiecare noțiune cu care se operează să fie bine cunoscută și Înțeleasă de copil. Pentru explicarea cuvintelor necunoscute se folosește: Înlocuirea cu sinonime, explicarea cu ajutorul antonimelor, explicarea prin perifrază, desenarea obiectului, dramatizarea. La limbajul mimico-gesticular este bine să se recurgă doar când nu se poate explica sensul cuvântului utilizând mijloacele enumerate mai sus. Deși la prima vedere este mai simplu să se explice un cuvânt prin semnul mimico-gesticular corespunzător, nu trebuie să
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
unui volum prezentat la concursul Editurii Fundațiilor Regale pentru tinerii scriitori needitați. Premiat, Întunecatul April este tipărit în 1937. Un an mai târziu, Editura Vremea scoate volumul de „nuvele” Trântorul. În același an, B. debuta pe scena Teatrului Național în dramatizarea Suferințele tânărului Werther. Rolurile intepretate în perioada următoare îi vor aduce consacrarea ca interpret de dramă. Concomitent, dă în „Universul literar” și în „Revista Fundațiilor Regale” ample cicluri care vor forma volumul Pe-o gură de rai (1943). După război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
implicite (precum "Despletiă precum aerul furtunii" care trimite evident la "Despletită, lividă, în mijlocul furtunii"), a pastișelor sau a parodiilor, ci și printr-o punere în abis a ei însăși, punându-se în scenă într-un joc vertiginos de oglinzi, în dramatizarea sa speculară 269. Dacă esența ospitalității rezidă într-o confruntare esențială, vitală, existențială fiindcă ea pune în joc însăși ființa fiecăruia în redefinirea de sine, vitală pentru că ea pune în joc etica relației și absoluta și radicala ei continuitate, existențială
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
schimb de scrisori în versuri între doi îndrăgostiți - un plebeu și o patriciană din Roma antică -, ratată din cauza inabilităților și a exagerărilor retorice. Cu totul nereușite sunt versificările pentru copii din volumele Orizonturi (1927) și Brândușa (1929), ultimul conținând două dramatizări ale unor basme. Culegerile de proză scurtă Răzbunarea lui moș Antohi (1921) și Grădina raiului (1922) includ relatări ale unor întâmplări mărunte, de cele mai multe ori puțin semnificative. Cu oarecare pătrundere psihologică și cu delicatețe, autorul scoate în evidență puritatea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
Ministerul Educației Compartimentul Mijloace de învățământ decide asupra normativului de dotare minimală pentru învățământul preșcolar. Pentru educarea limbajului sunt necesare: • mijloace audiovizuale: casete audio și CD-uri cu antologii tematice din literatura română și universală pentru copii (versuri, proză), lecturi, dramatizări; videocasete, DVD-uri cu filme didactice pentru diferitele mijloace de realizare a activităților de educare a limbajului (memorizare, lectura după imagini, convorbire, povestire etc.); casete audio pentru activități recuperatorii (de învățare independentă) care vizează receptarea corectă a mesajului scris și
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
orale; al căror conținut este utilizat ca element de construcție a comunicării; pentru îmbunătățirea exprimării verbale corecte din punct de vedere lexical și sintactic; pentru dezvoltarea creativitătii și expresivității limbajului oral. • truse cu accesorii și costume pentru jocuri de creație, dramatizări • jucării educaționale adecvate nivelului de vârstă, jocuri de masă, puzzle etc. • măști și păpuși pentru mânuit etc. Pentru activități matematice: • aparate, truse și echipamente logi I (Dienes) pentru educatoare; logi II (Dienes) pentru copil; trusă pentru operații cu numere naturale
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
un timp scurt, de două sau trei ori mai redus decât cel cerut de comunicarea orală, se poate asimila un volum mare de cunoștințe. De asemenea, de lectură se pot lega, în mod firesc, forme colective de activitate: joc didactic, dramatizare, discuții sau dezbateri în comun, cercetare în echipe etc. Privim lectura nu numai prin sine, ci și pentru ceea ce poate ea să însemne pentru alte activități, în corelație cu alte forme de lucru. În condițiile progresului tehnico-științific contemporan, când sursele
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
adoptând una nouă și jucând un alt rol, tocmai pentru a nu fi băgat în seamă sau a nu fi luat în serios plăcerea deosebită a elevilor de a se încerca actoricește într-o situație inedită, sugerată de seminar (două dramatizări au fost deosebit de reușite: două procese în instanță, în care se acuză și se apără un scriitor și un personaj din "Fizicienii"; BRAVO, "actorilor"!) Ce cred eu că nu mi-a reușit? atmosfera a fost una inhibată (citind feedbackul coechipierilor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de roman), Paul Constant, Sabina Paulian, Gh. I. Chițibura și V. Cernăianu. În traducerea lui Al. Iacobescu se publică Demonul de Al. Pușkin. Cronica dramatică înregistrează spectacolele Teatrului Național din Craiova cu Doamna lui Ieremia de N. Iorga și Idiotul, dramatizare de Arcadie Baculea, după romanul omonim al lui Dostoievski. La „Cronica literară”, Gh. I. Chițibura și V. Cernăianu comentează volume de Al. Lascarov-Moldovanu (Cohortele morții), C. Argintaru (Agonia soarelui), Const. Jaleș (Arabescuri), Ion Dongorozi (Țucu) și A. C. Calotescu (Duel de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
eroi» care-s purtători ai moralei înaintate”), volumul Atitudini (1966), ce reflectă activitatea criticului de la „Steaua”, cuprinde și studii rezistente la eroziunea timpului: o sinteză erudită privind anii de formație ai lui I. Heliade-Rădulescu, pledoaria antidogmatică în favoarea subiectivității și a dramatizării (= problematizării) lirismului. Sub semnul lui Aristarc (1975) reprezintă o justificare a pozițiilor de principiu, teoretice și indică totodată stabilirea cvasidefinitivă și exclusivă a lui M. în perimetrul marilor clasici. Anterior, Hyperion (I, Viața lui Eminescu, 1973; Premiul „B.P. Hasdeu” al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
Luca, de a colabora la rescrierea dramei religioase a acestuia, Iuda, respinsă anterior, în două rânduri, de Naționalul bucureștean. Scrierilor originale destinate scenei, C. le alătură două traduceri, Tată fără voie de Luigi Pirandello și Banii de Octave Mirbeau, precum și dramatizarea romanului Cocoșatul de la Notre Dame de V. Hugo. C. este și autorul a trei volume de proză. Romanul Soț ori făr’dă sau Odiseea lui Haralambie Cutzaftachis (1936) relatează povestea pseudoveselă a unui samsar mărunt, obsedat de logica ascunsă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
activitate în presă cu privire la literatura SF, știință contemporană, OZN, istorie literară SF română și străină, scrierile sale fiind traduse în peste douăzeci de țări. A fost coscenarist la primul film polițist românesc, Portretul unui necunoscut (1961), și autor al unei dramatizări după romanul Omul invizibil al lui H. G. Wells (1974). A tradus mai ales opere cu specific fantastic de Jules Verne, Cyrano de Bergerac, J. H. Rosny-Aîné, Maurice Renard, André Maurois ș.a., a alcătuit antologii de gen: Fantascienza (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
avere. Dar Vetei, potrivit propriei mărturisiri, i se bate și ochiul drept, «de vreo trei zile», alt semn fatidic. Grija ei pentru viața amantului e copleșitoare, un fapt banal capătă proporții catastrofale și Veta construiește imaginativ scenarii, Înzestrată cu simțul dramatizării; așa că, deși În fața ei «juca comèdii», ea nu cunoaște bucuria contemplației artistice („N-am văzut, zău! n- am văzut nimic, n-am auzit nimic! Mă jur pe ce vrei tu...”), refugiată În zona lăuntrică („Nu puteam să-mi iau gândul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
îl definește în raport cu ideea centrală a operei. Cu toată insuficiența scriitoricească pe care singur și-o recunoaște, A. iubea prea mult teatrul, pentru a nu cocheta cu dramaturgia. Textele pe care le-a semnat sunt, de fapt, montaje dramatice sau dramatizări (O seară la „Union”, Altă seară la „Union”, Momente, după schițele lui Caragiale, Lența, după o nuvelă de Francisc Munteanu). I se datorează peste o sută de localizări (comedii, farse, vodeviluri, satire), cu precădere din dramaturgia franceză și, mai rar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
prevăzute în orarul zilnic, dar și cu ocazia diferitelor evenimente din viața grupei sau a gradiniței, cum ar fi serbările celor mici. Un număr tot mai mare de educatoare își întocmesc singure programele de serbare pe baza propriilor creații: poezii, dramatizări ale poveștilor clasice realizate în versuri, șezători tematice, carnavaluri. Pe lângă această necesitate profesională, aș adăuga, ca motivație a apariției acestei literaturi pentru copii creată de educatoare, bucuria de a surprinde și a da glas inocenței copilăriei, trăirilor intense ale copiilor
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
cartofor, pe trubadurul pesimist. Critica socială culminează cu incendiara 1907. Mai reușită e lirica intimistă, grațioasă și delicată. La fel, sonetele, concentrate și lipsite de retorism. Cu un lirism în deficit, prea cerebrală, poezia este a unui eminescianizant priceput în dramatizarea sentimentelor, bun psiholog, dar cu o irepresibilă pornire didacticistă, cu resorturi etice. Între proza și publicistica lui V. există un flux continuu de teme și atitudini. Scriitorul nu e, în fond, un imaginativ, uneori nu are altă sursă decât aceea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]