783 matches
-
mult (circa 5 m) încât nu mai este intersectat de albiile minore ale afluenților Bahluiului, contribuind la secarea acestora. (M. Pantazică, 1974) Apa freatică din această zonă are un grad de mineralizare ridicat și gust sălciu. Principala arteră hidrografică care drenează regiunea cercetată este râul Bahlui. Debitul mediu anual al râului este la punctul hidrologic Hârlău de 0,358 m³/s, cu fluctuații mari în timpul anului. Debitele maxime anuale, cu asigurare de 1%, a fost de 119 m³/s în condițiile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Clasificarea anatomică a ganglionilor limfatici variază între Occident și Japonia, stârnind confuzii în interpretarea rezultatelor. În literatura occidentală sunt considerate 4 zone de drenaj limfatic corespunzătoare vascularizației: Zona 1 localizată în epiploonul gastro-colic, de-a lungul vaselor gastroepiploice drepte, care drenează porțiunea pilorică a marii curburi spre ganglionii pilorici, apoi spre ganglionii celiaci și aortici Zona 2 - epiploonul gastro-colic și splenic, de-a lungul vaselor gastroepiploică stângă care asigură drenajul limfatic din ½ superioară a marii curburi spre ganglionii pancreatico-splenici și aortici
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
marii curburi spre ganglionii pilorici, apoi spre ganglionii celiaci și aortici Zona 2 - epiploonul gastro-colic și splenic, de-a lungul vaselor gastroepiploică stângă care asigură drenajul limfatic din ½ superioară a marii curburi spre ganglionii pancreatico-splenici și aortici Zona 3 care drenează limfatic 2/3 proximale și mica curbură superioară axate pe artera gastrică stângă și în parte spre ganglionii periesofagieni Zona 4 drenează porțiunea distală a micii curburi și pilorului situată deasupra pilorului spre ganglionii arterei hepatice și paraaortici Totuși drenajul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
stângă care asigură drenajul limfatic din ½ superioară a marii curburi spre ganglionii pancreatico-splenici și aortici Zona 3 care drenează limfatic 2/3 proximale și mica curbură superioară axate pe artera gastrică stângă și în parte spre ganglionii periesofagieni Zona 4 drenează porțiunea distală a micii curburi și pilorului situată deasupra pilorului spre ganglionii arterei hepatice și paraaortici Totuși drenajul limfatic gastric este imprevizibil încât o rezecție radicală trebuie să includă toate zonele. Japonezii au corectat și stratificat această clasificare: Grupul I
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
50%; în aceste cazuri limfadenectomia D2 este mai mult decât necesară pentru tumora T1 și T2 și s-ar putea evita dacă se constată absența invaziei ganglionare (Hiratsuka). Prin metoda colorației se caută ganglionul santinelă (primul ganglion în grupul ce drenează tumora primară), având la bază conceptul că metastazele ganglionare se fac în ordine și absența metastazei în ganglionul santinelă ar indica absența metastazelor în întregul drenaj limfatic. Semnificația clinică a micrometastazelor și microinvaziei După rezecții curative la pacienții fără metastaze
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Folosirea staplerului circular permite o anastomoză fără dificultate la vârful toracelui corespunzând anastomozei realizate pe cale cervicală. Fistulele anastomotice s-au redus după introducerea suturii mecanice, nedepășind 58%, dar numărul stenozelor postoperatorii pare superior celor consecutive suturii manuale. Fistulele cervicale sunt drenate ușor la exterior, scăzând riscul mediastinitelor, dar sunt mai frecvente decât în anastomozele intratoracice. h. Alegerea intervenției după localizarea tumorii Dacă explorarea preoperatorie confirmă rezecabilitatea, alegerea intervenției depinde de sediul tumorii. Pentru cancerele esofagului cervical este necesară o esofago-faringo-laringectomie totală
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
fi efectuată similar celei cervicale dacă este manuală sau, mai ușor, cu stapplerul cu cap de 25 mm (figura 20Ă. Se controlează poziția corectă a stomacului, asigurarea pasajului prin hiatus (2 degeteă, dar se închide parțial dacă permite hernierea. Se drenează cavitatea pleurală cu 2 tuburi prin incizii separate, deasupra și sub incizie, cel inferior plasat la nivelul anastomozei. Închiderea toracotomiei obișnuit. Tubul nazogastric, trecut la sfârșitul efectuării anastomozei se suprimă după reluarea tranzitului. Reluarea alimentației orale se face după controlul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
tratată ambulatoriu de ischemie. Sunt predispuși bolnavii vulnerabili care au fost supuși radioterapiei preoperator și cei cu depletiție nutrițională. Un control cu substanță de contrast arată fie trecerea liberă a soluției în spațiul pleural, fie colectarea acestuia. Scurgerile mici care drenează rapid pe tubul pleural se pot trata prin antibiotice și suprimarea ingestiei orale. Controlul local al infecției determină în general vindecarea spontană. Dezunirile anastomotice mari sau cu colecții ple necesită drenajul deschis cu decorticare. Drenajul percutan reprezintă numai o abordare
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Dacă debitul fistulei depășește, fără aspirație, 200 ml/24 ore, se menține drenajul și se controlează permeabilitatea reconstrucției prin examen imagistic cu substanță de contrast. In fistula tardivă care nu se exteriorizează se constituie adesea abcese subhepatice. Acestea pot fi drenate radiologic percutan, acesta menținându-se, dacă este eficient timp îndelungat, cu nutriție enterală și eventual somatostatin. Dacă bolnavul menține o stare septică și alterată, este necesară explorarea chirurgicală cu debridarea cavității și plasarea unui tub de dren la nivelul punct
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
prezentând reflex de tuse. 9. Bolnavul este poziționat În decubit lateral stâng sau ventral. 10. Se practică evacuarea aspirativă sau prin sifonaj a conținutului gastric. 11. Se introduce soluție salină călduță, care se lasă În stomac 1 minut, apoi se drenează pasiv sau 300 ml suspensie de cărbune activat. 12. Se evacuează prin aspirație sau drenaj decliv, măsurându-se și cantitatea evacuată, urmărindu-se să se evacueze aceeași cantitate de lichid cu cea introdusă. 13. Se repetă manevrele până ce lichidul recuperat
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
este situat anterior lobului caudat și merge spre stânga, În placa hilară. Venele hepatice principale sunt În număr de trei - dreaptă, mijlocie și stângă. Vena hepatică dreaptă are o lungime de 11-12cm, este cea mai mare venă a ficatului și drenează segmentele VI și VII În totalitate, V În cea mai mare parte și parțial VIII. Traiectul său este cel al fisurii drepte. Vena hepatică dreaptă se varsă cel mai adesea singură În vena cavă inferioară, deasupra trunchiului comun format de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
vena cavă inferioară, deasupra trunchiului comun format de venele hepatică medie și stângă. În majoritatea cazurilor nu există ramuri pe ultimul său centimetru, ceea ce facilitează ligatura sa la joncțiunea sa cu vena cavă. Vena hepatică medie este lungă de 12cm, drenează În principal segmentele IV, V și VIII și este reprezentată superficial de fisura mediană. Vena drenează În partea stângă a venei cave, obișnuit (90%) printr-un trunchi comun cu vena hepatică stângă, dar uneori singură(10%). În hepatectomiile drepte și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
nu există ramuri pe ultimul său centimetru, ceea ce facilitează ligatura sa la joncțiunea sa cu vena cavă. Vena hepatică medie este lungă de 12cm, drenează În principal segmentele IV, V și VIII și este reprezentată superficial de fisura mediană. Vena drenează În partea stângă a venei cave, obișnuit (90%) printr-un trunchi comun cu vena hepatică stângă, dar uneori singură(10%). În hepatectomiile drepte și stângi, toate ramurile venei hepatice medii de pe dreapta și respectiv stânga, trebuie Îndepărtate. Vena hepatică stângă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
printr-un trunchi comun cu vena hepatică stângă, dar uneori singură(10%). În hepatectomiile drepte și stângi, toate ramurile venei hepatice medii de pe dreapta și respectiv stânga, trebuie Îndepărtate. Vena hepatică stângă este cea mai mică din cele trei și drenează segmentele II, III și porțiunea dorsală a segmentului IV și corespunde fisurii portale stângi. Vena hepatică medie se unește frecvent (90% din cazuri) cu vena hepatică stângă pentru a se vărsa În vena cavă inferioară printr-un trunchi comun cu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
IV și corespunde fisurii portale stângi. Vena hepatică medie se unește frecvent (90% din cazuri) cu vena hepatică stângă pentru a se vărsa În vena cavă inferioară printr-un trunchi comun cu aceasta. DRENAJ BILIAR. Ficatul drept și stâng sunt drenate de ductul hepatic drept și respectiv stâng, iar lobul caudat este drenat de unul sau mai multe ducte ce se unesc cu ductul hepatic drept și stâng. Ductul hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
90% din cazuri) cu vena hepatică stângă pentru a se vărsa În vena cavă inferioară printr-un trunchi comun cu aceasta. DRENAJ BILIAR. Ficatul drept și stâng sunt drenate de ductul hepatic drept și respectiv stâng, iar lobul caudat este drenat de unul sau mai multe ducte ce se unesc cu ductul hepatic drept și stâng. Ductul hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează segmentele II, III, și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
drenate de ductul hepatic drept și respectiv stâng, iar lobul caudat este drenat de unul sau mai multe ducte ce se unesc cu ductul hepatic drept și stâng. Ductul hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează segmentele II, III, și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și În spatele ramului stâng al venei porte, traversează marginea anterioară a acestei vene și se unește cu ductul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și În spatele ramului stâng al venei porte, traversează marginea anterioară a acestei vene și se unește cu ductul hepatic drept. Ductul hepatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm, drenează segmentele V,VI,VII și VIII și ia naștere din joncțiunea a două tributare ductale sectoriale majore: ductul posterior sau lateral și ductul anterior sau medial, fiecare, un satelit al venei corespunzătoare. Joncțiunea acestor două ducte biliare principale are loc
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
mare epiplon În cazul unei cavități voluminoase și neinfectate. - În cazul comunicărilor cu căile biliare acestea vor fi tratate diferit funcție de mărimea canalului biliar interesat: - cele de dimensiuni mici pot fi Închise prin suturi resorbabile, iar cavitatea chistului va fi drenată; - cele mari necesită colecistectomie, colangiografie cu explorarea căii biliare principale, urmate de drenajul extern al acesteia sau de o derivație biliodigestivă (colecistojejunostomie pe ansă În „Y” Roux) - pentru comunicare cu pleura sau plămânii tratamentul este cel al chistului hidatic, eventual
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
călătorii În zone endemice, se asociază rar cu diabetul zaharat, hemoculturile sunt negative, serologia amoebiana pozitivă. COMPLICAȚII: 1. pulmonare și pleurale 2. septicemie 3. abcese subfrenice și subhepatice TRATAMENT: - este esențială stabilirea numărului și localizării tuturor abceselor; eșecul În a drena unul din mai multe abcese are rezultate tot atât de proaste ca și În cazul unui abces solitar nedrenat 1. Antibioterapia: - singură sau În asociere cu drenajul -asocierea aminoglicozide + clindamicină pentru aerobi G+ anaerobi - asocierea aminoglicozide + metronidazol + ampicilină/ cefalosporine pentru aerobi G
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
splenică furnizează ramuri care vascularizează corpul și coada pancreasului. o Ramurile mari sunt: artera pancreatică dorsală, artera pancreatica magna, artera pancreatică caudală. - Venele sunt paralele cu arterele. - Limfa provine din spațiile periacinoase o Au același traiect cu vasele sanguine o Drenează În ganglionii peripancreatici localizați În lungul venelor. INERVAȚIA - Inervația pancreasului provine din nervii vagi și splanhnici. - Fibrele eferente trec prin plexul celiac din ramul celiac al nervului vag drept și se termină În ganglionii din septurile interlobulare ale pancreasului. - Fibrele
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Wirsung care Întrerupe comunicarea pseudochstului. Stentul este Îndepărtat după 6 săptămâni odată cu dispariția pseudochistului; rata de succes este de 70%. Pentru chisturile mari, care nu comunică cu canalul Wirsung se poate puncționa pe cale endoscopică transmurală gastrică pseudochistul, conținutul acestuia fiind drenat În stomac, după care se plasează un stent care menține această comunicare Tratamentul chirurgical constă În realizarea unei anastomoze Între pseudochist și un segment al tubului digestiv stomac, duoden sau jejun Este indicat pentru chisturile simptomatice, complicate, care cresc În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
care Întrerupe comunicarea pseudochstului - stentul este Îndepărtat după 6 săptămâni odată cu dispariția pseudochistului - rata de succes este de 70% o pentru chisturile mari, care nu comunică cu canalul Wirsung se poate puncționa pe cale endoscopică transmurală gastrică pseudochistul, conținutul acestuia fiind drenat În stomac, după care se plasează un stent care menține această comunicare o tratamentul chirurgical constă În realizarea unei anastomoze Între pseudochist și un segment al tubului digestiv stomac, duoden sau jejun Obstrucția duodenală - procesul de fibroză poate cuprinde și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
județului) și Bârlad (sudul județului). Caracteristica generală a rețelei hidrografice a județului o constituie alimentarea pluvio nivală, cu mari variații de nivel și debit, precum și turbiditatea ridicată, datorită fenomenului de eroziune din bazinele de recepție. Principalele cursuri de apă care drenează județul sunt: Prutul (sectorul mijlociu), care formează granița cu Republica Moldova, și afluentul său Jijia (cursul mijlociu și superior). Bahluiul - afluent al Jijiei, traversează municipiul Iași - reședința județului. În partea de vest a județului se află Siretul (cursul mijlociu) și Moldova
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul Suceava. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este cernoziom cambic. c) Aspecte hidrologice: pâraiele ce drenează teritoriul sunt despărțite de interfluvii evidente prelungi și domoale mai mult sau mai puțin întrerupte pe alocuri; teritoriul rezervației este drenat de pârâul Frasin, afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]