1,112 matches
-
din Coiani, femeie dârză, demnă, robace, excelentă dirijuitoare a treburilor neamului Cantacuzinilor din țara Românească (pe care l-a și întemeiat împreună cu soțul ei) s-a arătat a fi, după ce a rămas văduvă, un foarte bun „cap de familie”. în istoria dregătorilor din țările Române, Constantin Cantacuzino a instituit o performanță unică: a ocupat rangul de mare postelnic (în legătură cu celelalte funcții, avute în Moldova sau în țara Românească, există încă discuții, căci informațiile din izvoare sunt uneori confuze, situația complicându-se și prin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
infantilă rebelă; lor li s-au adăugat cinci fete - în pronaosul de la Hurezi figurează cinci: Ilinca, Ancuța, Maria, Stanca și Bălașa - ori șase - câte sunt în „siraua” din Ghenealoghiia banului Mihai Cantacuzino; sursele se contrazic), care, toți, vor ajunge mari dregători, caz unic în istoria țării Românești - observa Nicolae Stoicescu -, sunt aproape pilduitoare în acest sens. Drăghici (nu las la o parte - pentru integralitatea proiectului - căsătoriile ce se consumaseră în timpul vieții postelnicului Constantin Cantacuzino), fiul cel mare, care - abil într-ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ucis de turci în 1716305. Matei Cantacuzino (ajuns agă în 1669 și folosit, apoi, de fratele său Șerban în misiuni diplomatice) a fost însurat cu Bălașa, fiica marelui vornic Gheorghe Rodoș din Drugănești. Ar fi făcut, probabil, o carieră de dregător însemnată și acest Cantacuzin (a deținut rangurile de postelnic, cupar, și agă; fiul lui, marele spătar Toma Cantacuzino, l-a trădat pe Brâncoveanu în 1711 și a fugit în tabăra rusească), pe care necazurile stârnite de adversarii familiei nu l-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întors sub Gheorghe Duca, pentru a căuta din nou adăpost în Transilvania în 1676), dacă nu s-ar fi stins în 1685, „în floarea vârtutei și a bărbății lui”306. Socrul său, Gheorghe Rodoș, s-a aflat mereu între marii dregători - a fost comis, mare paharnic și mare vornic - ai țării Românești. Cantacuzinii aveau planuri mari cu acest boier; s-au gândit chiar să-l pună Domn, să facă din el un al doilea Antonie Vodă din Popești. „Om de casa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le adunau de la păcătoși și păcătoase (și protopopii aveau dreptul de a încasa „gloabe” pe păcatul trupesc, concurându-i astfel pe vornici și mai târziu, după reforma lui Constantin Mavrocordat, și pe ispravnici 388) - completând vistieria țării ori veniturile anumitor dregători -, sunt prevăzute în acte, iar actualizările acestor amenzi, periodice (operate, categoric, în urma analizelor situației de pe „teren”), marchează consecvența și constanța unei preocupări, adică a unei linii morale. Femeile desfrânate - între ele și unele văduve (judecate de vornicii de poartă, „globite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vezi, într-o convingătoare și documentată descriere, Valentin Al. Georgescu, Petre Strihan, Judecata domnească în țara Românească și Moldova (1611-1831), partea I: „Organizarea judecătorească”, vol. I (1611-1740), Editura Academiei R.S. România, București, 1979, pp. 115-150; Nicolae Stoicescu, Sfatul domnesc și marii dregători din țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Editura Academiei R.S.R, București, 1968, pp. 155-240; Octav-George Lecca, Familiile boierești române. Istorie și genealogie (după izvoare autentice), București, 1899, pp. 19-25; vezi și Dan Horia Mazilu, Lege și fărădelege în lumea românească
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
e Întâlnită În toată literatura epocii, inclusiv În Principate, datorită asocierii curente a frigului În patologia holerei, semnalată de diferiți medici. G. Brătescu și P. Cernovodeanu semnalează o traducere din maghiară a unei broșuri profilactice, care devine, la 1831, Îndreptarea dregătorilor de ținerea sănătății: „Lipitoarea fire a boalei holera, care În anul 1817 pe țărmurii apei Ganges numită s-au arătat și În următorii ani pe lângă aceea că mai toată India răsăritului a pustiit-o, În 1818 Ceilanu, În 1819 Siama
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care acesta a vrut să-l omoare doi ani mai târziu. În timpul domniei lui Vasile Lupu, din 1634 până la moarte, U. a fost mare spătar, apoi mare vornic al Țării de Jos, impunându-se ca unul dintre cei mai influenți dregători din Divan. Cele câteva referințe aproape contemporane despre el, concluziile ce se pot trage din documentele oficiale unde îi apare numele, imaginea indirectă dedusă din substanța cronicii pe care a scris-o, din atitudinile, judecățile și formulările sale converg în
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
nuvele realiste, Conu Alecu Zăgănescu și Subprefectul, evoluează siluete prefigurând personaje din romanul Comăneștenilor: Alecu Zăgănescu, naiv, „milos până la risipă”, e înrudit nu numai cu Dinu Murguleț, ci și cu viitorul Pană Trăznea Sfântul al lui I. Al. Brătescu-Voinești; un dregător cu vederi generoase se confruntă cu un ciocoi nemernic, figură anticipându-l pe Tănase Scatiu. Locotenentul Sterie și mai ales Frica dobândesc relief prin ponderea crescută a elementului psihologic. Personajul central din Frica (replică, în intenție, la O făclie de
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
atât pentru „Casele Vieții”, cât și pentru autoeducație moral-politică de-a lungul întregii vieți. Detaliile lipsesc, manualul fiind un corpus de norme paideutice și reguli de viață de o actualitate șocantă. Vizirul era, de fapt, un scrib faraonic și mare dregător. „Manualul” preciza principiile și exigențele formării cetățeanului de rang înalt. Vizirul își începuse cariera în copilărie, în „Casa Vieții” unde se formase ca scrib și nu numai. Înțeleptul autor sfătuia cu precizie și pentru alte profesii sau situații de viață
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cronica lui Mihai Cantacuzino, până la 1834 cronologia domnilor este cu totul lacunară, deși se strecoară și informații inedite, ca tentativa lui Nicolae Mavrogheni de a se elibera de tutela turcilor printr-o apropiere de ruși. Sunt deplânse abuzurile fanarioților, excesele dregătorilor și spolierile domnilor Constantin Hangerli, Ioan Gheorghe Caragea sau Alecu Suțu, rămași de pomină prin dăjdiile impuse. La sfârșitul cronicii se află un tezaur de date geografice, statistice și economice, preluate din condici boierești. Cronograful are o frază sobră, cam
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
fiori ai dragostei, deniile, vilegiatura la Slănic, Bucureștiul tramvaielor cu cai, mai toate paginile amintind proza lui Duiliu Zamfirescu. Nu mai puțin dăruit este portretistul din Amintiri universitare (1920), Figuri dispărute (1924) și Momente solemne (1927), Din amintirile unui fost dregător (1934). Cei care figurează în bogata lui galerie sunt Titu Maiorescu, venerat ca „maestrul maeștrilor și zeul zeilor, al cărui cuvânt era o vrajă”, tumultuosul N. Iorga, foarte inteligentul, causticul orator P. P. Carp, apoi Take Ionescu, Al. Marghiloman, Duiliu
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
Felurite (Probleme și oameni. Evenimente. Note de drum), București, 1928; Impresii din Italia, I-II, București, 1930-1938; Peste hotare, București, 1931; Titu Maiorescu. 1840-1917, București, 1931; Deasupra zbuciumului, București, 1932; Din cronica filosofiei românești, București, 1934; Din amintirile unui fost dregător, București, 1934; Rotocoale de lumină, București, 1934; Figuri și concepții filosofice contemporane, București, 1935; Viața și opera lui Kant, București, 1936; Schopenhauer, București, 1937; Amintirile unui băiat de familie, București, 1938; Evocări de mari filosofi, București, f.a.; Fulgurații filosofice și
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
el intră în viața de Curte ca postelnicel (1693), fiind ulterior, pe rând, vătaf de aprozi, mare agă, mare sluger, mare spătar, caimacam. Își consolidează poziția și averea căsătorindu-se cu o nepoată a Cantemireștilor, cunoaște apogeul carierei de mare dregător în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, al cărui prim sfetnic va fi. În preajma războiului ruso-turc din 1711 este numit mare hatman și participă la întâlnirile domnului cu țarul Petru cel Mare și apoi la luptele de la Stănilești. După înfrângere este silit
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
vrăjmașilor voștri”. În concordanță cu preceptele Renașterii, N.B. îi sugerează urmașului o politică în cadrul căreia criteriul meritului personal trimite în umbră grila ce ținea cont în primul rând de apartenența la clasa dominantă. Teza că domnul trebuie să își selecteze dregătorii - adică pe cei ce urmau să înfăptuiască recomandările ce izvorau din înțelepciunea politică a voievodului: să împartă dreptatea nefățarnic, să aibă verticalitate morală și să dezarmeze arbitrariul, să discute cumpătat cu ambasadorii, să participe la protocolul plin de măsură al
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
pe cei care se revendicau a fi membri ai aceleiași Biserici, nici unul n-a pierdut pe drum porunca iubirii de vrăjmași sau de aproapele. Împreună cu acești dumnezeiești Părinți și „mari dascăli ai lumii”, credincioșii se roagă la fiecare liturghie pentru dregători, pentru suflarea creștină și pentru toți episcopii Bisericii - răi sau buni, nevrednici sau luminați, străini de Scripturi sau chiar „drept învățând cuvântul adevărului”. „Pe toți și pe toate” îi pomenim deci - de-am fi logofeți ori simpli cititori - în slujba
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la o comunitate mărturisitoare a aceluiași crez și botez. Altminteri, Scriptura despărțită de cadrul referențial al liturghiei Bisericii conține o sumă indefinită de enigme și contradicții care nu pot fi rezolvate de exegeze strict punctuale. Întâlnindu-se cu un mare dregător din Etiopia, care citea din cartea lui Isaia, apostolul Filip s-a mirat și l-a întrebat: „«Înțelegi tu oare ce citești?» Iar el a zis: «Cum aș putea-o, dacă nu mă va călăuzi cineva?»” (Fapte 8, 30-31). În
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
avînta acestea în văzduh. Capitolul XCVI LAMPA Dacă ați fi coborît de la cazane la teuga vasului, unde dormeau marinarii care nu erau de cart, ați fi avut, o clipă, impresia că vă aflați în mausoleul iluminat al unor regi sau dregători canonizați. Iată-i culcați acolo, în nișele lor triunghiulare, de stejar, pe acești mateloți, dăltuiți parcă în lemnul tăcerii, cu ochii închiși sub razele a douăzeci de lămpi. Pe vasele comerciale, marinarii au mai puțin ulei decît au reginele lapte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cronicarului Miron Costin să fie descrisă și cu intenția de a explica o personalitate complexă, vag idealizată. Fără vreo impietate ficțională asupra veridicului, imaginația autorului caută să recreeze atmosfera epocii: de la anii de colegian la iezuiți, în Polonia, unde viitorul dregător și intelectual își pune în acord conștiința de sine cu ambițiile politice și virtutea, până la executarea sa din ordinul lui Constantin Cantemir. Acolo, în Filioara (1943) este romanul unei familii de țărani, în anii primului război mondial; se remarcă tonul
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
ce gândește Velasco dacă vă aduceți aminte cât de plin de sine s-a purtat după ce i-a creștinat pe negustori chiar aici în Mexico. Spania e țara lui de baștină. Dacă îi va creștina pe solii japonezi în fața regelui, dregătorilor de rang înalt și preoților creștini din capitala țării sale natale, atunci va câștiga mult mai mult respect. Ăsta este țelul său. — Atunci, poate ar fi mai bine să nu mușcăm momeala și să nu ne ducem în Spania. Nishi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
De acolo...” Alegeți un titlu potrivit. Iașii era și în vremea aceea un oraș vechi si cu faimă. De o sută și mai bine de ani aflându-se capitala statornică a Moldovei, mahalalele i se umflaseră de case nouă ale dregătorilor și boierilor. Curtea domnească își înnoise turnul , rândurile de sus si odăile oștimii. Totuși cu tot sporul lui și mai ales cu toate strălucitele-i lăcașuri dumnezeiești, rămase o așezare a Orientului. Nu se cunoștea, în rânduiala sau mai degrabă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
1. Iată cuprinsul epistolei, pe care a trimis-o proorocul Ieremia, din Ierusalim, către rămășița bătrînilor din robie, preoților, proorocilor, și întregului popor, pe care-i dusese în robie Nebucadnețar, din Ierusalim la Babilon, 2. după ce împăratul Ieconia, împărăteasa, famenii dregători, căpeteniile lui Iuda și ale Ierusalimului, lemnarii și fierarii au părăsit Ierusalimul. 3. Le-a trimis-o prin Eleasa, fiul lui Șafan, și prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, trimiși la Babilon de Zedechia, împăratul lui Iuda, la Nebucadnețar, împăratul Babilonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
legămîntul Meu, care n-au păzit îndatoririle învoielii pe care o făcuseră înaintea Mea, tăind un vițel în două și trecînd printre cele două jumătăți ale lui, 19. și anume pe căpeteniile lui Iuda și pe căpeteniile Ierusalimului, pe famenii dregători, pe preoți, și pe tot poporul țării, care au trecut printre bucățile vițelului, 20. îi voi da în mîinile vrăjmașilor lor, în mîinile celor ce vor să le ia viața, și trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
în groapa lui Malchia, fiul împăratului, care se afla în curtea temniței, și au coborît în ea pe Ieremia cu funii. În groapă nu era apă, dar era noroi; și Ieremia s-a afundat în noroi. 7. Ebed-Melec, Etiopianul, famen dregător la curtea împăratului, a auzit că Ieremia fusese aruncat în groapă. Împăratul stătea la poarta lui Beniamin. 8. Ebed-Melec a ieșit din casa împăratului, și a vorbit împăratului astfel: 9. "Împărate, domnul meu, oamenii aceștia au făcut rău de s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
iar în anul al unsprezecelea al lui Zedechia, în ziua a noua a lunii a patra, au pătruns în cetate. 3. Atunci au înaintat toate căpeteniile împăratului Babilonului, și au cuprins poarta de la mijloc. Erau Nergal-Șarețer, Șamgar-Nebu, Sarsechim, căpetenia famenilor dregători Nergal-Șarețer, căpetenia magilor, și toate celelalte căpetenii ale împăratului Babilonului. 4. Zedechia, împăratul lui Iuda, și toți oamenii de război, cum i-au văzut, au fugit, și au ieșit noaptea din cetate, pe drumul grădinii împăratului, pe poarta dintre cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]