435 matches
-
las să inte rac ționeze. Le aud cum alu necă cu zgo mot pe gâtlejul meu pof ticios, râgâi discret și duc iar sticla la gură. Îmi clătesc limba și dinții cu lichidul par fu mat. Iar pișcot, iar o dușcă, mixez și înghit. E ca un ritual. Scot pachetul de țigări, bricheta și portcardul, pe post de scru mieră. Cărțile de vizită le arunc în geantă. Îmi aprind o țigară - la lu mina brichetei totul pare feeric. Trag fumul cu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Wilson exprima neîncrederea. — Bei ceva sau nu? a strigat nepoliticos Amory. Au pornit amândoi În căutarea barului. — Un highball cu whisky de secară. — Eu mă mulțumesc cu un cocteil Bronx. Wilson a mai băut un cocteil; Amory a dat de dușcă mai multe pahare. Au hotărât să stea undeva jos. La ora zece pe Wilson l-a Înlocuit Carling, din promoția 1915. Amory, al cărui cap se Învârtea splendid, așternând peste părțile vătămate ale spiritului său strat după strat de satisfacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
spus că, după părerea sa, oamenii sunt irezistibil atrași de sinucidere când au o sănătate precară. Propunerea lui Amory a fost să comande fiecare câte un cocteil Bronx, să amestece cioburi de sticlă În băutură și s-o dea de dușcă. Spre ușurarea sa, nimeni n-a aplaudat ideea, așa că, terminându-și highball-ul, și-a proptit bărbia În palmă și cotul pe masă - o poziție de dormit foarte delicată, greu observabilă, se liniștea el - și a alunecat Într-o amorțeală profundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
l-a trecut un fior. - Să nu vorbim despre asta. Zilele mohorâte de toamnă mă deprimă Îndeajuns. Se părea că și Jill era de aceeași părere. - Doug ăsta-i cam posomorât, oricum, a comentat ea. Spune-i să tragă o dușcă mai lungă. E alcool bun și-i greu de găsit În zilele astea. - De fapt, Amory, am vrut să te Întreb unde stai... - Păi, la New York, cred... - Nu, mă refeream la seara asta, fiindcă, dacă n-ai Încă o cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Marty Goines, Chester? Brown râgâi și întrebă: — De ce ți-aș spune? Danny îi înmână un dolar. — Prânzul campionilor. — Iau trei mese pe zi. Turnătoria îmi sporește pofta de mâncare. Danny scoase încă un dolar. Chester îl palmă, mai trase o dușcă și mângâie sticla de Listerine. — Ajută la memorie. Și cum nu l-am mai văzut pe Marty de când s-a terminat războiul, ai nevoie de memoria mea. Danny își scoase carnețelul și pixul. — Dă-i drumul. Basistul inspiră adânc. — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în capsule, pentru un efect rapid. Coleman le-a sugerat să petreacă la „locuința lui” din Hollywood. George și Duane au fost de acord. Pe drum, în mașina închiriată, le-a întins o sticlă de whiskey, ca să tragă câte o dușcă. Când s-au încălzit bine, i-a întrebat dacă nu vor să încerce niște capsule autentice de cantaridă. Amândoi bărbații au înghițit rapid pilulele morții, iar când au ajuns la locuința lui Marty, erau atât de amețiți, încât Coleman a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe vremuri pe scenele căminelor culturale sătești: „Când nu vrea să muncească, / Găsește un sfânt să-l prăznuiască; / De i se pare munca grea / O lasă iute altuia, / Zicând că leafa-i mică / Și munca multă strică. Mai trage-o dușcă de necaz, / Mai decojește câte-un praz, / Mai sfârâie luleaua / Și, în ajun de sărbători, / Se pune pe-ngrășat purceaua. Și, când n-ajunge la liman, / Mai șmecherește câte un ban, / Cerșind pe la stat / Bocind că-i defavorizat.“ (Trândavul) Lipsit de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de Bob, În palma căruia se contura nedeslușit un pătrățel. Părea să fie o bucățică de hârtie, dar culoarea nu i se putea distinge. A luat-o cu buricele dege telor, a băgat-o În gură, apoi a tras o dușcă de whisky dintr-o sticluță. Mulțumesc, Bob. Oricând Îți poftește inima, frățioare! Siluetele arbuștilor din jur păreau umflate ca norii de ploaie Într-o după-amiază de decembrie. Pe drumul principal trecea din când În când câte-o mașină, farurile Îi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ce a fost s-a dus. Berea au băut-o salahorii, iar ce n-au băut au dosit În buzunare și au plecat acasă. Ippolit trase câteva Înjurături, apoi se potoli. În cele din urmă, Își potoli setea trăgând o dușcă zdravănă de spirt Royal. Altă transpirație, alt chin. Stomacul dădea și el semne de revoltă, iar gâtlejul Îi era parcă dat cu glaspapir. Ippolit avea Însă experiență. Știa că zvâcnetul stomacului e furtună Într-un pahar de nisip și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aceiași ochi nedumeriți. „Sigur că nu știți, Își continuă perorația Ippolit... Nu trebuie să vă speriați... Pentru că Încă simțurile-mi sunt sub influența spirtului Royal, aș vrea să vă pun la Încercare, să văd dacă rezistați sau nu...“ Trăgând o dușcă din sticla de pe masă, Subotin se Încumetă să spună ce-l rodea pe suflet: „Am impresia că sunteți o halucinație de-a mea...“ Brigadierul privi din nou spre muta sa interlocutoare, care mișca ușor din cap... „Ca să-mi risipiți această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
în chinurile facerii. Moașa, o femeie din sat, din familia Bohcirangi, găgăuză, femeie bună și liniștită, fiindu-i milă de Steluța, ca să-i mai treacă mila venea des în sala unde era butoiașul cu vin și mai trăgea câte o dușcă. Nașterea a fost tare grea. După ce s-a născut copilul și s-a făcut ce trebuie, moașa, de oboseală și de licoarea lui Bachus a adormit buștean. Dincolo de toate însă eram fericiți că ni se mărise familia cu încă un
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de țigară și resturile de mîncare rămase de la cina pe care Noimann o luase Înainte de intra În marș. Toate aceste resturi erau Învelite cu grijă În mii de fire strălucitoare și atârnate În diferite locuri de tavan. Trăgând Încă o dușcă de coniac din sticlă, medicul devenea tot mai lucid. Porii pielii sale, pe care-i vedea dilatându-se și Îmbrăcând pereții, Începeau să revină la dimensiunea lor obișnuită. Și, pe măsură ce porii năpădiți de sudoare se destindeau, se micșorau și insectele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
din oraș. Bărbatul băuse câteva păhărele de rom la o bodegă și se arăta a fi cu chef; văzându-i fața roșie și mustățile răsucite cu semeție În sus, vecina Îi ținu isonul. La jumătatea drumului, tot trăgând câte o dușcă din sticla de rom pe care o cumpărase de la MAT, vecinul, strângând-o de umeri pe femeie, intonă, cu glas dogit, un cântec de dor și jele, plin de foc. Femeia nu se lăsă mai prejos. Oamenii din sat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
neatenție, arătarea de jos, adunându-și forțele, se puse, cum se spune, pe picioare. Acum grămada de piele și de cârpe deschisese ușa și Îi făcea semn de adio. Noimann nu se pierdu totuși cu firea, trăgând, pentru Îmbărbătare, o dușcă din sticla ce părea că nu se mai termină, străbătu, din doi pași și trei mișcări, distanța „infinită” ce separa masa de dulap. Acum infinitul se scurtase. Îl puteai atinge cu mîna. Arăta ca o masă sau ca un perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
văzu Întinzându-se pe stradă propriul lui sistem circular, alcătuit din vene și artere, legate strâns Între ele, În mijlocul cărora pulsau aorta și venea cavă. Pe măsură ce mergea, desenul creștea, ridicându-se pe verticală. Conștientizându-și criza, medicul mai trase o dușcă de coniac, pentru Îmbărbătare. Trupul său, Îmbrăcat În costum alb, de vară, fu străbătut de convulsii. Acum, zornăind prin venele și arterele sale, golite de vlagă, În locul stropilor de lumină se rostogoleau niște zaruri. Noimann se clătină ușor, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de la Global Airlines are o sticlă de vin înfășurată într-o pungă maro de hârtie. Vinul, spune el, e amestecat în părți egale cu apă de gură, sirop de tuse, și apă de colonie Old Spice, și după câte o dușcă, toți patru o iau la plimbare în întuneric, prin parc, acolo unde nu te-ai duce niciodată noaptea. Când bei nu se poate să nu-ți placă faptul că fiecare înghițitură e o decizie irevocabilă. Te repezi cu capul înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de sub arcade unde avea o boccea și o geantă cu haine vechi și murdare. Am un pic de vin. Nu e rău. Beți o țîră. Vă va prinde bine ca să vă Încălziți. Și ca să se dezinfecteze aia... Am tras o dușcă din sticla pe care mi-o Întinsese. Avea gust de ulei industrial dres cu oțet, Însă căldura lui mi-a liniștit stomacul și nervii. CÎteva picături Îmi stropiră rana, și văzui stele verzi În noaptea cea mai neagră a vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cu buboiul acela supurant de Fumero. Fermín, să nu ne ambalăm. Îți interzic categoric să Întreprinzi ceva. — Cum porunciți dumneavoastră, domnule Sempere. — Dar Pepita cum a suportat? — Cu o prezență de spirit exemplară. Vecinele o țin dopată pe bază de duști de brandy, iar cînd am văzut-o eu căzuse răpusă de toropeală pe o sofa, unde sforăria ca un ciocan pneumatic și Împrăștia niște bășini care perforau tapițeria. — Năravul din născare... Fermín, am să te rog să rămîi dumneata astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
o strigă...Mă uit atent . Negustorul răsucește caneaua așezată la fundul putinicii și lasă să curgă într-un fel de polonic din lemn o licoare cam tulbure. Îl întinde apoi cumpărătorului. Acesta îl ia cu grabă și îl dă de dușcă. Plătind, mai cere încă un polonic de băutură, pe care de astă dată o soarbe pe îndelete...Ce o fi băutura asta? - mă întreb...Poate că îi bragă...Poate...Cine știe? Nu îndrăznesc să-l întreb pe tejghetar, care de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o licoare fără o culoare anume. Le-a așezat pe masă și ne-a poftit ceremonios: Poftiți de gustați sănătoși, părinte! Am gustat întâi să văd ce bragă are jupân Gheorghe. Când am simțit răcoarea licorii, am dat-o de dușcă făra să răsuflu. Acum, după ce ne-am stins setea, să plătim jupâne. Câte parale face băutura dumitale? Pentru așa luminate fețe facem cinste. Nu în fiecare zi ne calcă pragul oameni ca sfinția ta și însoțitorul sfinției tale. Dacă ceea ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o slugă devotată și tăcută. În cale ne întâlnim cu vânzătorii de bragă și covrigi, cu marfa proaspăt luată de la cei ce o fac. Grăbiți nevoie mare, pentru că soarele dogorește strașnic și orice târgoveț vrea să se răcorească, dând de dușcă o ulcică cu bragă proaspătă. De departe zăresc o dugheană mai arătoasă și îmi închipui că este a turcului. De fapt nici nu era nevoie de închipuire, pentru că l-am și zărit pe stăpân: un turc între două vârste, puțintel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
îl întrebă: Ce faci, bre, cum te simți, bine? Îmmmmî! gemu un răspuns interlocutorul, de sub plapuma sărăcăcioasă, ca și cum ar fi zis: nu prea. Dar ce să faci? À la guerre, comme à la guerre? Vladimir, care, meditativ, mai sorbi o dușcă din carafa de cristal (desigur, cu titlu de dezinfectant! raționă el imediat),îi spuse cu fermitate neabătută: Știu eu ce-ți trebuie dumitale, acum, ca să te faci sănătos! Am să-ți aplic o frecție zdravănă cu zăpadă, în stare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
portofelul găsit în sertar și c-un lănțișor de-al Carinei. Mi-a băut și aftershave-ul din baie. - Cât costă mașina până la tine? încerc să mă stăpânesc. - Cu vreo cincizeci ajung... - Bun, ia o sută, să ai și de-o dușcă... - Mulțumesc, aș fi vrut mai mult... Dar îi iau și pe ăștia, ce să fac? Îți las tabloul, poți să-mi dai milionul când iei avansul. Am încredere în tine, te-aștept. E o compoziție absolut unică... - N-aștepta nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de hibe într-o lume de perfecți, Că-i un jalnic monstru în continuă devenire. S-a trezit condamnat la o tihnită tortură: Un proscris căruia pacea, iubirea nu-i sunt menite, Care-și dorește să dea pe gât o dușcă de cianură, Să nu-i rămână decât ruga pentru moarte. Neputința și mânia îi croiesc din fier închisoare. Sunt zile în care vrea să urle, dar rămâne mut. Își visează cătușele zdrobite și evadarea... Sunt zile în care monstrul acesta
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93427]
-
sugestii ca să-i facă pe oameni să vină la sediu? — Aici ai și tu dreptate. Cu un zâmbet larg, Arthur Nebe făcu să apară din buzunarul de la piept o sticluță metalică aplatizată: — Bei? — Mersi, nu zic nu. Am înghițit o dușcă zdravănă din alcoolul distilat oferit cu solicitudine de către Reichskriminaldirektor și apoi mi-am scos țigările. După ce am aprins câte una pentru amândoi, am ținut bățul de chibrit în sus câteva secunde. — Nu e nicidecum un loc căruia să-i dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]