506 matches
-
în ziua de Paști, cînd zice popa „Hristos a înviat!“, răspunde: „Pește prind“, acela prinde pește mult pe vară, dar și mare păcat face. Unele femei, cînd voiesc să plece cu tîrbocul* la rîu să prindă pește, și dacă e duminecă, iau furca în brîu și ies la lume, torcînd cîteva firicele cu scop ca cum se va mira lumea de ele că lucrează dumineca, așa să se mire peștele de ele și să iasă de pe la maluri să vie la tîrboc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Unele femei, cînd voiesc să plece cu tîrbocul* la rîu să prindă pește, și dacă e duminecă, iau furca în brîu și ies la lume, torcînd cîteva firicele cu scop ca cum se va mira lumea de ele că lucrează dumineca, așa să se mire peștele de ele și să iasă de pe la maluri să vie la tîrboc să-l vadă. Toată lemnăria de năpatcă* să o furi dacă vrei să ai noroc la prins pește. Cînd cineva se duce la prins
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
friguri. Spre a avea autoritate asupra cuiva, se crede că trebuie a coace două pîni, dară punîndu-se pe ele cele întîi în cuptor și scoțîndu-le cele dintîi, și apoi a le pune undeva în altar ca să șadă acolo peste două dumineci, însă văzute de nime’, apoi să se ia acasă, 287 să se cheme respectivii asupra cărora voiește a-și cîștiga influență, să-i cinstească și să le dea de gustat pîne de aceea. E păcat să calci pe pîne. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu plîngă cît va fi mic. Cînd copilul este mic, să-i iei fașa și să o așterni în drum, ca să treacă oile peste ea. Să lași să însereze scutecele pe gard, că nu mai plînge. în cea dintîi duminecă de la nașterea unui copil, să i se dea de mă-sa țîță pe pragul ușii, ca să nu capete la plîns arțag. Cînd copilul plînge prea mult, își face de cap. Cînd se pun cîrpele unui copil afară să se usuce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
peste tine dormind. în timp de un an să nu apună soarele pe hainele copilului, că apoi capătă spaimă. Hainele copilului nu se lasă în ogradă după ce a asfințit soarele, ca să nu vîre zînele boale în ele. Să nu mături dumineca dimineață în fața soarelui, că colbăiești fața sfîntului soare. Cînd se uită copilul drept în soare, va fi prea iubitor. Cine se uită cu ochii în soare va duce frig iarna. Se zice că soarele, în mersul lui, e tras pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Crucii. Dacă șerpele nu ar fi văzut de nimeni șapte ani, se face balaur. Șerpele cînd trece drumul, îl doare capul. La Bobotează, pruncii încunjură cu clopoțele casa, grajdurile și alte edificii ca să nu se apropie șerpii. Să nu dormi duminecă dimineața cînd auzi clopotele la biserică, că trec șerpii peste tine. Cînd pui la foc un șerpe viu și-l ții așa pînă mai se frige, atunci el scoate de sub solzii lui patru piciorușe. Șerpele are picioare pe care le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se ia un bulgăre de tămîie nefărămat, se aprinde pe rînd cît se citesc cele douăsprezece Evanghelii, și restul e bun de aprins în casă pe cînd tună ori trăsnește, ori de afumat copii speriați. Tei Teiul din biserică, de la Dumineca Mare, este bine a-l pune în grădină, ca să rodească pepenii frumos. în dimineața Sfintelor Paști, dacă se vor duce pînă în răsărit de soare doi frați mai jos de cincisprezece ani la un tei și se vor dezbrăca de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
murit cineva se arde trei zile toiag de ceară curată, pentru ca sufletul să aibă lumină la caz dacă ar rătăci în drumul ce l face la Dumnezeu - și chiar înaintea lui Dumnezeu trebuie să se prezinte cu lumînare. Topor înspre duminecă nu se lasă toporul împlîntat în lemn, că au durere de cap cei din casă. Coada de topor nu se pune pe foc, că-i rău de tăieturi. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Toporul, secera
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a trecut prin alta; pînă ce l-a găsit vîrît sub pat, unde l-a ucis. Că limbile de foc urmă resc pe duhul ascuns e faptul că dintre mai mulți oameni, de ce alege pe unul singur? Cînd cineva lucrează dumineca, trăsnește. Cînd ai inel în deget și-i vremea rea, să nu sudui, că trăsnește. Lemnul atins de trăsnet nu e bine să se folosească la zidiri, cu deosebire la case. Să nu stai cînd trăsnește în dreptul ușii, nici în dreptul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe timpul înmormîntării mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la mormînt pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei dintîi din ulcior, să verși jos, ca să bea morții. Uliu Cînd îi da cu mătura pe pat, vine uliul la găini. Să nu săruți puii cît îs mici la plisc, că-i mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar cei care au durere de cap să se spele pe el, căci le va scădea durerea. Cine se scaldă în Vinerea Seacă, înainte de a răsări soarele, acela nu mai are boale în oase. Unii țin vinerea mai mult decît dumineca. Să nu dai afară gunoiul, nici să dai cu împrumut foc sau sare. Să nu toci, că-ți coc degetele. Să nu te bărbierești sau să te tunzi. (Gh.F.C.) Vis Cînd te culci numărînd, ai să visezi ceva. Toate visele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gunoiul, nici să dai cu împrumut foc sau sare. Să nu toci, că-ți coc degetele. Să nu te bărbierești sau să te tunzi. (Gh.F.C.) Vis Cînd te culci numărînd, ai să visezi ceva. Toate visele visate sîmbătă noaptea spre duminecă se izbîndesc. Visurile înspre duminecă nu se izbîndesc. Cînd te scoli din somn să nu te uiți pe fereastră, că uiți visurile. Ca să nu mai visezi, să nu spui visele. Dacă visează cineva că plînge, se va bucura. Dacă doarme
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împrumut foc sau sare. Să nu toci, că-ți coc degetele. Să nu te bărbierești sau să te tunzi. (Gh.F.C.) Vis Cînd te culci numărînd, ai să visezi ceva. Toate visele visate sîmbătă noaptea spre duminecă se izbîndesc. Visurile înspre duminecă nu se izbîndesc. Cînd te scoli din somn să nu te uiți pe fereastră, că uiți visurile. Ca să nu mai visezi, să nu spui visele. Dacă visează cineva că plînge, se va bucura. Dacă doarme cineva pe perna [pe] care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dînșii, îi preface în vîrcolaci - și astfel umblă ei prin aer pînă ce ajung la lună, de o mănîncă. Unii zic că vîrcolacii se suie la lună sau la soare pe ața ce s-a sucit într-o zi de duminecă, iar alții cred că pe ața ce se toarce noaptea la lună. Omul care se face vîrcolac, luîndu-și forma lupului, merge și se amestecă cu un aitic de lupi. Dacă s-ar întîmpla să muște vreun cîne pe vîrcolac din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi se ia sama de cîte ori cîntă și zic că după atîția ani se vor căsători. Se crede că o fată care voiește să placă la flăcăi și să fie cea întîi în joc trebuie să meargă într-o duminecă de frupt cu mă-sa, îmbrăcate frumos, în cîmp, ducînd cu sine în traistă pîne, sare și rachiu, și să sape acolo mătrăgună, iar în locul ei să puie acele lucruri; întrunindu se acasă, fata trebuie să ducă tot drumul mătrăguna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ger e semn sigur că vremea are să se moaie în scurt; dacă însă oile, pe timp moale, vor începe a mînca cu poftă și iuțeală e semn că vremea are să se înăsprească în curînd. Pentru a preîntîmpina vremi grele La Dumineca Mare se înfrumusețează casele cu ramuri de tei și se serbează, pentru zloți [noroc la bani]. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Se crede că nu e bine a rupe călinele înainte de Ziua Crucii, căci la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de limbă germană, intitulat Pfennig-Magazin. Acesta va pătrunde și În Transilvania, ca și În Principate, reprezentând (alături de suplimentele foilor săsești și de un alt periodic similar, Sonntag-Magazin) un model pentru publicațiile românești Icoana lumii (1840-1841, 1845-1846), din Iași, și Foaia duminecii (1837), din Brașov. Procesul de preluare succesivă a unui model Îndepărtat și de implantare a acestuia Într-un context cultural mult diferit făcea Însă ca atari publicații, cu un conținut destul de eterogen și superficial (destinate În Anglia unui public modest
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
implantare a acestuia Într-un context cultural mult diferit făcea Însă ca atari publicații, cu un conținut destul de eterogen și superficial (destinate În Anglia unui public modest, iar În Germania unor categorii intermediare), să fie oferite În Transilvania, prin Foaia duminecii, unui public pe care Îl putem considera instruit din punctul de vedere al standardelor și al gusturilor culturale locale. Particularitățile receptării locale explică Însă motivul pentru care Foaia duminecii nu a avut succes: publicul românesc cultivat reclama o publicație mai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Germania unor categorii intermediare), să fie oferite În Transilvania, prin Foaia duminecii, unui public pe care Îl putem considera instruit din punctul de vedere al standardelor și al gusturilor culturale locale. Particularitățile receptării locale explică Însă motivul pentru care Foaia duminecii nu a avut succes: publicul românesc cultivat reclama o publicație mai serioasă, pe care o va avea odată cu foile lui Bariț XE "Bariț" ; pentru publicul modest, eventual țărănesc, care se mulțumea cu literatura de calendar, ea era prea pretențioasă; În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În spiritul discursului oficial, caracterul nociv al excesului de sărbători necanonice celebrate de conaționalii lor mai puțin educați. Petru Maior XE "Maior" , de exemplu, critică Împrejurările când s-au Început și s-au Înrădăcinat atâtea sărbători la români; care adăugând duminecile, de s-ar ține, cată a treia parte a anului o ar petrece oamenii fără de lucru; ci mulțimei sărbătorilor i-au prescurtat Împărăția. Totuși și acum unii de unele sărbători care Biserica grecească nu le-au crezut a fi sărbători
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
generației române..., p. 192. „Înștiințare”, Organul luminării, 1847, nr. 9, p. 42. Georges Weill, Le Journal. Origines, évolution et rôle de la presse périodique, La Renaissance du livre, Paris, 1934, pp. 201 sqq. I. Verbină [= Iosif Pervain], „De la Pfennig-Magazin la Foaia duminecii și Icoana lumii”, Studii literare, I, 1942, pp. 208-209; I. Verbină, Studii de literatură română, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1971, p. 282. Pentru Foaia duminecii, vezi Ideologia generației române..., ed. cit. pp. 175-177. Vezi Georgeta și Nicolin Răduică, op. cit. (v. nota
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Renaissance du livre, Paris, 1934, pp. 201 sqq. I. Verbină [= Iosif Pervain], „De la Pfennig-Magazin la Foaia duminecii și Icoana lumii”, Studii literare, I, 1942, pp. 208-209; I. Verbină, Studii de literatură română, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1971, p. 282. Pentru Foaia duminecii, vezi Ideologia generației române..., ed. cit. pp. 175-177. Vezi Georgeta și Nicolin Răduică, op. cit. (v. nota 324), p. 243, respectiv p. 199, sub voce. Vezi studiul introductiv la volumul Aurel Răduțiu, Ladislau Gyémánt XE "Gyémánt" , Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românească, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 2000; Povestea lumii de demult. Pământul. Sfârșitul lumii, îngr. Antoaneta Olteanu, București, 2002. Repere bibliografice: G. Ibrăileanu, „Jocuri de copii adunate din satul Țepu (jud. Tecuci)”, VR, 1906, 7; Simion Mehedinți, Tudor Pamfile, „Dumineca poporului”, 1921, 21; V. Voiculescu, Tudor Pamfile, „Dumineca poporului”, 1921, 21; V. Voiculescu, Tudor Pamfile, „Lamura”, 1921, 1-2; Mihail Sadoveanu, Tudor Pamfile, VR, 1921, 11; Perpessicius, Repertoriu critic, Arad, 1925, 185; Ioan Bianu, Amintire despre Tudor Pamfile, „Tudor Pamfile”, 1928
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Povestea lumii de demult. Pământul. Sfârșitul lumii, îngr. Antoaneta Olteanu, București, 2002. Repere bibliografice: G. Ibrăileanu, „Jocuri de copii adunate din satul Țepu (jud. Tecuci)”, VR, 1906, 7; Simion Mehedinți, Tudor Pamfile, „Dumineca poporului”, 1921, 21; V. Voiculescu, Tudor Pamfile, „Dumineca poporului”, 1921, 21; V. Voiculescu, Tudor Pamfile, „Lamura”, 1921, 1-2; Mihail Sadoveanu, Tudor Pamfile, VR, 1921, 11; Perpessicius, Repertoriu critic, Arad, 1925, 185; Ioan Bianu, Amintire despre Tudor Pamfile, „Tudor Pamfile”, 1928, 1-2; Valeriu Ciobanu, Tudor Pamfile, RITL, 1956, 1-2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
ascultă! Aș vrea să cred că te simți bine cu sănătatea și că lucrezi cu aceeași pasiune. Închei, rugându-te să prezinți omagiile mele familiei. Cu sinceră afecțiune, Eugen Dimitriu 2 Suceava, 15.3.1981 Dragul meu Coca, Am azi (duminecă seara) un răgaz care-mi permite să-ți adresez câteva gânduri. Îți mulțumesc din inimă pentru recenziile xerox 96. Ele îmi vor ajuta să completez referirile la modesta mea activitate. Deplâng în modul cel mai sincer necazul ce l-ai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]