665 matches
-
lui Milco Băiașul-ctitorul bisericii din Baia de Aramă, zidită Între anii 16991703, În timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu(1688- 1714), cu numele tot de Milco, a fost proprietar de moșie și vornic lupoian. Sub stăpînire austriacă (1718-1739), Milco Lupoianu, ajunge la mari dregătorii, fiind la 1719 ispravnic de Mehedinți, iar prin căsătoria cu Mria fiica lui Barbu Brăiloiu și cu influența cumnatului său Ștefan Brăiloiu, este numit În 1726 ispravnic de Gorj. Numele de Lupoianul și l-a luat după numele satului Lupoaia
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
în avantajul diferiților „protejați“. Intervențiile sunt vizibile mai ales la nivelul de sus al ierarhiei sociale, pentru că se exprimă deschis și fără teamă. Unii dintre boieri au o avere considerabilă, bogăție pe care o revarsă și asupra Bisericii, alții dețin dregătorii im portante care le conferă prestigiu și putere. Ar fi și greu pentru Prea Sfinția Sa să nu țină cont de opiniile lor, mai ales că pe unii dintre aceștia îi frecventează sau le este duhovnic. În vara lui 1739 se judecă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în această categorie prin cum pă ra rea unei slujbe, de marii boieri cu slujbe la curte sau mazili și locuitori pe moșiile lor. Negustorii care se stabilesc în țară preferă se se integreze în sânul boierimii prin obținerea unor dregătorii și prin investiții importante în achiziționarea de moșii. Aceste precizări sunt necesare întrucât și unii, și alții - boierii pământeni și cei de origine recentă - acceptă și chiar promovează o politică de înrudire între ei prin intermediul căsătoriei, fără să con side
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru a-și procura materia primă sau a-și vinde marfa. De asemenea, plecarea în ucenicie a tinerilor sau tinerelor, angajați ca servitori în oraș sau ca ucenici pe lângă diverșii meșteșugari, creează posibilitatea rămânerii acolo după încheierea unei căsătorii. Micile dregătorii din administrația statului dau posibilitatea tinerilor bărbați să migreze prin țară, acolo unde îi poartă slujba, și să-și găsească aleasa departe de locul de baștină. De exemplu, Costandin Poienaru, mic boier de peste Olt, ajunge cu slujba la curtea boierului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ori nu au origini sociale nobile. Nu toți boierii sunt de acord cu această strategie matrimonială, mulți dintre ei văzându-și pozițiile amenințate de noii par veniți. Pentru a prezer va clasa boierească și mai ales pentru a-și conserva dregătoriile din administrație, ei cer ajutor domnului Ștefan vodă Racoviță. În acest context ar putea fi explicată emiterea actului de la 30 iulie 1764. Prima parte a documentului se prezintă ca o analiză asupra fenomenului și simultan o justificare a necesității măsurilor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cei care au comis fapte reprobabile în țara lor de origine și s-au văzut nevoiți să fugă pentru a scăpa de pedeapsă. Îmbogățindu-se prin diverse metode, mai mult sau mai puțin oneste, acești străini cumpără cu ușurință o dregătorie în aparatul de stat, apoi pentru a fi complet asimilați se însoară cu fete de boier, de la care preiau numele, intrând prin aceste mijloace „în rândul boierilor cu dregătorie“. Boierii autohtoni, aflați în spatele acestui document, îșimanifestă indignarea față de această concurență
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mult sau mai puțin oneste, acești străini cumpără cu ușurință o dregătorie în aparatul de stat, apoi pentru a fi complet asimilați se însoară cu fete de boier, de la care preiau numele, intrând prin aceste mijloace „în rândul boierilor cu dregătorie“. Boierii autohtoni, aflați în spatele acestui document, îșimanifestă indignarea față de această concurență manifestă, considerând că noii veniți „ne cinstesc“ dregătoriile achiziționate în acest mod, „iar neamul boierilor pământeni se ocărăște“. Concomitent, parveniții preiau dregătoriile, eliminându-i pe boieri de la o importantă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fi complet asimilați se însoară cu fete de boier, de la care preiau numele, intrând prin aceste mijloace „în rândul boierilor cu dregătorie“. Boierii autohtoni, aflați în spatele acestui document, îșimanifestă indignarea față de această concurență manifestă, considerând că noii veniți „ne cinstesc“ dregătoriile achiziționate în acest mod, „iar neamul boierilor pământeni se ocărăște“. Concomitent, parveniții preiau dregătoriile, eliminându-i pe boieri de la o importantă sursă devenit. Această practică devine res pon sabi lă pentru toate „relele“ și stricăciunile pe care le-a suferit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin aceste mijloace „în rândul boierilor cu dregătorie“. Boierii autohtoni, aflați în spatele acestui document, îșimanifestă indignarea față de această concurență manifestă, considerând că noii veniți „ne cinstesc“ dregătoriile achiziționate în acest mod, „iar neamul boierilor pământeni se ocărăște“. Concomitent, parveniții preiau dregătoriile, eliminându-i pe boieri de la o importantă sursă devenit. Această practică devine res pon sabi lă pentru toate „relele“ și stricăciunile pe care le-a suferit „patria“, mulți autohtoni molipsindu-se după exemplul acestor intruși. Din nevoia de a stopa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se înălța la altă treaptă mai mare“. Actul emană clar de la boierimea autohtonă care se vede amenințată nu atât de micii meșteșugari săraci, cât de personajele puternice venite de la Constantinopol în anturajul domnului fanariot ce, datorită poziției avute, ocupă o dregătorie aducătoare de profit, se infiltrea ză în interiorul boierimii locale prin intermediul căsătoriei și, ce este mai rău, rămân după plecare domnului, formând propria grupare, aflată de cele mai multe ori în conflict cu cealaltă grupare, cea a „boierilor pământeni“. Acest hrisov a fost
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
societate. Consecvent cu această politică, Grigore Greceanu își construieș te case mari de pia tră, mai întâi la București în apropie rea curții prin ciare, pentru a fi tot timpul în preaj ma puterii, indiferent dacă deține sau nu o dregătorie. Apoi rangul, bogăția, prestigiul sunt marcate prin construcții impunătoare presărate pe prin ci pale le domenii de la Dragomirești și Livezeni, în timp ce celelalte moșii au case, tot din piatră, dar de mai mici proporții. Curțile acestor case sunt populate cu vite
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de importanțaacestuia în societate; ca mem bri ai unei eli te, boierii trebuie să se com por te cu multă „cinste“ și să re prezinte un exemplu pentru ceilalți supuși: boierul să-și caute de sluj bă, în sensul de dregătorie, iar bo ie roaica de „cin ste“, în sensul de fidelitate. Si tua ția bo ie roai cei în inte rio rul familiei este cu totul alta decât cea a unei femei de rând, are un nume, aparține unei familii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tă a acestui mic boier l-a îndreptățit să ducă o poli ti că matrimonială în drăz nea ță. căsătoria fiicei sale, Stan ca, cu marele spă tar Radu Can ta cu zi no i-a asigurat cele mai importante dregătorii în ie rarhia po li ti că, dregătorii ocupa te de altfel numai în timpul domniei lui Ștefan Cantacuzino, frate le ginerelui său. Cea de-a doua fiică, Ilin ca, a fost măritată după Ioan Bălăceanu, iar cea de-a treia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numai un bun administra tor, ci și un bun păs tră tor al averii familiei, cum singură de clară: „că eu n-am vândut nici o moșie, nici nu sunt da toa re nimănui nici un ban“. Deși Pătrașco Brezoianu a ocupat dregătorii importante, de mare postelnic, mare vor nic, mare ban, timp de doi ani, între 1714 și 1716, vre mu ri le erau totuși destul de tul buri pentru acumularea de averi. Partizan al austriecilor, avea să sfârșească sub securea lui Nicolae
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
domnului Ștefan Cantacuzino, hai ni rea Bă lă ce ni lor și politica dusă de tatăl său l-au ținut probabil ani buni în um umbră. La 1731 octom brie 11, Costandin era postelnic și va urca numai treptele micilor dregătorii, mare șe trar, mare pi tar și mare armaș. Dintre frați, doar Ștefan va ajunge la 1745 mare vornic de Târgoviște pentru o scurtă perioadă de timp. Fiera Brezoianu, ajuns mare vistier, nu îi este frate așa cum presupune Nicolae Stoicescu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
multe mijloace de a-și afla dreptatea, de a-și înfrâna soția și de a dăzbăra pă sărdaru Slătineanul de casa lui și necăutând-o, sau prin mijloace prietenești, sau prin cercetări bisericești, sau prin jălbi către vreunul din cinstiții dregătorii înălțimii tale, sau către preasființiia sa arhiereu țării, cine este duhovnicescu părinte de obște sau și amesos către înălțimea ta [...] de unde și de la care putea el a afla dreptatea și înpotrivnicul său, a avea și certare și milostivire, ci, într-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au continuat să-și țină închisorile și pe mai departe, fără să se jeneze prea mult de porunca domnească. Dovada o constituie codul penal de la 1783, când Alexandru Ipsilanti po run cește, sprijinindu se pe Pravilă, desființarea temnițelor existente pe lângă dregătorii locali și pe lângă episcopi; cei ce nu se supun poruncii sunt amenințați cu „închisoareacea publicească“ unde vor sta atâtea zile cât a stat și cel închis în temnițele lor. Pu te rea ecle zias ti că folosește concomitent mănăstirea ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
origine, era mult lărgită spre baza ei. Puține documente amintesc sinclitul (singlit). În Adunarea stărilor convocată la 8 iulie 1632 în Moldova, se enumeră "tot sfatul nostru, cu cei mari și mici și cu tot sinclitul nostru"628. Distincția între dregătorii Sfatului domnesc, reprezentanții clerului și boieri (mari și mici), pare să indice sinclitul, ca echivalent ipotetic a "toată țara" sau "toată adunarea noastră". 8.1.2 Structura nivelul de reprezentare și convocarea La începutul secolului al XV-lea boierii Țării
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
766. Vechile legi ale țării rămâneau în vigoare: "Aprobatele și Compilatele, ca legi ale acestei patrii, decretele, Tripartitul lui Verböczi (...) constituțiunile, dreptul municipal al națiunii săsești, declarăm în adevăr că au să rămână neschimbate în vigoare" (art. 3)767. În dregătorii urmau să fie numiți numai "transilvăneni de baștină" (art. 5)768, guvernatorul să fie ales din rândul nobililor sau magnaților țării, dintre catolici sau altă religie recunoscută (art. 7)769 și toți ceilalți demnitari, consilierii, cancelarul, generalul comandant la armatei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
categorie gnoseologică și ontologică deopotrivă, este o nevoie vitală, sine qua non "pentru că cum nu poate nime a lăcui în ceastă lume fără de apă, așea nu poate fi nice fără învățătură"62-, fără de care existența umană "cinstit[ă] și cu dregătoria [...] cuvântului"63 -, ar decădea din propria-i condiție de superioritate intelectuală și morală. Cum și prefața lui Șerban Cantacuzino la Sfânta și dumnezeiasca Evanghelie, București, 1680 o mărturisește, așezând Tablele Legii și Noul Testament între cele dintâi "multe și bogate mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a propus a "întineri patria", apropiindu-și pe cei mai "înrăiți dușmani ai unchiului" (fostul domnitor Mihail Sturdza). A fi întins mâna unui Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru I. Cuza, Petre Mavrogheni ș.a., acordându-le nu numai importante dregătorii executive în justiție și administrație, ci și înalte ranguri boierești, care le asigura automat locul în protipendadă, iată o însușire particulară a voievodului moldav (absentă la omologul său muntean, Barbu Știrbei), dispus însuși a depăși îngustimea de vederi specifică funcției
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să se impună. Autoritățile statului păreau însă mulțumite. În cuvântul de deschidere a sesiunii anuale din 1842 a Obșteștii Adunări, segmentul informativ consacrat educației și "învățăturii publice" cuprindea intenția declarată a factorilor decizionali "ca să nu să primească, pe viitorime, în dregătorii, decât tineri ce vor urma cu ispravă un curs regulat". Amintindu-se, totodată, că la Academia ieșeană fuseseră acceptate două noi cursuri, unul de agronomie și altul de geologie (susținute, probabil, de același Hodocin), membrii Adunării mai erau informați că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
garanție, de stimul, pentru viitorii întreprinzători. Avertizat, probabil, asupra datelor cunoscute din precedentele expediții Gheorghe Asachi va fi fost primul și cel mai informat dintre consilierii săi și beneficiind de o recomandare expresă din partea Departamentului de Interne al Moldovei către dregătorii locali, spre a-i acorda "cuviinciosul agiutor", Carol Mihalic de Hodocin a plecat la 1 iunie 1839 în prima lui misiune profesională spre nordul țării (pentru care Epitropia îi rezerva suma de 1.500 lei necesară deplasării), misiune pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unei taxe anuale de 4 lei/vita mare și 1 leu 20 parale/ vita mică. În sfârșit, proiectul de contract excludea posibilitatea extinderii jurisdicției mănăstirești asupra "coloniei lucrătoare și a personalului întrebuințat la fabrică", care urmau a fi supuse unei "dregătorii rânduită înadins" de guvern. Potrivit unor calcule estimative ce însoțesc textul proiectului de contract, profitul anual pe care mănăstirea și-l putea asigura prin încheierea tranzacției cu acționarii se ridica la 26.300 lei, cu certe posibilități de sporire. Acelui
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este ca proprietarii moșiilor muntenoase să aibă adevărate idei despre însușirile minelor și despre folosul ce pot aceste aduce atât lăcuitorilor, cât și statului. Și fiind că proprietarii de moșii muntenoase sînt <s>au mănăstiri <s>au boieri întrebuințați în dregătorii și, prin urmare, au înrâurire asupra administrației și poporul țărei, apoi vederat este câtă daună și perdere aduc neștiința și pregiudețele minerale. Dacă proprietarul se va încredința că lucrarea minelor înlesnește îmbunătățirea stărei sătenilor și că el, prin aceasta, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]