741 matches
-
mult de lucru împreună și de acum înainte” - semn că va urma a 9- carte, a 10a...carte! Inserez și această mărturie, pentru posteritate, ține-o Doamne, cât mai departe! Pentru că puțini sunt cei ceși frig degetele prin dogoarea și duhoarea veacurilor apuse și care fac acum o muncă de arheologie socială. 10 august 2007 - Postfață la lucrarea „Bârladul în presa vremurilor - de la revista „Păreri - la ziarul „Steagul roșu” de Ion N.Oprea, Editura PIM Iași, 2007;
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
impus curând ca modelul prin excelență al tiranului eshatologic. Ca dreaptă răsplată pentru toate nelegiuirile sale, el a suferit o moarte îngrozitoare: „El a fost lovit de biciul lui Dumnezeu, atât de tare, încât nu‑și mai putea suferi propria duhoare. În viață fiind, din ochii nelegiuitului ieșeau viermi foșgăitori. În zadar a înălțat spre Dumnezeu rugi și mărturisiri, n‑a dobândit vindecarea” (III, 4, 5). Cu toate acestea, în fața morții, monstruosul personaj își vine în fire și recunoaște atotputernicia lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
seca, peștii mării vor pieri, iar oamenii vor muri de foame și de sete. Tatăl și fiul vor muri unul în brațele celuilalt, tot așa, mama și fiica. Nimeni nu îi va înmormânta, iar pământul se va umple astfel de duhoare din pricina leșurilor care vor zăcea pretutindeni. Nemaiprimind apele fluviilor, marea va deveni un fel de mlaștină, împrăștiind neîncetat miasme. Atunci, o ciumă îngrozitoare se va abate asupra pământului; vor fi plângeri nemângâiate, gemete cumplite și vaiete fără sfârșit. Oamenii vor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mirosuri, în mânuirea uneltelor gospodărești, din bucătăria comună sau din spațiul pe unde duci mâncarea, cu acel du-te-vino firesc al adulților, copiilor, bătrânilor prin încăperile de trecere, cu zgomotele, vocile sau sunetele muzicilor diverse și cu intensități maxime adesea, cu duhorile sau parfumurile, cu privirile nu rareori de ură sau măcar de antipatie, cu coada pentru ocuparea unicei băi, cu promiscuitatea, riscurile de igienă și dezgustul folosirii ani la rând a singurului WC dintr-un cămin care a fost numai al
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
discursive ale limbii de lemn și de elemente livrești. Așa se întâmplă, de pildă, în Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A. M., unde se conturează o atmosferă sordidă, de mitocănie generalizată, cu navetiști apatici, cu seraliști semianalfabeți și cu duhori de țuică, peste care plutește sumbru obsesia vidului și a ratării: „e cazul să ieșim și noi/ balul bobocilor deși a început/ atacul nemilos al cheliei e cazul/ să dați și voi ceva nu-i așa un început fericit/ mult
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
prin unele afinități. Iată cum, pînă și în legi, există, se pare, o logică, la fel ca în toate lucrurile. Capitolul XC PEQUOD îNTÎLNEȘTE PE BOBOCUL DE TRANDAFIR în zadar încerci să scormonești prin pîntecele acestui leviatan în căutarea chihlimbarului: duhoarea-i insuportabilă nu te lasă să cauți. Sir TH. BROWNE, V. E. O săptămînă sau două după scena de vînătoare evocată mai înainte, în vreme ce lunecam încet pe o mare parcă adormită în plină amiază și învăluită în aburi, multe nasuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că balena de lîngă corabie trebuie să fie ceea ce vînătorii numesc o „balenă crăpată“, adică una care a murit pe mare, fără să fi fost lovită și care plutește astfel, ca o epavă fără proprietar. Vă puteți lesne imagina ce duhoare cumplită se degajă dintr-o asemenea masă de carne - e mai rău decît o cetate asiriană în timpul unei epidemii de ciumă, cînd cei vii n-apucă să-și îngroape morții. Unii marinari o găsesc atît de insuportabilă, încît nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Mă întreb dacă bătrînul nostru s-a gîndit la asta. Ar merita să-ncercăm și noi, da, eu sînt pentru! Și spunînd acestea, porni spre puntea de comandă. între timp, vîntul căzuse, încît Pequod era prins acum în cercul acelei duhori, fără nici o speranță de scăpare, dacă nu începea iar să adie vîntul. Ieșind din cabină, Stubb își chemă oamenii și porni cu ambarcațiunea lui spre corabia franceză. Trecînd pe sub prova acesteia, observă că - potrivit gustului fantezist al francezilor - partea superioară
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu înflăcărare șeful și păreau la fel de nerăbdători ca niște căutători de aur. în acest timp, nenumărate păsări se bălăceau și se scufundau pe-acolo, cîrîind și țipînd și bătîndu-se între ele. Stubb făcea o mutră cam plouată, mai ales că duhoarea aceea oribilă sporise considerabil, cînd deodată, chiar din inima acelei plăgi pestilențiale, se stîrni un parfum subtil, care începu să-și croiască drum prin valul de duhoare, fără a fi absorbit de el, așa cum un rîu se varsă într-altul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și bătîndu-se între ele. Stubb făcea o mutră cam plouată, mai ales că duhoarea aceea oribilă sporise considerabil, cînd deodată, chiar din inima acelei plăgi pestilențiale, se stîrni un parfum subtil, care începu să-și croiască drum prin valul de duhoare, fără a fi absorbit de el, așa cum un rîu se varsă într-altul, fără a-și amesteca, un timp, apele. Ă Am găsit, am găsit! exclamă Stubb, încîntat, izbind în ceva ascuns în regiunile subterane ale cadavrului. O pungă întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
glaciare, precum și violența furtunilor neprevăzute la care sînt expuse corăbiile lor, fac cu neputință orice alt procedeu. Urmarea este că, la deschiderea calelor acestor corăbii și la descărcarea în docuri a vreunuia dintre aceste cimitire de balene, se stîrnește o duhoare asemănătoare cu aceea ce se degajă dintr-un vechi cimitir dezgropat într-un oraș, pentru a pune temeliile unei maternități. Bănuiesc de asemenea că această învinuire nedreaptă adusă vînătorilor de balene vine și din faptul că, pe vremuri, exista pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
grăsimea de balenă, fiartă acolo înainte de a fi transportată în patrie de flota olandeză de baleniere. Era o adunătură de cuptoare, de cazane și de șoproane pentru ulei; iar cînd lucrările erau în toi, în văzduh se răspîndea desigur o duhoare nu tocmai plăcută. Cu totul altfel se petrec lucrurile pe balenierele din Mările Sudului care, într-o expediție ce durează poate patru ani, nu pierd nici cincizeci de zile cu fierberea grăsimii strînse în calele lor; uleiul astfel obținut e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din tot trupul său curgea puroi, [curgeau] viermi care-l chinuiau când Își făcea nevoile firești. Când, după multe chinuri și suferințe, a murit, se spune, pe țarina care-i aparținea, aceasta a rămas pustie și nelocuită până astăzi din pricina duhorii. Până astăzi nimeni nu poate trece prin locul acela fără să-și astupe nasul cu mâinile, Într-atât ceea ce se scurgea din trupul său a infectat și țarina. FINAL PASAJ RETRAS Ca „ucenic al lui Ioan”, Papias nu poate decât
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
apropie de traista năcăjitului și îndesă în ea o costiță de purcel. Kudă zise bogdaproste. Mai amușinând pe ici pe colo, el ajută la ridicatul unor coveți, apoi plecă grăbit către Grigore unde tot tăiere de porc era. Cu toată duhoarea, chipurile femeilor arătau vesele iar pliscul nu le tăcea o clipă. - A înnebunit lumea asta, ferească-mă Dumnezeu, exclamă Soltana. Știți, oameni buni, cum îi zic la școală Pachiței mele ? Gâsculeasa hohoti gros : - Domnișoara Pak, fa ! - Ptiu, bătu-i-ar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
goi ca niște napi lucioși, câțiva puradei cu părul încâlcit îl sorbeau din ochi. Se amestecau ca furnicile așa încât, deși avu curiozitatea, procurorul nici nu putu să-i numere. Asfixiat, Zalomir se năpusti afară într-o hărmălaie ca de iad. „Duhoarea asta de dihor e o armă eficace”, gândi el. între risipituri de pereți, o gaură scobită în paie slujea de adăpost unei arătări cu lațe albe pe sub broboadă, cu un dinte îngălbenit și nasul căzut peste bărbie. înnodat în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Măi !! - Când l-am văzut, ședea aciuat în niște chetrării, la moara pustie a lui Cananău. - La Morișcă, aprobă moșneagul. Se știe, acolea nu-i loc curat. - S-așezase spurcăciunea pe-o piatră și se-ncălzea la soare. Iar, de duhoarea lui, bolovanii s-au fost înnegrit iar iarba dimprejur se împuțise. Ș-așa m-am scârbit eu atunci, că o săptămână n-am putut pune nimic în gură. Moșul nu avea glas să se mai mire. Ca un trior, molfăi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
caravane trase de cămile și descărcate pe jos, mormane imense de fructe cărnoase zăcând În noroi, cu femei murdare care le opăreau În apă cu sare și copii stând pe vine și defecându-se În spatele grămezilor? V-am povestit cum duhoarea femeilor cu smochine se combina cu mirosuri mai plăcute, de migdali, mimoze, lauri și piersici, și cum toată lumea purta măști de carnaval și lua cine somptuoase pe puntea fregatelor? Vreau să pomenesc aceste lucruri pentru că toate se Întâmplau În acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
unde nu voiau ele. Când Închid ochii și invoc mirosurile dragi din copilărie, simt eu oare turta dulce care se coace În cuptor sau mirosul de brad al pomului de Crăciun? Nu neapărat. Aroma care umple nările memoriei mele este duhoarea sulfuroasă, dizolvantă de proteine, a produsului de epilat Nair. O văd pe mama cu picioarele În cadă, așteptând ca spuma bolborositoare, cu miros Înțepător, să-și facă efectul. O văd pe Sourmelina Încălzind o conservă cu ceară pe aragaz. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
neînțelegând motivul ieșirii Marei. Nu e igienic. Și nici normal. Eu nu mă culc la nici un subsol, zise Sarah. L-ai văzut măcar? Nu, nici n-am nevoie. E un loc plin de mizerie și de întuneric și de o duhoare insuportabilă... Și de monștri care pândesc la colțuri, nu? termină Perir ironic. E mai curat decât cabinetul medical. E o ordine nemaipomenită. Sunt încăperi după încăperi. Unele pline cu table, bănci vechi, manuale care au ieșit din uz, cataloage și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
cumva tămâia cu vin? se întreabă Nero. Dacă da, au folosit mai mult ca sigur peratium, adus tocmai din Media. Un alt miros ajunge până la el. Pișcător, de data aceasta. Busuioc? Nu. Usturoi...! Repede o privire în direcția de unde vine duhoarea. Plautius Silvanus rânjește către el cu gura până la urechi, din mijlocul familiei sale. Îi surâde deprimat și se întoarce către altar. Principele strânge între degetele-i noduroase turta de sacrificiu plămădită din făină și vin. Grăiește: — Aduceți victima albă, să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să latre, ciulind urechile la pașii lor, iar caii aveau să se trezească și să tropăie în grajdurile mirosind a paie ude. Un mirosul greu de paie ude umplea și temnița în care stătea așezat misionarul. Din când în când, duhoarea înțepătoare în care se amestecau mirosurile de urină și sudoare ale creștinilor care fuseseră închiși acolo înaintea lui i se părea cu neputință de respirat. Din ziua trecută tot cântărea șansele de a fi eliberat contra șanselor de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
noi încă n-aveam voie să urcăm pe punte. Valurile erau la fel de mari ca și mai înainte, dar după masă corabia noastră ieși în sfârșit din raza furtunii. Cum nu puteam să mai îndur mirosul de murdărie din cală și duhoarea de vomă de la japonezii care aveau rău de mare, i-am cerut voie lui Contreras și m-am dus până la gura de ieșire înspre punte. Valurile împroșcau spumă învolburate, iar marea era tot neagră. Pe punte, mateloții japonezi își dădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
samuraiului, tocmai punea capacul peste cutia din care terminase de mâncat. Ai fost vreodată în cabina din fund în care stau străinii? Da. Ce părere ai despre felul cum duhnesc străinii? Despre cum duhnesc? — De când ne-am urcat pe corabie, duhoarea lor înțepătoare îmi face o silă de neîndurat. De pildă, de câte ori vine Velasco în cabina noastră aduce cu el mirosul acela de străin. De când discutase cu el pe punte, samuraiul se simțea deranjat de felul atotștiutor în care vorbea Matsuki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
întocmai ca niște pustnici. Nu ni se dă voie nici să ne spălăm rufele afară, așa că suntem întruchiparea mizeriei, dar cel mai dureros este că trebuie să ne ușurăm tot înăuntru. Din această pricină trăim în fiecare zi într-o duhoare greu de îndurat. Noaptea nu ne dau nici o lumânare. De la părintele Vasquez și de la însoțitorul său am aflat cum s-a desfășurat prigoana împotriva misionarilor de când am fost eu prins. În același ținut unde se ascundea părintele Vasquez se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-mi este îngăduit, fă-i să înțeleagă faptul că planurile mele au avut drept țel să aducă lumină în țara lor, Japonia.” Părintele Vasquez a căzut bolnav. Se plângea și înainte că-i era rău de la mâncarea proastă și de la duhoarea din temniță, dar acum trei zile a început să vomite și nu s-a mai putut ridica în picioare. Am cerut să ne dea niște leacuri, dar temnicerul ne-a adus doar un vas de pământ cu rădăcini de copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]