506 matches
-
de a proclama, acum șapte ani, detronarea suveranului său! De altminterea, ce este drept, reprezintă foarte bine pe guvernul care-l trimite. [6 ianuarie 1878] O NOTIȚĂ STRĂINĂ RELATIVĂ LA LITERATURA ROMÎNĂ Cetim în "Vossische Zeitung" din Berlin, numărul de duminecă, 2 decemvrie 1877: Rumaenische Skizzen, introducere și traducere de d-na M. Kremnitz (București, 1977 la Socek și C, -ie) este tillul unei cărți puțin voluminoase, care însă în limitele ce și le-a tras ne face sa vedem cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
uneltele care-l esterminează. Dar chiar bucuria și recunoștința noastră sinceră este înveninată de un eveniment care se petrece în aceeași zi în care se petrece intrarea triumfală. într-adevăr, între comisarii ruși si cei români s-a fixat aceeași duminecă, aceeași zi de 8 octomvrie pentru schimbarea autorităților române din Basarabia cu cele rusești. Deci în aceeași zi in care Bucureștii vor fi împodobiți {EminescuOpX 137} cu flamuri tricolore si se vor ilumina, un alt colț al pământului românesc va
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Asfef se exercită în România suveranitatea națională, controlul ce națiunea e chemată a-l exercita în afacerile ei, seriozitatea reprezentanților ei, c-un cuvânt astfel se joacă la noi farsa constituțională. Dar ea nu va mai ține mult; numai până duminecă și apoi... adio viață! Sperăm că providența ne va scuti de-a revedea în viitoarele Adunări o seamă măcar din acele fizionomii a căror pecete e o neștearsă, înrădăcinată banalitate; sperăm că alegătorii își vor fi deschis ochii și nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai mult decât veniturile. Iată dară lăudătorul discurs al d-lui ministru de finanțe redus la adevărata lui valoare, la un deficit real de 15 milioane pentru anul curent. * Puține mai avem de adaos. În aceeași noapte de sâmbătă spre duminecă în care s-a votat cu asalt cele mai grele proiecte de legi fără de nici o discuție, d. Stolojan a propus ridicarea unui monument în amintirea războiului, s-a citit o scrisoare a M. Sale Domnului prin care se conferă tuturor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dispozițiunile ce veți binevoi a lua, vă rog, d-le ministru, să le comunicați și acestui minister. Primiți etc. p. ministru de interne, S. Mihăilescu. Adresa aceluiași d. ministru către d. ministru de externe. Ziarul "Timpul", în numărul său de duminecă 15 aprilie, pe lângă o scrisoare subscrisă Moldoveanu, publică și o scrisoare subscrisă A. M. Warchavsky, din care pare că ar rezulta mituire și falsificare de ordine din partea directorului Ministerului de interne, d. Simeon Mihălescu. {EminescuOpX 221} Ministerul de Interne, căruia [ îi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
formează o parte însemnată. Cîrciumăria evreiască în țară au ajuns un adevărat scandal, care n-ar fi suferit în nici o țară civilizată din lume; cârciumele sânt locale de îndobitocire și de prostituție sufletească și libertatea de a le ținea deschise dumineca și sărbătorile face ca biserica să fie pustie la zile mari și cârciuma plină. Măsura cea mai nimerită pentru a înlătura acest adevărat scandal, această cangrenă a societății, e de a preface dreptul de debit al băuturilor spirtoase în drept
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sânt în cea mai mare parte străini, străini din toate punctele de vedere, precum o vom dovedi în curând. [16 ianuarie 1880] ["NU-ȘI CREDE CINEVA... Nu-și crede cineva ochilor văzând câte se petrec în zilele noastre. Numărul de duminecă, 13 ianuarie, al "Romînului" cuprinde o lungă lecție de dinasticism la adresa "Democrației naționale". Am înțelege ca această lecție să vie de la "Războiul", de la "Romînia liberă", "Binele public", "Presa", "Timpul", cari, în opoziție ori guvernamentale, a ocolit totdauna din discuție persoana
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lupta propovăduită de d. C. A. Rosetti, marele rabin al roșilor și al belferilor, și vom sta ca Plevna în fața negrei mulțimi a invaziei rusești pentru a mântui onoarea numelui românesc. [22 septembrie 1878 ] TEATRUL ROMÎNESC. DESCHIDEREA STAGIUNII 1878 - 79 Dumineca trecută, 1 octombre, Asociația dramatică și-a deschis stagiunea cu reprezintația Fiica lui Tintoretto, melodramă în 5 acte. Ca toate melodramele "de boulevard", după cum se zice în termeni de teatru, și Fiica lui Tintoretto este un spectacol interesant, în care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
făceau aceasta acum câteva luni, Republica nu plătea înzecit în bani și sânge. Foile radiacle din Paris publică următoarea notă: Aducând la îndeplinire rezoluțiunea luată de întrunirea din sala Rivoli, biroul însărcinat cu aranjarea meetingului invită poporul din Paris ca dumineca viitoare, la 2 ore, să se întrunească în public în sala Tivoli - vauxhall. Ordinea zilei: Darea în judecată a ministeriului. Ușile se vor deschide la o oră. Carte de intrare nu sunt necesare! Lumea așteaptă cu nerăbdare să vadă dacă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu muzica lui Wachmann, muzică de o gingășie și de o frescheță ce a rezistat în mare parte anilor ce a trecut peste dânsa. Costumele și punerea în scenă relativ destul de bună; execuție mediocră. [13 ianuarie 1881] {EminescuOpXII 511} ["POIMÎINE, DUMINECĂ... Poimâine, duminecă d. Frantz Schipek va da un concert în sala Ateneului cu binevoitorul concurs al d-rei Saegiu, al d-lor Vasilescu, Dimitrescu, Weineter, Ferdinand, H. Schipec, Faust și al corului Societății de Gimnastică (Turn - Verein ). E o datorie din partea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui Wachmann, muzică de o gingășie și de o frescheță ce a rezistat în mare parte anilor ce a trecut peste dânsa. Costumele și punerea în scenă relativ destul de bună; execuție mediocră. [13 ianuarie 1881] {EminescuOpXII 511} ["POIMÎINE, DUMINECĂ... Poimâine, duminecă d. Frantz Schipek va da un concert în sala Ateneului cu binevoitorul concurs al d-rei Saegiu, al d-lor Vasilescu, Dimitrescu, Weineter, Ferdinand, H. Schipec, Faust și al corului Societății de Gimnastică (Turn - Verein ). E o datorie din partea publicului bucureștean
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
publicația „Forum” (1968-1977), de unde se și pensionează. De-a lungul timpului a frecventat cenaclurile Sburătorul și Preocupări literare și a mai colaborat cu desene, cronici teatrale, plastice și cinematografice, cu reportaje, interviuri, anchete etc. la „Revista muncii”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dumineca”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Universul literar”, „Viața”, „Kalende”, „Flacăra”, „Basarabia literară”, „Vremea”, „Libertatea”, Curentul literar”, „Albina”, „Orizont”, „România literară”, „Argeș” ș.a., uneori sub semnăturile Everest Gerzan, Iosif Ladera, G. Veste-n Zare, Ernest Gheorghe Verzea. Puțin cunoscut a fost
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
de limbă germană, intitulat Pfennig-Magazin. Acesta va pătrunde și În Transilvania, ca și În Principate, reprezentând (alături de suplimentele foilor săsești și de un alt periodic similar, Sonntag-Magazin) un model pentru publicațiile românești Icoana lumii (1840-1841, 1845-1846), din Iași, și Foaia duminecii (1837), din Brașov. Procesul de preluare succesivă a unui model Îndepărtat și de implantare a acestuia Într-un context cultural mult diferit făcea Însă ca atari publicații, cu un conținut destul de eterogen și superficial (destinate În Anglia unui public modest
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
implantare a acestuia Într-un context cultural mult diferit făcea Însă ca atari publicații, cu un conținut destul de eterogen și superficial (destinate În Anglia unui public modest, iar În Germania unor categorii intermediare), să fie oferite În Transilvania, prin Foaia duminecii, unui public pe care Îl putem considera instruit din punctul de vedere al standardelor și al gusturilor culturale locale. Particularitățile receptării locale explică Însă motivul pentru care Foaia duminecii nu a avut succes: publicul românesc cultivat reclama o publicație mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Germania unor categorii intermediare), să fie oferite În Transilvania, prin Foaia duminecii, unui public pe care Îl putem considera instruit din punctul de vedere al standardelor și al gusturilor culturale locale. Particularitățile receptării locale explică Însă motivul pentru care Foaia duminecii nu a avut succes: publicul românesc cultivat reclama o publicație mai serioasă, pe care o va avea odată cu foile lui Bariț XE "Bariț" ; pentru publicul modest, eventual țărănesc, care se mulțumea cu literatura de calendar, ea era prea pretențioasă; În timp ce
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În spiritul discursului oficial, caracterul nociv al excesului de sărbători necanonice celebrate de conaționalii lor mai puțin educați. Petru Maior XE "Maior" , de exemplu, critică Împrejurările când s-au Început și s-au Înrădăcinat atâtea sărbători la români; care adăugând duminecile, de s-ar ține, cată a treia parte a anului o ar petrece oamenii fără de lucru; ci mulțimei sărbătorilor i-au prescurtat Împărăția. Totuși și acum unii de unele sărbători care Biserica grecească nu le-au crezut a fi sărbători
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
generației române..., p. 192. „Înștiințare”, Organul luminării, 1847, nr. 9, p. 42. Georges Weill, Le Journal. Origines, évolution et rôle de la presse périodique, La Renaissance du livre, Paris, 1934, pp. 201 sqq. I. Verbină [= Iosif Pervain], „De la Pfennig-Magazin la Foaia duminecii și Icoana lumii”, Studii literare, I, 1942, pp. 208-209; I. Verbină, Studii de literatură română, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1971, p. 282. Pentru Foaia duminecii, vezi Ideologia generației române..., ed. cit. pp. 175-177. Vezi Georgeta și Nicolin Răduică, op. cit. (v. nota
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Renaissance du livre, Paris, 1934, pp. 201 sqq. I. Verbină [= Iosif Pervain], „De la Pfennig-Magazin la Foaia duminecii și Icoana lumii”, Studii literare, I, 1942, pp. 208-209; I. Verbină, Studii de literatură română, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1971, p. 282. Pentru Foaia duminecii, vezi Ideologia generației române..., ed. cit. pp. 175-177. Vezi Georgeta și Nicolin Răduică, op. cit. (v. nota 324), p. 243, respectiv p. 199, sub voce. Vezi studiul introductiv la volumul Aurel Răduțiu, Ladislau Gyémánt XE "Gyémánt" , Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai Înainte, este evidentă și În planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, Costache țiganul, ajutor de bucătar, se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu șeful Vichentie leahul. Duminecă, după ce popa Vasile În urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte, la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta În haine de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
spirit patriotic » față de statul maghiar și « Înveninează sufletul la sute de mii din păturile largi ale poporului din cea mai fragedă vârstă » prin propaganda dacoromânească desfășurată. Învățătorul Dimitrie Zgriban a fost pus sub acuzare la 2 septembrie 1914 deoarece « În dumineci și sărbători În una din salele școalei aduna pe lângă sine vreo 40 - 50 de tineri sub pretextul că-i Învață cântarea bisericească, care Însă de fapt face politică și agită » pentru unitatea tuturor românilor. Va fi, de altfel, tot timpul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
tentații diametral opuse. Există, chiar în cărțile de după 1964 (moment de schimbare benefică în scrisul poetei, ca și în tot scrisul românesc), formulări net prozaice și declamative, convențional patetice. Caracteristice unor culegeri precum Frumusețe continuă (1964), Ziua a șasea (1966), Duminecă (1967) sunt însă poeziile cu efuziuni cenzurate, unde facilitatea e biruită prin stilizare: „Au poame crude toți prunii, gutuii. / Cerul dezlănțuie alt curcubeu. / Și n-aud cum nucii bat - amăruii - / Frunza tomnatecă-n sângele meu. Beau soare mult, mi se
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
Inima omului, București, 1955; Iarba dragostei, București 1957; Rodul pământului, București, 1957; Ceasul de slavă, București, 1960; Grădina soarelui, București, 1961; Liniștea vântului, București,1963; Frumusețe continuă, București, 1964; La gură de rai, București, 1965; Ziua a șasea, București, 1966; Duminecă, București, 1967; Dragoste, București, 1968; Colind de primăvară, București, 1969; Nuntă cu zei, București, 1969; La poarta celor care dorm, București, 1970; Poezii pentru copii, București, 1970; Inia Dinia, cu ilustrații de Mihu Vulcănescu, București, 1971; Nevindecare, București, 1972; Pedeapsă
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
este evidentă și în planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, „Costache țiganul, ajutor de bucătar, [...] se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu «șeful» Vichentie leahul“ (1, 4). „Duminecă, după ce popa Vasile în urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte [ajutat de dascălul Andronache], la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mare părinte al bisericii, autorul miraculos, Sf. Augustin, episcop de Hyppo. Reiau aici o „istorie-anecdotă” din viața Sfântului Augustin pe care am auzit-o pe când nu Împlinisem zece ani, spusă din amvonul bisericii greco-catolice din Lugoj În timpul unei predici de duminecă oficiată de unul dintre canonicii episcopiei, doctor de Roma sau de Strassbourg. „Sfântul Augustin, spunea canonicul nostru, se plimba odată gânditor pe malul mării, meditând ca de obicei asupra misterului Sfintei Treimi, când observă un copilaș care, cu o gălețică
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că nu mi-o spus nimeni până amu că aș avea dreptu’... și-apoi, să fiu iertat, ce-i asta... vocație, chemare?! Este oare aceeași „chemare” de care l-am auzit odată pe popa al nostru vorbindu-ne Într-o duminecă ploioasă? - ... Nu, nu este exact aceeași „chemare”, mi-e teamă că ar putea sosi răspunsul „Cel mai presus de ceruri”, cum se cântă la liturghie . Aici nu e vorba de „Raiul tuturor”, ci de unul strict privat, individual, fericirea numai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]