669 matches
-
pentru a include în clasa boierilor persoane ce se distingeau în funcțiile militare sau civile în care activau, acordându-le și moșii. Cu timpul boierii s-au diferențiat în "mari boieri" (proprietari ai unor mari moșii și deținători ai unor dregătorii importante în administrație) și "mici boieri" (ce dețineau proprietăți funciare mai mici și poziții administrative mai puțin însemnate). Din prima clasă boierească făceau parte înalții demnitari, miniștrii și curtenii domnitorului: marele postelnic, marele ban, marele vornic, marele logofăt, marele spătar
Boier () [Corola-website/Science/297384_a_298713]
-
În Țara Românească, Cantacuzinii și-au atins apogeul în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, când domnia lui Șerban Cantacuzino a marcat victoria lor în dauna rivalilor Băleni. Toți cei cinci frați ai lui Șerban au deținut mari dregătorii, fapt fără precedent în istoria țării. Dintre ei, se remarcă marele cărturar Constantin Cantacuzino, care și-a pus amprenta asupra politicii externe a statului în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Scurta domnie a lui Ștefan Cantacuzino, curmată în anul 1716 de
Familia Cantacuzino () [Corola-website/Science/299617_a_300946]
-
Iași, pentru a-i scăpa de la moarte pe boierii Toma Cantacuzino și Iordache Cantacuzino, care fuseseră arestați de domnul Gheorghe Ștefan. În 1660, Bălăceanu a mers în Moldova, unde a comandat straja trimisă împotriva lui Gheorghe Ghica. Sunt documentate următoarele dregătorii: vătaf (1661-1663), mare postelnic (în 1664), agă (în 1665), mare sluger (în 1666), mare serdar (1667-1668). În 1669, a fost închis de domnul Antonie din Popești și de boierii Cantacuzini, care intenționau să-i taie capul, însă a fost iertat
Badea Bălăceanu () [Corola-website/Science/332487_a_333816]
-
și de boierii Cantacuzini, care intenționau să-i taie capul, însă a fost iertat. În 1683, Bălăceanu a mers împreună cu Grigore Ghica la Hotin, unde i-a pârât pe boieri fiindcă ar fi pactizat cu polonezii. Mai sunt atestate și dregătoriile de ispravnic al scaunului București, mare vornic (1678-1687). În 1678, după numirea lui Șerban Cantacuzino și până la venirea sa în București a fost locțiitor (ispravnic-caimacan) al acestuia, îndeplinind apoi în cursul domniei de mai multe ori această funcție (ispravnic al
Badea Bălăceanu () [Corola-website/Science/332487_a_333816]
-
câmpu și din pădure, ... care parte au vândut-o lui Scărlet și fratelui sau ... drept 5 cai buni." În domnia lui Nicolae Mavrocordat, Antiohie Jora redevine mare logofăt, astfel îl atestăm la 6 noiembrie 1712, semnând o întăritură . În această dregătorie este menționat până în 1714, când pentru ultima dată apare ca mare logofăt, la 18 septembrie . Anterior, la 20 mai 1713, făcândui-se o danie în satul Văleni de pe ambele maluri ale Bârladului, de la Gligorie Bumbar și fratele său Ursu, fiii Trofanei
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
strănepotul de fiu al lui Mihu al lui Staroste sau Stărostici și răs-strănepotul lui Giurgiu de la Frătăuți. Nicoară Prăjescu era căsătorit cu Maria, fiica postelnicului Ionașco Ivul, și se afla printre cei mai puternici și bogați boieri ai Moldovei, deținând dregătorii înalte în Moldova medievală: logofăt al treilea (1599), vel logofăt (1606), vel vistiernic (1610). Marele boier a primit de la domnitorul Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) stăpânire peste mai multe moșii și anume: un loc din ținutul Roman (12 martie 1599), Șcheia
Nicoară Prăjescu () [Corola-website/Science/334072_a_335401]
-
iunie 1942, Cernăuți), a fost un jurist și diplomat (ministru plenipotențiar) român, apoi mareșal al Curții Regale. Constantin provenea din una dintre cele mai vechi familii boierești din Bucovina - începând cu Mic Albu, boier descălecător din Maramureș - membrii ei deținând dregătorii încă din secolul al XVI-lea. Ioan Flondor (1710-1784), vornic de Câmpulung Rusesc, strămoșul tuturor Flondorenilor din Bucovina a avut patru fiice și trei fii, care au format trei linii genealogice. El a izvorât dintr-a treia ramură care a
Constantin de Flondor () [Corola-website/Science/330916_a_332245]
-
Teodor Cantemir, d. în anul 1627, în lupta cu tătarii. (Sever Zotta, "Neamul Cantemireștilor", ref.4 în secțiunea Note). Cariera militară i-a adus recunoașterea și respectul dușmanilor, boierilor locali, dar și al suzeranului. A deținut cu precădere mai multe dregătorii: “mai întâi vornic de Bârlad (1664-1668), apoi armaș (1668-1672), serdar (1672-1681) și mare clucer (1681-1684)” Rangul de mare clucer era o dregătorie mică ce nu da dreptul la șederea în divan. De la 1672 și până la urcarea pe scaun în 1685
Constantin Cantemir () [Corola-website/Science/299479_a_300808]
-
a adus recunoașterea și respectul dușmanilor, boierilor locali, dar și al suzeranului. A deținut cu precădere mai multe dregătorii: “mai întâi vornic de Bârlad (1664-1668), apoi armaș (1668-1672), serdar (1672-1681) și mare clucer (1681-1684)” Rangul de mare clucer era o dregătorie mică ce nu da dreptul la șederea în divan. De la 1672 și până la urcarea pe scaun în 1685, el cumpără de la răzeși părți din nouă sate în ținutul Fălciu...Ajunge în cele din urmă, înainte de moarte, stăpân în unsprezece sate
Constantin Cantemir () [Corola-website/Science/299479_a_300808]
-
a fost un boier din Țara Românească, care a deținut mari dregătorii și a fost capuchehaie la Poarta otomană. Era văr primar cu Constantin Brâncoveanu, mamele lor fiind surori. Știrbei a deținut dregătoriile de mare sluger, mare comis, mare clucer și mare ban în timpul domniei acestuia. Constantin era fiul marelui comite Radu
Constantin Știrbei () [Corola-website/Science/334950_a_336279]
-
a fost un boier din Țara Românească, care a deținut mari dregătorii și a fost capuchehaie la Poarta otomană. Era văr primar cu Constantin Brâncoveanu, mamele lor fiind surori. Știrbei a deținut dregătoriile de mare sluger, mare comis, mare clucer și mare ban în timpul domniei acestuia. Constantin era fiul marelui comite Radu Știrbei din Izvor și al soției sale Ilinca (sora Stancăi Cantacuzino). Venalitatea lui a dus la pedepsirea sa în timpul lui Antonie
Constantin Știrbei () [Corola-website/Science/334950_a_336279]
-
în timpul lui Antonie din Popești. Falsificarea unei iscălituri în 1675 pentru a fura bani din vistierie, pe când era logofăt de vistierie, aproape l-a costat mâna dreaptă. În timpul lui Șerban Cantacuzino era să fie spânzurat. Brâncoveanu l-a numit în dregătoria de mare sluger, ca parte a politicii sale de promovare a rudelor în marile dregătorii ale Țării Românești. Tot voievodul l-a reținut și l-a trimis în judecată, reproșându-i: „”. A fost iertat dar destituit din funcție, între 1695
Constantin Știrbei () [Corola-website/Science/334950_a_336279]
-
vistierie, pe când era logofăt de vistierie, aproape l-a costat mâna dreaptă. În timpul lui Șerban Cantacuzino era să fie spânzurat. Brâncoveanu l-a numit în dregătoria de mare sluger, ca parte a politicii sale de promovare a rudelor în marile dregătorii ale Țării Românești. Tot voievodul l-a reținut și l-a trimis în judecată, reproșându-i: „”. A fost iertat dar destituit din funcție, între 1695 și 1700 figurând drept fost mare clucer. A complotat împotriva domnului, dar în cele din
Constantin Știrbei () [Corola-website/Science/334950_a_336279]
-
reținut și l-a trimis în judecată, reproșându-i: „”. A fost iertat dar destituit din funcție, între 1695 și 1700 figurând drept fost mare clucer. A complotat împotriva domnului, dar în cele din urmă a fost iertat, fiind învestit cu dregătoria de mare clucer între 1703 și 1706, și cu dregătoria supremă de mare ban, din 1707. În intervalul de timp dintre mazilirea și execuția lui Brâncoveanu (aprilie-august 1714), a fost trimis de noul domn Ștefan Cantacuzino pe lângă Poartă, pentru a
Constantin Știrbei () [Corola-website/Science/334950_a_336279]
-
fost iertat dar destituit din funcție, între 1695 și 1700 figurând drept fost mare clucer. A complotat împotriva domnului, dar în cele din urmă a fost iertat, fiind învestit cu dregătoria de mare clucer între 1703 și 1706, și cu dregătoria supremă de mare ban, din 1707. În intervalul de timp dintre mazilirea și execuția lui Brâncoveanu (aprilie-august 1714), a fost trimis de noul domn Ștefan Cantacuzino pe lângă Poartă, pentru a se evita o soluție favorabilă mazilului. Conform documentelor păstrate, a
Constantin Știrbei () [Corola-website/Science/334950_a_336279]
-
hotărî, atunci restul îl vor primi rudele sale cele mai apropiate. Și dacă nu va avea nici un fel de rude, îl va dobândi regele.[...] Dacă vreun iobag ("termenul desemna în această perioadă categoria militară de condiție liberă din comitate și dregătorii regali în general"), care ține vreo dregătorie va muri la oaste, fiul sau fratele său vor fi dăruiți cu o dregătorie potrivită și dacă vreun slujitor va muri în același chip, fiul său va fi dăruit cum i se va
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
sale cele mai apropiate. Și dacă nu va avea nici un fel de rude, îl va dobândi regele.[...] Dacă vreun iobag ("termenul desemna în această perioadă categoria militară de condiție liberă din comitate și dregătorii regali în general"), care ține vreo dregătorie va muri la oaste, fiul sau fratele său vor fi dăruiți cu o dregătorie potrivită și dacă vreun slujitor va muri în același chip, fiul său va fi dăruit cum i se va părea regelui mai potrivit. Dacă vor veni
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
va dobândi regele.[...] Dacă vreun iobag ("termenul desemna în această perioadă categoria militară de condiție liberă din comitate și dregătorii regali în general"), care ține vreo dregătorie va muri la oaste, fiul sau fratele său vor fi dăruiți cu o dregătorie potrivită și dacă vreun slujitor va muri în același chip, fiul său va fi dăruit cum i se va părea regelui mai potrivit. Dacă vor veni în regat oaspeți, adică oameni buni, ei nu vor fi înălțați la dregătorii fără
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
o dregătorie potrivită și dacă vreun slujitor va muri în același chip, fiul său va fi dăruit cum i se va părea regelui mai potrivit. Dacă vor veni în regat oaspeți, adică oameni buni, ei nu vor fi înălțați la dregătorii fără sfatul țării.[...] Nu vom dărui pe veci ca predii sau moșii comitate întregi sau orice alte dregătorii. Nimeni nu va fi niciodată lipsit de moșiile pe care le-a dobândit prin dreaptă slujbă [...] Iobagii cetăților vor fi lăsați în
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
i se va părea regelui mai potrivit. Dacă vor veni în regat oaspeți, adică oameni buni, ei nu vor fi înălțați la dregătorii fără sfatul țării.[...] Nu vom dărui pe veci ca predii sau moșii comitate întregi sau orice alte dregătorii. Nimeni nu va fi niciodată lipsit de moșiile pe care le-a dobândit prin dreaptă slujbă [...] Iobagii cetăților vor fi lăsați în libertățile statornicite de sfântul rege. De asemenea și oaspeții de orice neam se vor lăsa în libertățile ce
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
vreunele au fost dăruite sau vândute, se vor înapoia locuitorilor regatului pentru a fi răscumpărate.[...] De asemenea, în afară de acești patru iobagi, adică de palatin, de ban și de comiții curiali ai regelui și reginei, nimeni nu va putea ține două dregătorii.[...]
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222) () [Corola-website/Science/323303_a_324632]
-
fi arestați în iulie 1680 la închisoarea din Iernut. După ce a fost eliberat în schimbul unei sume de 1000 de taleri, Gheorghe s-a refugiat în Țara Românească, unde a fost primit cu mare cinste de domnul Șerban Cantacuzino și de dregătorii Constantin Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. Presiunile lui Șerban au dus la eliberarea mitropolitului. În următorii ani, Brancovici a întreprins eforturi pentru a-l câștiga pe Șerban Cantacuzino de partea imperialilor, pe o parte, și pentru înființarea unui stat sârbesc, în
Gheorghe Brancovici (cronicar) () [Corola-website/Science/333973_a_335302]
-
s-a romanizat prin căsătorii. Familia Dobrowolski a obținut la 1800 un titlu de noblețe polonez, iar mai târziu, în Bucovina, titlul austriac de "Ritter" cu predicatul ""von Buchenthal"". Iancu Flondor este descendentul unei vechi familii boierești, care a deținut dregătorii și a avut moșii în Țara de Sus a Moldovei (Bucovina). Familia Flondor era înrudită din vechime cu familiile Balș, Buhuș, Ureche și alte familii mari ale Moldovei. A fost căsătorit cu Elena de Zotta (la 11 februarie 1899),fiica
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
era nesemnificativă, căci aceștia practicau comerțul la scară redusă cu produsele străine. Dezvoltarea economică din timpul lui Basarab va accentua diferențele și conflictele de interese dintre "rustici" și "majores terrae". Curtea domnească era alcătuită din boierii de sfat și slujitori. Dregătoriile fuseseră preluate în această vreme, prin filiera bulgară, din Bizanț. De la unguri a rămas funcția de ban (întâi de Severin, mai târziu al Olteniei). Ceremonialul și moda curții domnești au fost împrumutate tot de la bizantini. Orașele și târgurile au înflorit
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
care sunt cunoscuți membrii sfatului domnesc este acela de "boieri". Termenii utilizați în Țara Românească s-au folosit mult mai rar în Moldova. "Jupan" era titlul care se atribuia până la jumătatea sec. al. XV-lea boierilor din Țara Românească fără dregătorii, iar pe la mijlocul sec. al XVI-lea de obicei numai boierilor și dregătorilor mari (banul, vornicul, logofătul, foștii dregători și uneori vistierul și spătarul). Mai târziu a început să fie folosit și pentru alți boieri care nu erau membrii ai sfatului
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]