3,549 matches
-
teribilul pohod na Sibir rezervat anarhiștilor din Imperiul Țarist, pentru a ajunge, trecînd prin detențiile soft ale militanților socialiști, la procesul ziariștilor colaboraționiști din 1919, la detențiile politice interbelice de la Văcărești, la internările militanților legionari de după asasinarea lui I. G. Duca sau la cele ale elitelor antifasciste din lagărul de la Târgu-Jiu. Pornind de la mărturii (para)literare de tot felul, documente de arhivă, publicații de epocă, scrieri uitate sau puțin frecventate ș.a.m.d., autorul schițează - în siajul lucrării lui Michel Foucault
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
ceea ce înseamnă tot atâția cititori obișnuiți, a avut parte de numeroase comentarii critice, majoritatea elogioase și, în definitiv, nici un critic care contează nu i-a negat marea valoare. De unde, atunci, concluzia că trăim într-o atmosferă irespirabilă? De unde dorul de ducă? Mărturisesc că nu înțeleg. Dar asta nu-mi micșorează câtuși de puțin prețuirea și afecțiunea pe care i le-am arătat de la debutul lui, - era, oho, prin anul 1980, îmi pare, - nici dorința de a ne simți acasă într-o
Mircea Cărtărescu, un exilat de bună voie? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3454_a_4779]
-
pentru un partid politic. La o întâlnire, la începutul anului 1957, prezenți fiind și Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu și Grigore Preoteasa, G.Ivașcu vorbea patetic despre șocul pe care l-a avut când a aflat despre asasinarea premierului liberal I.G.Duca. A urmărit procesul intentat asasinilor și Gărzii de Fier și a condamnat solidarizarea unor intelectuali ca Nae Ionescu și Nichifor Crainic cu asasinii, prin mărturii în favoarea criminalilor și acuzații la adresa victimei. A rostit aprecieri cu substanță juridică împotriva deciziei completului
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
avea de zis prea multe. Cât despre Vâlcea noastră a suferit mai puțin decât mă temeam. Omagii soției tale2 și o prietenească strângere de mână de la al tău vechi prieten și tovarăș de visuri, azi ministru al României Mari. I.G. Duca Buc. 28 dec.918" Pe plic este scris: "Mr.D.Draghicescu șScris cu cerneală obișnuită, subliniat și apoi șters cu o linie roșie orizontală: 103 Rue La Boëtie șScris cu cerneală roșie:ț 11 rue d'Astorg Paris șsubliniatț" înfățișez astăzi
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
firește de însemnătatea expeditorului și a destinatarului cât și de dorința de a salva, atâta cât se poate, orice fărâmă de patrimoniu cultural românesc, aflat, după expresia binecunoscută a cronicarului, "în calea tuturor răotăților". Rândurile așternute pe hârtie de către I.G.Duca se referă la momentul 1918 și având în vedere viziunea larg răspândită, mai ales în exterior, despre crearea statului național român, am tot amânat publicarea ei întrebându-mă dacă este potrivită sau nu readucerea în actualitate a acestui episod de
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
de către cei ce vor să înțeleagă trecutul, chiar dacă riscurile abordării lor sunt mari. Istoria nu poate fi scrisă în același timp din mai multe puncte de vedere, iar individul se află întotdeauna în fața unei opțiuni. Apropiați ca vârstă, atât I.G.Duca (1879 - 1933) cât și Dumitru Drăghicescu (1875 - 1945) își făcuseră studiile la Sorbona, primul în domeniul Dreptului, cel de-al doilea și-a dat doctoratul în Sociologie cu unul dintre părinții disciplinei, Emile Durkheim 3. Prezența lor în Franța la
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
explică așadar în bună măsură prin apropierea de țara spre care în acea vreme se îndreptau speranțele românești. Un alt punct comun dintre expeditorul și destinatarul scrisorii îl constituie legătura amândurora cu județul Vâlcea, de aici expresia "Vâlcea noastră". I.G.Duca - bucureștean, cu strămoși mai ales moldoveni - cumpărase la Măldărești una dintre frumoasele cule construite de boierii cu acest nume, iar Dumitru Drăghicescu era chiar originar din acest județ de care fuseseră legate multe personalități și evenimente ale regenerării naționale din
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
de obârșie în parlament de câteva ori, atât ca senator cât și ca deputat, după cum reiese chiar și din această epistolă. Atât din text cât și din datare - "Buc. 28 dec.1918" - se înțelege că a fost expediată de către I.G.Duca din capitala României, lui D.Drăghicescu la Paris, 11 rue d'Astorg. Timbrul folosit este însă francez, iar pe cele două ștampile ale poștei e trecută în exergă "rue de La Boëtie", o stradă aflată în centrul orașului de pe Sena. Pe
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
o prezentare amănunțită în prefața profesorului Virgiliu Constantinescu-Galiceni la volumul restitutiv de articole pe care i l-a publicat Editura Albatros în 2001: Marea Unire a românilor cu românii 1918: Banatul și Transilvania, Bucovina și Basarabia. Aprecierile lui I. G.Duca - "întâi mulțumiri și felicitări pentru rodnica activitate ce ai desfășurat în Franța. / Ea îți asigură titluri la recunoștința noastră și a țărei" - se referă la foarte intensa activitate de propagandă națională desfășurată de D.Drăghicescu la Paris. Aici publicase broșura
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
apărut La Dobroudja, de ziaristul Francis Lebrun și La Bukovine et le Banat de Traian Vuia, președintele Comitetului național al românilor din Transilvania și Bucovina. Recompensa pentru strădania lui D.Drăghicescu avea să fie candidatura la Senat, propusă de I.G.Duca, unul dintre fruntașii Partidului Național Liberal din a cărui aripă radicală făcea parte și gânditorul. Bucurân-du-se de încrederea lui Nicolae Titulescu, el avea să fie acreditat la Liga Națiunilor, iar apoi, vreme de aproape doi ani, avea să ocupe funcția
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
avea afinitate pe temeiul, desigur, al ideii romanității comune, au rămas în culegerea sa de texte America y la Liga de las Naciones (Mexico, Leon Sanchet, 1937). Departe de a fi fost doar un politician bun la întorsul frazelor, I.G.Duca a avut un condei cu real talent literar. Scrisul său elegant se vede atât în Portretele cât și în Amintirile pe care le-a lăsat. Chiar și această scurtă epistolă trimite cu gândul la o vocație pe care liderul liberal
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
fi valorificat-o poate suficient. Sfârșitul scrisorii respiră o vibrație emoțională foarte explicabilă în 28 decembrie 1918, dată la care avusese loc adunarea de la Alba Iulia, dar România unită nu fusese încă consfințită prin tratatele internaționale. Pentru D.Drăghicescu, I.G.Duca era "al tău vechi prieten și tovarăș de visuri, azi ministru al României Mari". Este vorba de faptul că I.G.Duca ocupa atunci fotoliul Instrucțiunii și Cultelor în cabinetul liberal condus de Ionel Brătianu, totodată ministru al Afacerilor Străine. Starea
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
loc adunarea de la Alba Iulia, dar România unită nu fusese încă consfințită prin tratatele internaționale. Pentru D.Drăghicescu, I.G.Duca era "al tău vechi prieten și tovarăș de visuri, azi ministru al României Mari". Este vorba de faptul că I.G.Duca ocupa atunci fotoliul Instrucțiunii și Cultelor în cabinetul liberal condus de Ionel Brătianu, totodată ministru al Afacerilor Străine. Starea de grație a acelui an o pot înțelege poate cei care au trăit Decembrie 1989. în lumina unei asemenea atmosfere de
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
că așa va fi.” (p.121) Ideea sună straniu în gura lui Lucian Boia, un istoric care și-a făcut un blazon din a înfiera idealurile drept mituri, care, chiar dacă și-au avut rostul odată, azi sînt nu numai pe ducă, dar sînt chiar pernicioase. „Gustul marilor idealuri” nu intră în vocabularul lui Lucian Boia, și totuși expresia o aflăm în carte. O scăpare sau un avatar în gîndirea istoricului?
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
fost confirmată și de către alții. în dorința nestăvilită de a acapara întreaga putere în stat și de a fi cel mai bogat om al țării, cum și era, aventurosul Carol II înlăturase orice stavilă. Să mai amintim cazul I. G. Duca, asasinat de legionari în gara Sinaia, crimă la care de asemenea pare-se că fusese complice, și al lui Corneliu Zelea Codreanu, ștrangulat în duba penitenciară, în drum spre Jilava, din ordinul său? în însemnările lui, în acest volum nesistematizate
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
despre rațiunile acestei desemnări, ar fi răspuns: „Pentru că altul mai prost n-aveam!”, I.Th. Florescu participă activ la elaborarea Constituției din 1923, militând, între altele, pentru acordarea dreptului de vot femeilor. Revocat din guvern și intrând în conflict cu I.G. Duca, părăsește partidul, formând gruparea disidentă Omul liber care își ia numele de la titulatura oficiosului său de presă. În noiembrie 1931, organizația se transformă în Partidul Democrat Liberal (!!!), avându-l în frunte, evident, pe I.Th. Florescu, și accede în Parlament. Șeful
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
spele șosetele și atunci ... ca și de șosete, se leapădă și de oameni”, a spus fostul ministru, în emisiunea ”Sinteza zilei”, de la Antena 3. ”Zece ani de zile, Băsescu a făcut cât de mult rău a putut face. Acum, pe ducă zic eu, mai încearcă (...). Cozile de topor, de frica a ceea ce li s-ar putea întâmpla, îl mai slujesc și mai pun cătușe pe mâini celor care îl deranjează. Fiecare român e o victimă a lui Băsescu”, a continuat Decebal
Remeș îl atacă dur pe Băsescu: Are negru pe cerul gurii by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31556_a_32881]
-
dictând. Amănuntele care ar evoca viața nu fac decât să întristeze și să sugereze nu știu ce profanare a majestății morții. „Căutăm o urmă vie a lui Goethe? La locuința sa de vară”, ne sfătuiește un cunoscător. Trebuie să trecem pe lângă palatul ducilor de Weimar, a căror proprietate încă este acest mic, foarte mic Versailles. Cu un colț anacronic: un turn și un rest din burgul medieval acoperit de iederă, silueta întortocheată și încântătoare, decor ideal pentru o comedie de Shakeaspeare, de pildă
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
lor locale, realizând În perioada 29-31 august primele manifestări populare dedicate celebrării limbii strămoșești; 2008 - Se depune la secretariatul General al Senatului României propunerea legislativă cu nr. 559/ 6.11.2008 a cărei expunere de motive semnată de senatorul Viorel Duca și deputatul Valentin Bosneac este susținută și de semnăturile senatorilor Adrian Cioroianu, Sorin Cutaș, Gheorghe David, Adrian Păunescu, Alexandru Pereș; 2008 - Consiliul legislativ Își dă acordul asupra Proiectului de Lege la 5.12.2008; 2009 - Revistele „Albina Românească” și „Port
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
că fiecare partid poate fuziona prin absorbție până la fuzionarea prin comasare cu orice altă forță politică de centru-dreapta", a arătat Blaga. Inițiativa România Liberală a fost lansată la 22 aprilie 2013 de Andrei Chiliman, Vlad Moisescu, Diana Tușa și Bogdan Duca.
Gruparea Chiliman tatonează FUZIUNEA cu PDL by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29570_a_30895]
-
suită de flash-back-uri în România ceaușistă și, peste toate, ca un autoportret, cu o discretă parte colorată de un umor liric, partea leului, ca număr de pagini, revenind problematicii adaptării. Autorului, născut în România anilor ‘50, îi vin gânduri de ducă de timpuriu, când observă reaua corelare între valorile individuale și starea sistemului, controlat prin frică, foame și frig. Și, mai presus, în context, de un dispreț suveran pentru viața entității umane, concretizat, dincolo de penuria din spitale, de politica demografică a
Eternul feminin - o ipoteză „tehnică“ by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2897_a_4222]
-
m. 1916) 29.12.1873 - s-a născut Ovid Densusianu (m. 1938) 29.12.1909 - s-a născut Puia Florica Rebreanu (m. 1995) 29.12.1912 - s-a născut Radu Popescu (m. 1985) 29.12.1933 - a murit I. G. Duca (n. 1879) 29.12.1949 - s-a născut Lucia Sav 29.12.1963 - s-a născut Diana Manole 29.12.1958 - s-a născut Cristian Liviu Burada 29.12.1971 - s-a născut Eugenia Bădilă Carp 29.12.1978 - a
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2916_a_4241]
-
lor locale, realizând În perioada 29-31 august primele manifestări populare dedicate celebrării limbii strămoșești; 2008 - Se depune la Secretaritul General al Senatului României propunerea legislativă cu numărul 559/6 XI 2008 a cărei expunere de motive semnată de senatorul Viorel Duca și deputatul Valentin Bosneac este susținută și de semnăturile senatorilor Adrian Cioroianu, Sorin Cutaș, Gheorghe David, Adrian Păunescu, Alexandru Pereș; 2008, 5 decembrie - Consiliul legislativ Își dă acordul asupra proiectului de Lege privind instituirea Zilei Limbii Române; 2009 - Revistele “Albina
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
penale in rem, cu privire la situația dintr-o școală din Sectorul 5. Acolo, mai mulți pacienți au fost "scoși din spital și trimiși să voteze", susține deputatul liberal. S-a făcut o plângere penală in rem cu privire la Școala 146 I. Gh. Duca din Sectorul 5, unde — e prima dată când văd așa ceva (...) — au fost încolonați pacienți în halate, internați, scoși de un anumit doctor Arsene Gabriel, îi dau numele, poate se simte, renunță la acest turism cu pacienți, care mie mi se
PNL a făcut plângere penală pentru "turism cu pacienți" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30167_a_31492]
-
din februarie 1880): „Pe când în școala de la Măgureanu vestiții eleniști Lambru, Comita, Vardalah și Neofit, emulii lui Corai, predau tinerilor greci și feciorilor noștri de boieri Memorabiliile lui Socrate, Fedon și Metafizica lui Aristot; pe când banul Brâncoveanu discuta cu puristul Duca în limba lui Tuchidid Apoftegmele lui Hipocrat și Ariometria lui Arhimed și se munceau să izgonească din limba greacă toate cuvintele câte nu erau curat atice, precum unii din învățații noștri caută să curețe de limba română de tot ce
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]