1,184 matches
-
și poarta ce noă cu toati celi... s-au răfuit între dânșii și s-au așezat plătindu-i deplin. Și încă i-au mai dăruit... lemnul tot cu her (fier n.n), cu scânduri, cu șindrilă, cu toati a șepti dugheni vechi ce le-au răsâpit”. Mai zice prefectul că l-a mai tocmit pe Manolachi încă pentru 95 de lei ca să-i facă “prispă pe dinainte dughenilor di piatră și să podească hudița porții și doă ișitori și poarta din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu her (fier n.n), cu scânduri, cu șindrilă, cu toati a șepti dugheni vechi ce le-au răsâpit”. Mai zice prefectul că l-a mai tocmit pe Manolachi încă pentru 95 de lei ca să-i facă “prispă pe dinainte dughenilor di piatră și să podească hudița porții și doă ișitori și poarta din dos”. Acestea însă în contul lemnului vechi, a pietrei primite în dar”. Până la urmă, Manolachi s-a lăsat păgubaș, fiindcă boierii trimiși de divan să vadă care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ceri nimică de la prefect”. --Să vedem, părinte, ce spune fostul pisar Ananii, acum “ispravnic de Suceavă”, la 16 octombrie 1775: “Eu, Ananii ce-am fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voevod, mărturisesc... că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții ungurești, vrând... ca să-și facă... dughenile... cele arsă... egumenul Tre Sfetitilor, puindu-să împotrivă ca să nu-i lase să-și facă dugheni pe undi fusăsă... cerând ca să fii uliți peste zidul mănăstirii și peste locul părinților
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ananii, acum “ispravnic de Suceavă”, la 16 octombrie 1775: “Eu, Ananii ce-am fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voevod, mărturisesc... că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții ungurești, vrând... ca să-și facă... dughenile... cele arsă... egumenul Tre Sfetitilor, puindu-să împotrivă ca să nu-i lase să-și facă dugheni pe undi fusăsă... cerând ca să fii uliți peste zidul mănăstirii și peste locul părinților”. --Aici este vorba de vechea dispută pentru trecătoarea dintre cele două
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mării sale Grigorii Ioan Calimah voevod, mărturisesc... că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții ungurești, vrând... ca să-și facă... dughenile... cele arsă... egumenul Tre Sfetitilor, puindu-să împotrivă ca să nu-i lase să-și facă dugheni pe undi fusăsă... cerând ca să fii uliți peste zidul mănăstirii și peste locul părinților”. --Aici este vorba de vechea dispută pentru trecătoarea dintre cele două biserici. Și unde mai pui că a ars și totă munca bietului teslar Manolachi. --Nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că a ars și totă munca bietului teslar Manolachi. --Nu se poate spune că vodă și oamenii măriei sale nu aveau suficientă treabă. Iată că la 29 ianuarie 1796 Alexandru Ioan Calimah voievod cere Divanului domnesc să cerceteze ale cui sunt dughenile de pe locul Mitropoliei dinspre Ulița Mare. Boierii divanului urmează “poronca” măriei sale și întocmesc o anaforă în care spun: “După ce s-au văzut... scrisorile” celor ce aveau dughenile cu pricina “s-au arătat și din partea Mitropoliei un hrisov din 1766 octombrie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
1796 Alexandru Ioan Calimah voievod cere Divanului domnesc să cerceteze ale cui sunt dughenile de pe locul Mitropoliei dinspre Ulița Mare. Boierii divanului urmează “poronca” măriei sale și întocmesc o anaforă în care spun: “După ce s-au văzut... scrisorile” celor ce aveau dughenile cu pricina “s-au arătat și din partea Mitropoliei un hrisov din 1766 octombrie, de la fericitul întru pomenire domn Grigorie Alexandru Ghica voievod, pentru punerea la cale a Academii de aice din... Ieșii, care arată că s-au zidit din temelie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Iași, care iaste zidită de Ureche dvornicul, unde este hramul Preacinstitei Maicii noastre Prepodobna Paraschevi” - cum spune Alexandru Iliaș voievod la 8 decembrie 1667 (7176) în actul de întărire a stăpânirii de către mănăstire a unor case cu loc de două dugheni și pivniță dăruite de fostul logofăt Pătrașco Dan. Ia să-mi spui tu, a toate știutorule, cine a fost acest “Ureche dvornicul”, ctitorul mănăstirii Sfânta Vineri: --Ce ți-ai zis tu? “L-am prins!” Află, prietene, că nu a dat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nostru” precum “ne-am tocmit cu părintele egumen... de la Svânta mănăstire de la Dealul Mare (Hadâmbul n.n) de-am făcut schimbătură”. --Ce “schimbătură” puteau face două mănăstiri din afara Iașilor? --Aronenii le-au dat celor de la Dealul Mare “Un loc de dughene ce iaste pe Podul Vechiu lângă Arcărie, aproape de besereca armenească”, pe care l-au primit pomană “de la Misailă iuzbașea”... în schimbul unui “loc de prisacă”. --Știu că nu te încurci în răspunsuri. Da’ te-oi prinde eu la cotitură! --Până să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
curios, prietene. --Dacă ai să citești zapisul sfinției sale “Hrisanthu, egumăn mănăstirii Sfântului Ioan Zlataust, și cu tot soborul” din 7 iunie 1706 (7214), ai să afli că prea cucernicii părinți au vândut lui Ioan Mischici săhăidăcariul “un loc de niște dugheni ce este pe Podul Vechiu de atâția ani pustiu și loc băltoc, neavând nici un folosu de pe dânsul”. L-au vândut “în 60 de stupi”. Frumos! Nu? --Să nu te pui cu păzitorii celor sfinte, boierule! --Dacă zici tu, nu m-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vorba de un zapis făcut de Mihălache cofetar și nevasta lui, Măriuța, la 13 iunie 1749 (7257), în care cei doi spun: “Dat-am zapisul nostru la mâna sfinții sale chir Gavriil egumenul de Trii Sfetitele... că, făcând eu 2 dughene cu pivniță de lemn pe locul mănăstirii ci iaste... pe Podul Vechiu, cu zapis de tocmală ca să dau chirie locului pe tot anul câte cinci ocă de ceară; și trecând la mijloc 3 ani în carii s-au făcut 35
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de ceară; și trecând la mijloc 3 ani în carii s-au făcut 35 lei, câte un leu ocă de ceară, și nedându eu nici un ban chirie... m-au apucat cu judecată ca ori să plătesc... ori să ies din dughene afară” --Și unde-i pricina de cârteală? --Păi spune bietul om: “Am deșărtat dughenile și cerând eu judecată ca să mi să prețuiască dughenile ș-au trimes în doo rânduri vornici de poartă... și neputându-ne învoi din prețul dughenilor în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lei, câte un leu ocă de ceară, și nedându eu nici un ban chirie... m-au apucat cu judecată ca ori să plătesc... ori să ies din dughene afară” --Și unde-i pricina de cârteală? --Păi spune bietul om: “Am deșărtat dughenile și cerând eu judecată ca să mi să prețuiască dughenile ș-au trimes în doo rânduri vornici de poartă... și neputându-ne învoi din prețul dughenilor în trii rânduri am ieșit la giudecata Divanului”. --Până aici nu văd pricină care să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
eu nici un ban chirie... m-au apucat cu judecată ca ori să plătesc... ori să ies din dughene afară” --Și unde-i pricina de cârteală? --Păi spune bietul om: “Am deșărtat dughenile și cerând eu judecată ca să mi să prețuiască dughenile ș-au trimes în doo rânduri vornici de poartă... și neputându-ne învoi din prețul dughenilor în trii rânduri am ieșit la giudecata Divanului”. --Până aici nu văd pricină care să te facă cârtitor. Nu are decât să aștepte judecata
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din dughene afară” --Și unde-i pricina de cârteală? --Păi spune bietul om: “Am deșărtat dughenile și cerând eu judecată ca să mi să prețuiască dughenile ș-au trimes în doo rânduri vornici de poartă... și neputându-ne învoi din prețul dughenilor în trii rânduri am ieșit la giudecata Divanului”. --Până aici nu văd pricină care să te facă cârtitor. Nu are decât să aștepte judecata Divanului. --Ia ascultă tu, Toma Necredinciosule, ce spune cofetarul: “Și giudecata căutând pravila au aflat scriind
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mulțămiți și așăzați. Și am dat și acest... zapis... la mâna sfinții sale”. --Ai dreptate, dar, după patru ani doar, adică la 16 martie 1753 (7261), iese la iveală o neregulă privind o împresurare de doi stânjini cu cele două dughene și pivniță făcute pe locul mănăstirii Trei Iererhi de bietul cofetar. --Stai să judecăm lucrurile la rece... Mihălache cofetarul primește locul de la Gavriil, egumenul Trei Sfetitelor, și își face două dughene și o pivniță pe el. Cum putea cofetarul să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
privind o împresurare de doi stânjini cu cele două dughene și pivniță făcute pe locul mănăstirii Trei Iererhi de bietul cofetar. --Stai să judecăm lucrurile la rece... Mihălache cofetarul primește locul de la Gavriil, egumenul Trei Sfetitelor, și își face două dughene și o pivniță pe el. Cum putea cofetarul să facă construcțiile pe alt loc și nu pe cel primit și măsurat? Loc pentru care i s-a impus să dea mănăstirii câte cinci ocă de ceară pe an. Acum sfinția sa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Hurmuzoaie logofeteasa care la 13 iunie 1753 (7261) spune că a întocmit: “împreună cu fiii” ei “zapisul... la mâna... giupânului Anastasă Popa Hristu Celehur lipcan... că”... a “vândut dumisale... o pivniță de piatră cu locul ei și alt loc de cinci dughene,... și de vreme că crâcima și dughenile s-au întâmplat de s-au arsu când au arsu Curte gospod (domnească n.n) și gârliciul și argeaoa încă au căzut” i-a “vândut numai locul crâcimii și a dughenelor și hrubele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
7261) spune că a întocmit: “împreună cu fiii” ei “zapisul... la mâna... giupânului Anastasă Popa Hristu Celehur lipcan... că”... a “vândut dumisale... o pivniță de piatră cu locul ei și alt loc de cinci dughene,... și de vreme că crâcima și dughenile s-au întâmplat de s-au arsu când au arsu Curte gospod (domnească n.n) și gârliciul și argeaoa încă au căzut” i-a “vândut numai locul crâcimii și a dughenelor și hrubele ce au rămas întregi”. --Cum se vede
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de cinci dughene,... și de vreme că crâcima și dughenile s-au întâmplat de s-au arsu când au arsu Curte gospod (domnească n.n) și gârliciul și argeaoa încă au căzut” i-a “vândut numai locul crâcimii și a dughenelor și hrubele ce au rămas întregi”. --Cum se vede, pe la 1753 Curtea domnească era arsă. --Apoi asta-i una din cele vreo douăsprezece pârjoluri care au dat peste Curtea gospod. --Am mai vorbit noi despre vânzarea unor bunuri pentru a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la 29 iulie 1753 (7261), când “Catrina,... giupâneasa răpoosatului Ioniță zugrav biv vtori paharnic” spune: “Făcut-am zapisul mieu la mâna dumisale giupânului Fote Nica lipțcanul neguțitoriul din Iași... ce-am scos la vânzare... o pivnițe de piatră și cu dugheană pre pivniță-crâșmă și cu tot locul pivniții și a casălor bătrâne... care pivniță este în capul uliții pre Podul Vechiu, denainte mănăstirii Tri Sfetitelor. --De ce a vândut “giupâneasa” aceste bunuri? --Pentru că “Ioniță păharnic a luat cu zapisul său
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cred că n-a fost. --Până mai ieri, știam că doar numai la Curtea domnească se bea “cahfea”. Am întâlnit chiar și un “cahfegiu domnesc”. Dar cum “necunoscute sunt căile Domnului”, în aprilie 1763 (7271) găsim că un loc de dugheană al lui Mihalachi Loiz se afla “Pi Ulița Podului Vechiu, lângă zidiu Sveti Savii, suptu cafineaoa ginirului” său “Eni”. --Dacă abia acum ai aflat această noutate, înseamnă că nu ai citit scrisoarea din 15 octombrie 1729 (7238) a Catincăi Racoviță
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
1765 (7273) e bine. Dacă nu am s-o fac eu pe dascălul. Fără alte vorbe, hatmanul spune: “Înștiințez cu această scrisoare a mea pentru o schimbătură ce-am făcut cu mănăstire Bărboiul din Iași: eu am dat mănăstirii... doao dughene nouă ce am făcut cu cheltuiala mea... care dughene sântu în fața uliții ce vine din deal de Chirvăsărie (vamă n.n) și dă în Podul Vechiu, care dughene sântu lângă zăplazii bisericii Armenești... și mănăstire Bărboiul mi-au dat o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fac eu pe dascălul. Fără alte vorbe, hatmanul spune: “Înștiințez cu această scrisoare a mea pentru o schimbătură ce-am făcut cu mănăstire Bărboiul din Iași: eu am dat mănăstirii... doao dughene nouă ce am făcut cu cheltuiala mea... care dughene sântu în fața uliții ce vine din deal de Chirvăsărie (vamă n.n) și dă în Podul Vechiu, care dughene sântu lângă zăplazii bisericii Armenești... și mănăstire Bărboiul mi-au dat o bucată de moșie ce-au avut la Jijie, anume
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
am făcut cu mănăstire Bărboiul din Iași: eu am dat mănăstirii... doao dughene nouă ce am făcut cu cheltuiala mea... care dughene sântu în fața uliții ce vine din deal de Chirvăsărie (vamă n.n) și dă în Podul Vechiu, care dughene sântu lângă zăplazii bisericii Armenești... și mănăstire Bărboiul mi-au dat o bucată de moșie ce-au avut la Jijie, anume Lazorenii”. --Până aici n-ai spus mare lucru. “Schimbătură” cu vreo mănăstire au mai făcut și alții... --Ia-o domol
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]