335 matches
-
a iudaismului unde predomina aramaica iar teocrația ivrită nu s-a împotrivit infiltrării culturii elenistice. Dar regiunea era otrăvită și de multă suspiciune etnică și religioasă, întreaga Palestină era atinsă de boala unui fanatism și a unei uri maniacale. Iudeii dușmăneau și disprețuiau pe față pe samariteni conside- rîndu-i spurcați iar pe galileenii păgîni pentru că mulți dintre ei vorbeau o limbă străină de aramaică practicînd și o religie diferită iar etnic nu aparțineau neamului ivrit. După judecata iudeilor din acele vremuri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
el acestei reguli. Cade în mrejele acestei seducătoare impertinente, ceea ce o face pe Bab să înnebunească de gelozie. Tânăra încearcă să se lămurească pe sine, își spune mereu că flirtul nu e decât un joc, că nu trebuie s-o dușmănească pe Zoé. Cu toate acestea, după cum îi mărturisește într-o zi lui Astrid, "mi-e jenă, dar mi-e greu să accept fără să crâcnesc să-mi fure "boyfriend"-ul". Scrie în jurnal că o îmbolnăvește gândul că, poate cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să intre. De-a lungul vremii, acestea s-au dovedit un rai al luptătorilor antisioniști, dar și al unor teroriști finanțați și înarmați de o mulțime de "sponsori". Să privim ansamblul. Etnii diferite în rivalitate permanentă, grupări religioase care se dușmănesc în stil oriental, refugiați palestinieni care se luptă cu toți, dar și între ei, influențe, subsidii și arme din cele mai diverse direcții, cum ar fi Iranul, Arabia Saudită, Siria, Israelul, Irakul și mulți alții. Nu lipsește, după cum se vede, niciun
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pe această temă. Biblia ne spune că ei ar fi ajuns la o înțelegere, dar istoria ne arată limpede că, de fapt, conflictul s-a adâncit și s-a transformat într-un conflict între două religii care, apoi, s-au dușmănit până în zilele noastre: iudaismul și creștinismul. Conflictul doctrinar s-a transformat în ură interconfesională, iar prin secolul al IV-lea deja creștinii îi considerau pe evrei ucigașii lui Iisus. Adversitatea creștinism-iudaism s-a adâncit, apoi, permanent. Secole în șir de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
o patrie. Pentru aceste popoare, care nu erau purtătoare ale spiritului european, românii reprezentau un obstacol serios în tendința de a se extinde și de a înainta în alte părți ale Europei și, din acest motiv, românii au fost mereu dușmăniți de aceștia, mai ales atunci cînd le-au devenit vecini. De aceea, este regretabil că românii nu au realizat această condiție a lor și nu au întreprins decît sporadic măsuri spre a se proteja. De altfel, lipsa unor intelectuali și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lumea comerțului, a traficului, a meseriei sau posesiei unei proprietăți mai mult sau mai puțin extinse, așa-numita burghezie care, geloasă pentru principiul proprietății, sfârșește în realitate, chiar dacă neintenționat, prin a se înscrie într-un front unic cu forțele capitalismului, dușmănit în egală măsură de clasele muncitoare. Biserica, după cum se știe, s-a pronunțat categoric atât împotriva capitalismului, cât și împotriva socialismului ori a comunismului, susținând legitimitatea proprietății private, dar cu rol social, apărând maxima subdiviziune a aceleiași proprietăți pentru integrarea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Nu numai că știa despre ce vorbește, dar avea un mod de a captiva atenția noastră, ne făcea să-l urmărim în construcțiile lui, aprecia construcțiile noastre, „mirosea” de la o poștă mințile deștepte, analiza situațiile și trăgea concluzia corectă, nu dușmănea pe nimeni, dădea la suprafață tot ce era mai bun în noi, era generos, era corect... O știm prea bine, că lui îi datorăm mare parte din reușitele noastre. Elevii lui sunt răspândiți în lumea întreagă și nu cred că
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ceva extraordinar... cum ați fost primit? Nu știu cât de extraordinar este acest lucru; probabil mai mult interesant. Toate orașele din România m-au primit după '90 cu brațele deschise. Brașovul meu nu numai că m-a ignorat dar m-a și dușmănit. Mai interesant mi se pare faptul că după abia 4 ani de la primirea cetățeniei de onoare al Clujului mi s-a propus cetățenia de onoare a orașului meu natal pe care am refuzat-o. De atunci nici nu mai sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Întâi În statul New-York, apoi În Ohio și goniți de aici, În Illinois, pe malul lui Mississippi În colonia Nauvoo. Aci au construit un măreț templu care a costat nu mai puțin de un milion de dolari. Dar oamenii Îi dușmănesc, Îi persecută, Îi gonesc. Pentru puritani, un bărbat cu mai multe femei! Se poate așa ceva? Joseph Smith e arestat Împreună cu fratele său Hyrum, dar Încercând să fugă, e prins și ucis. Conducerea o ia după aceasta Brigham Young și se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de el, la romanul lui Mihail Villara, Frunzele nu mai sînt aceleași. Profitînd de neștiința responsabilului "politic", va strecura această cronică, culmea, la insistențele acestuia, știind foarte bine că, de fapt, romanul era scris de Mihai Fărcășanu, fruntaș liberal, crunt dușmănit de comuniști. În articolele sale critice, cu eleganță și fermitate își apără și impune opinia sa, în fața criticilor din țară, cum ar fi Eugen Negrici, Nicolae Manolescu și nu numai, ori de cîte ori scrie despre autori ce au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o milă, și-o groază înduioșată, apoasă". Martora de profesie toarnă pe toată lumea, afirmă spre a fi pe placul și conformă cu dorințele anchetatorului, că bătrîna doamnă Brăiloiu făcea propagandă monarhistă o biată văduvă care, ironia sorții, în fapt îl dușmănea pe Carol al II-lea. Iar el minte, îl ține pe NU în brațe, minte împăcat și detașat, e un pușcăriaș cu experiență. Dintre toate, mai rele ca foamea și setea e frigul, dar cel mai rău e nesomnul. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
s-a făcut nu ușor, în zile și săptămâni de pledoarie, a mea, față de prietenii mei încă ezitanți, speriați de urmări, cum a fost Matei, prudent ca de obicei, dar care ne-a urmat totuși, nemaivorbind de scriitori care îl dușmăneau pe Barbu, prieten cu noul șef de stat și citat la întrunirile oficiale scriitoricești de activiștii superiori de partid, amplu și imediat după Ceaușescu, un Geo Dumitrescu sau Dan Deșliu, care mă sfătuiau însă „să mai aștept, nu e momentul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
puțin vorbim, dar să și le mai Împlinim. Nici nu ne iubim cum ne-a rugat Domnul Iisus. Dorința Lui așa a fost, să ne iubim duhovnicește, apoi a dat poruncă, și nici cu poruncă nu ne iubim, tot ne dușmănim. Câtă Întristare Le aducem când nu facem voia Lor. Cât de mult suferă când facem păcate fel de fel. Oare ce vom răspunde pentru ele În fața Judecătorului cel Drept. Greu, greu va fi răspunsul. Zilnic ar trebui să cugetăm la
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Stăpânul meu. Eu sufăr c-am păcătuit, Dar El de ce a suferit? Eu port a mele făr’delegi El a purtat a lumii-ntregi. Eu strig când sunt nedreptățit, El S-a rugat și Răstignit. Eu pe dușmani i-am dușmănit, El totdeauna i-a iubit. Și stând mereu, privind la Cer, Am plâns la umbra Crucii Lui, Am plâns mereu pierdut și dus La umbra Crucii lui Iisus. De-atunci În sufletu-mi pustiu Eu L-am iubit fără să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
meu iubit Duminică unde vei fi? Port Steagul de Învingere Împodobit cu glorii O, Iisuse Domnul meu Profetul din Nazaret. (Auzită de la o creștină din satul Bajura jud. Botoșani) Lume, Lume 15.01.2007 Lume, lume sora mea Ce mă dușmănești așa? Lume ce mă dușmănești Tu nu știi că mă rănești? Nu vreau nimic de la tine Că Îmi dai lacrimi și suspine Doar avem același Tată Și de grija noastră poartă. Mai avem o Sfântă Mamă Care pe creștini Îi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fi? Port Steagul de Învingere Împodobit cu glorii O, Iisuse Domnul meu Profetul din Nazaret. (Auzită de la o creștină din satul Bajura jud. Botoșani) Lume, Lume 15.01.2007 Lume, lume sora mea Ce mă dușmănești așa? Lume ce mă dușmănești Tu nu știi că mă rănești? Nu vreau nimic de la tine Că Îmi dai lacrimi și suspine Doar avem același Tată Și de grija noastră poartă. Mai avem o Sfântă Mamă Care pe creștini Îi cheamă Ea, cu glasul ei
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Doar avem același Tată Și de grija noastră poartă. Mai avem o Sfântă Mamă Care pe creștini Îi cheamă Ea, cu glasul ei duios Ne amintește spre folos „Jertfă Fiului Hristos!“ Ne spune: să ne iubim Să nu ne mai dușmănim Ca mâine de aici plecăm Plată veșnică luăm. Lume, lume sora mea ! În Cimitir 26.06.2006 Veniți frați, veniți surori Să vedeți un câmp de flori Nu sunt florile Înflorite Ci sunt crucile-n morminte Unde părinții noștri Au
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
le-am gustat și eu un pic din taina lor. Este lucrarea Sf. Duh a Dumnezeirii. Când Domnul Iisus a făcut marea minune a Învieri Lui Lazăr, mort de patru zile mulți s-au bucurat dar erau mulți care-L dușmăneau pe Domnul Iisus și pe Lazăr. Se spune că Lazăr a mai trăit după ce-l Înviase vreo 30 ani. A fost și Episcop În Creta. Acolo slujea și-L vizita și Sf. Fecioară Maria În Creta și-i aduse În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
libere", opera la Sanatoriul de tuberculoză de la Bârnova, trecând, noaptea, singur, prin pădure, de la gară la spital. O astfel de activitate, care implica atât de mult "personalitatea chirurgului", dar și personalitatea "de fond", nu a trecut neobservată și a fost dușmănită. Succesele au stârnit și invidii (la comunicarea rezultatelor obținute în chirurgia cordului, nimeni nu a luat cuvântul). Personalitatea lui nu a fost nici ea totdeauna înțeleasă. Atitudinile tranșante, de mare sinceritate, specifice lui Chipail, au provocat șocuri care nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ales Rusia, să profite de ocazie ca să achiziționeze un teritoriu prea întins sau să aibă o influență prea mare, stricînd astfel echilibrul de forțe din zonă. După 1815, statele implicate în special în lupta aceasta erau Franța, Britania și Rusia. Dușmănindu-se reciproc, oricare dintre ele se putea alia cu una dintre celelalte două ca să o împiedice pe cea de a treia să obțină o poziție dominantă. Să observăm că, în acest timp, Imperiul Habsburgic, prins de probleme serioase în Europa
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
însuși și se aștepta la orice necaz fără cărticică. În fine, nu izbutise nici până acum să-și procure alți ochelari, avea nevoie de aprobare din partea sindicatului pentru o pereche de ochelari și șeful de sindicat îl refuzase mereu, îl dușmănea pe tata și îi căuta nod în papură. În plus, însuși comandantul coloniei de muncă forțată, temutul Gicu Petre, care în genere s-ar putea spune că-l simpatiza pe tata, avea totuși un dinte împotriva lui: deși îi medita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
să ne ceară taxe și pașapoarte, taxe și pașapoarte!” șicanele și umilințele provocate de vameșii de pe cele două maluri de Prut par a fi dirijate de cineva ce dorește ca să ne despartă și mai mult, să ne aducă să ne dușmănim între noi, românii, să ne lăsăm păgubași de a mai trece Prutul. Nimic nu pare a fi întâmplător. Pe românii Basarabiei nimeni nu i oprește să meargă în toată Rusia, dar ca să treacă Prutul li se pun fel și fel
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
scrisoare (primită acum trei zile), deși în ea îmi înfățișezi micimea de care sînt capabili unii oameni. Chiar dacă ceea ce ai scris despre mine n o să mai apară, nu-i nimic. Asta ne avertizează că solidaritatea noastră, a celor puțini și dușmăniți de nulități, trebuie să crească. Superioritatea noastră stă în aceea că adevărul și naționalitatea formează însăși rațiunea noastră de a fi, pe cînd la acei la care mă refer lașitatea și suficiența sînt realitățile lor intime. Dacă ar fi scris
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
posibile, dar tehnicile literare moderniste ale lui Begaudeau generează în permanență îndoieli și neliniști. François rareori ne spune ce e-n capul lui, iar ce ne spune că nu doarme noaptea, de pildă sună alarmant. Oare are momente cînd își dușmănește elevii ? Oare atunci cînd împrumută limbajul de cartier al unuia, ca să-l pună la punct, o face din motive strict strategice sau îl lasă nervii ? Nu putem fi siguri. Profesorul nu redă decît dialogurile și micile lui notații despre înfățișarea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
secretarului că eu nu pot să-l bat și că îl las în plata Domnului, care nu doarme!... În anul următor moare și tata. Omul care fusese atât de aspru cu mine, față de care am avut împotrivire și l-am dușmănit în neștiința mea de copil dornic de joacă și de libertate, înceta să mai fie! Puteam eu ști, la vârsta copilăriei, despre grijile unui părinte, care se gândea că nu voi putea trăi fără o muncă susținută alături de cei ai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]