307 matches
-
mă bucur! Așadar, prinzând încă o dată tivul, mâna lui Carol ridicase cu totul rochia, răsucind-o în jurul taliei; rămase așezată pe băncuță. Ciorapii îi strângeau bluza și lenjeria ca pe niște petale cuibărite într-o plasă transparentă. Carol își scoase dresurile - se eliberă. Își pusese o pereche de chiloți bărbătești care se curbau ușor peste pubis, numai că tot nu avea bijuteriile necesare ca să îi umple. Cel puțin asta credea Carol văzându-și imaginea reflectată, de la mijloc în jos, în ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o afle vreodată). Dar nu are nici răbdare să joace rolul nefericitei. Asta i-ar lua o grămadă de timp. Așa că Selina a descoperit o a treia cale... Timp de o săptămână nu s-a dat cu farduri, a purtat dresuri lălâi și chiloți terciuiți, a venit la culcare cu crema pe față, ridată și cu o cămașă de noapte care atârna dramatic pe ea. Încă n-am reușit să descopăr dacă sexul fusese scos din meniu. Și nici n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
prinde dimineața tot aici, Tușico, tiparul e mama croitoriei, spune Angelina, asta așa o fi, apoi urmează cusutul, atenție mare Delfinașule, ce-ți mai umblă degețelele, mai mare dragul să te vadă omul muncind, și nu în ultimul rînd, călcatul, dresul, pusul pe umeraș, retușul final. Meserie, artă, e atunci cînd nici nu te mai gîndești la lucrul pe care îl faci, cînd totul vine de la sine. Tușica apucă cu ochii închiși balotul de stofă, îl trîntește pe masă, îl desfășoară
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
bogată, de-i mai zicea și Carambol, că-i plăcea să joace biliard, avea ceasul lui când se oprea-n față la Stere, se uita în prăvălie și dădea bună seara. Lucra la morgă, despuia morții, le făcea el cu dresuri, îi îmbălsăma, umbla-n om cum ai căta într-un raft. Cine nu-l știa? Era îndesat, cu priviri batjocoritoare, nu scotea mâinile din buzunare. Scuipa des, cu scârbă și-avea o vorbă a lui, de-o știau toți: - Bă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îi și mângâiasem. Încă puțină concentrare și deja puteam pronunța numele fericitei pământence. Îmi aminteam cum îi îmbrățișasem și cu câtă ardoare îi sărutasem. Dar cui? Sau îi admirasem, cu tot obstacolul (noroc uneori cu obstacolul!) pe care-l impun dresurile feminine, pur și simplu în tramvai sau în troleu, în tren sau la ștrand, în Cișmigiu sau în plină stradă? Răspunsul meu, doar terestru, era unul singur: totul e invers; umerii aceia, cu siguranță, nu erau alții decât ai zeiței
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
domnie Gheorghe Ghica voievod, care, la 23 martie 1659, încearcă să facă oarece ordine privind mănăstirea Hlincea. Ascultă pe “igumenul și tot soborul de la sfânta mănăstire Hlincea”, care s-au “plâns cu mare jalobă... mărturisind într-acest chip: cum că dresurile ce le-au avut... de la alți domni,... pe a sale drepte ocine și danii și miluiri s-au pierdut toate în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci zaporojeni și cu mulțime de oaste, tătari și cazaci asupra lui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
răutăți și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împrejurul sfintei mănăstiri, au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsându-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut, toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc ce s-a găsit de la Vasile voievod (Lupu n.n.), dar și acela rupt și stricat, fără pecete și fără mătasă... Drept aceea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cap de bou dumesnic. Nu vom vorbi despre toate fazele prin care astă Marcă petrecu, până ce ajunsă a fi însoțită de soarele și de luna, din epoca turco fanariotă, însemnând încă și nările boului, î n verigă cătușită. Uricile și dresurile cele mai vechi, ale lui Bogdan al doilea 1373, Iuga 1400, Alecsandru 1402 și a lui Ștefan al cincilea 1458, poartă în sigiliul lor capul bărbos al bour ului, cu stea între coarne, la care capul, mai în urmă din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
iunie 1685 (7193): „De a mea bună voie, am dat a mea dreaptă ocină și moșie,... o vie în Dealul Călugărițelor... Aceasta o am dat danie hinu-mieu, lui Pavăl, și Nastasii și cucoanelor dumnelorsale,... să fie volnici a-și face dres domnescu de pe acest zapis,... iară după moartea mea să aibă a mă griji”. Dar... după 22 de ani, adică la 25 mai 1707 (7215), căpitanul Pavăl scrie: „Adecă eu, Pavăl biv căpitan,... am dat danie svintei mănăstiri Socolii a mea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
voievod. Atunci: „Au robit tot tîrgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împrejurul sfintei mănăstiri, (Hlincea) au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsîndu-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc... de la Vasilie (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat, fără pecete, fără mătasă”... De unde până unde și povestea asta, vere? Din
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
spune că “ Aceste vii cu pomăt și cu loc cu tot le-am dat... sfintei mănăstiri de la Bărboi”, ba că “iar și mai multe am dat pentru părintele Nohit egumenul... și să aibă a-și face părintele Nohit egumenul și dres domnesc”. Păi părintele Nohit egumenul n-are decât să-și facă dres domnesc și pace. Nu-ți amintești de un mitropolit despre care am mai vorbit noi, care s-a făcut stăpân pe niște danii către Mitropolie și chiar mai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
am dat... sfintei mănăstiri de la Bărboi”, ba că “iar și mai multe am dat pentru părintele Nohit egumenul... și să aibă a-și face părintele Nohit egumenul și dres domnesc”. Păi părintele Nohit egumenul n-are decât să-și facă dres domnesc și pace. Nu-ți amintești de un mitropolit despre care am mai vorbit noi, care s-a făcut stăpân pe niște danii către Mitropolie și chiar mai mult, le-a lăsat moștenire nepoților sfinției sale? Iată acum o danie limpede
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sunt reporter. Un reporter vrea să știe nu numai pentru el ci pentru toată lumea. Ori de câte ori află ceva important, spune mai departe. Și nu doar spune, adesea pune mâna și face ce e de făcut, ca să dreagă ce e de dres. La fel ca Ana. Se străduiește să dreagă și ea ce e de dres, ajutându-i pe toți ceilalți să facă fapte bune. Ana știe că împotriva dușmanilor nu se poate lupta de unul singur ci numai împreună cu prietenii. Nici
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
lumea. Ori de câte ori află ceva important, spune mai departe. Și nu doar spune, adesea pune mâna și face ce e de făcut, ca să dreagă ce e de dres. La fel ca Ana. Se străduiește să dreagă și ea ce e de dres, ajutându-i pe toți ceilalți să facă fapte bune. Ana știe că împotriva dușmanilor nu se poate lupta de unul singur ci numai împreună cu prietenii. Nici chiar Verde Împărat n-a reușit singur să alunge zmeii. A căzut la pat
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
de haine de la Banana Republic. Îmi tot Încălzeam și reîncălzeam cafeaua În cuptorul cu microunde timp de aproape jumătate de oră În fiecare dimineață și agonizam cu ochii la diverse perechi de cizme și centuri, lâneturi și microfibre. Îmi schimbam dresurile de câte cinci ori până nimeream culoarea potrivită, și asta numai ca să mă autocritic că dresurile de orice stil sau culoare nu sunt deloc OK. Tocurile pantofilor mei erau Întotdeauna ba prea scurte, ba prea groase. Nu aveam nici măcar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de aproape jumătate de oră În fiecare dimineață și agonizam cu ochii la diverse perechi de cizme și centuri, lâneturi și microfibre. Îmi schimbam dresurile de câte cinci ori până nimeream culoarea potrivită, și asta numai ca să mă autocritic că dresurile de orice stil sau culoare nu sunt deloc OK. Tocurile pantofilor mei erau Întotdeauna ba prea scurte, ba prea groase. Nu aveam nici măcar un singur lucru din cașmir. Nu auzisem Încă de tanga (!ă, așa că mă străduiam la modul obsesiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cu bantă pe gleznă, pantofi cu toc cui, cipici de balet, cizme cu toc, pantofi decupați, pantofi cu toc cu mărgele. Sertare pline, unele În perete, altele adăugate pur și simplu prin colțuri, cu cele mai variate sortimente imaginabile de dresuri, șosete, sutiene, slipuri, chiloți, cămășuțe și corsete. Îți trebuia cumva În ultima clipă un sutien cu căptușeală, din piele de leopard, marca La Perla? Caută În Dulap. Sau poate un dres culoarea pielii, sau o haină Dior stil aviator? În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
prin colțuri, cu cele mai variate sortimente imaginabile de dresuri, șosete, sutiene, slipuri, chiloți, cămășuțe și corsete. Îți trebuia cumva În ultima clipă un sutien cu căptușeală, din piele de leopard, marca La Perla? Caută În Dulap. Sau poate un dres culoarea pielii, sau o haină Dior stil aviator? În Dulap. Rafturile cu accesorii ocupau cei doi pereți mai Îndepărtați și cantitatea În sine de mărfuri - nu vorbim de prețurile lor - era incredibilă. Stilouri. Bijuterii. Așternuturi. Mănuși, manșoane și glugi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o să se arate urîtă”, afirmă el în Jurnalul său2), iar ideea revine în mai multe locuri. Ulterior, cînd ajunge ministru al Instrucțiunii, emite o circulară către directoarele școlilor de fete, prin care le interzice, lor și elevelor, să dea cu dres pe față, lucru ce venea în contradicție cu evoluția modei, și pentru care Eminescu, adversarul său cel mai vehement, l-a ironizat în mai multe rînduri 3). Moraliștii însă o țin pe-a lor, vorbind defavorabil despre femeile care-și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și-n lătrături de câini.// un cărbune plutitor mi-a atins chipul/ unde a fost Teatrul evreiesc se abate/ aștept parcă de-un secol zorile/ prin ispitiri șiroaie și versuri de Dante// realitatea parcă-i Dalila/ ce-și întinde zilnic dresuri pe-un gard/ prin care cineva mă trage-n răsfrângeri/ să cad în surpări să mă-ntorc și să ard" (Călătoria). Pentru poetul ce visează la o anonimă glorie, scrisul este, cu siguranță, arca salvatoare din diluviul neființei. Sau, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și chestiunea națională în care combate doctrina "naționalismului cultural" propusă de austromarxiștii Otto Bauer și Karl Renner ca soluție la problema națională în imperiile multinaționale cum era cel habsburgic. Recunoscând în ea un naționalism travestit care vrea să treacă în dresuri socialiste, Stalin o atacă virulent cu scopul de a-i expune consecințele nefaste. Curiile naționale imaginate de austromarxiști ca forurile desemnate de fiecare națiune pentru a-i gestiona activitățile spirituale și patrimoniul cultural vor avea ca efect destrămarea solidarității proletare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
religie; arată mult respect pentru Papă. Ia comuniunea deseori și venerează relicvele sfinților; este devotată Fecioarei“ După îndeplinirea tuturor obligațiilor, își primea copii, care se delectau cu mobila special făcută pentru ei: un scaun din catifea verde cu franjuri și dresuri aurite pentru Ludovic și un cărucior din mătase roșie pentru Monsieur. Un element deosebit de important pentru relația dintre mamă și fiu este faptul că Ludovic, în timpul ceremonialului de trezire al reginei, îi înmâna cămașa. Aceasta era îndatorirea uneia dintre doamnele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
rapid, întrebări interlocutorului pe o temă dată; * valorificarea conștientă, strategică, a pauzelor 24 pauze propriu-zise, folosite pentru a reformula întrebarea, pentru a atrage atenția interlocutorului; pauze "vocale"25 folosite, de obicei, pentru a câștiga timp în vederea reformulării întrebării (de exemplu, dresul glasului, tusea etc.), tăcere imediat după adresarea întrebării pentru a da posibilitatea interlocutorului de a răspunde etc.; * manifestarea unei atitudini deschise față de interlocutor (vezi supra, și întrebările pozitive vs. cele negative) și folosirea zâmbetului 26, a cărui putere de influențare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mesajul) Dascălu Jinga, 2006, pp. 28-34; "ca parte componentă a unei autocorectări" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 35-38); "ca parte componentă a unei digresiuni" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 38-58); "autoîntreruperile paralingvistice" (având cauze fiziologice tuse, sughiț, strănut sau caracter intenționat: râsul, dresul glasului) Dascălu Jinga, 2006, pp. 59-63; "ca parte inițială a unei tăceri" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 63-70). Sunt diferențiate, de asemenea, în literatura de specialitate, pauzele datorate stânjenelii de pauzele strategice, valorificate atunci când locutorul vrea să sublinieze anumite componente ale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
asupra publicului) Nuță, 2004, p. 26. Pentru pauza dramatică, folosită ca strategie a profesorului, vezi Grant & Grant Hennings, 1977, pp. 84-85. 25 Vezi, în acest sens, "manifestările vocale fără conținut verbal, cum ar fi râsul, geamătul, oftatul, tusea seacă și dresul vocii" (Prutianu, 2004, p. 8) sau așa-numitele "manifestări expresive precum: suspinele, bombănelile, mormăitul, [...] plânsul, jelitul, țipetele, urletele, văicăreala, scâncetul, [...] bolboroseala, plescăitul, murmurul, bălmăjeala [...] etc." (Nuță, 2004, p. 21). 26 A se diferenția zâmbetul deschis, sincer, de bucurie ("zâmbetul Duchenne
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]