567 matches
-
Județeană a Arhivelor Naționale Iași (în continuare DJANI), fond Primăria Iași, dos. 11/1920, f. 29. 128 Astfel, "Ziua Eroilor" era declarată sărbătoare națională în "Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 461, din 23 martie 1921", în "Legea pentru reglementarea repausului duminical și al sărbătorilor legale nr. 2038 din 18 iunie 1925" și în "Legea pentru modificarea unor dispozițiuni din legea pentru reglementarea repausului duminecal și al sărbătorilor legale din 18 iunie 1925, din 4 august 1938". 129 Zi foarte importantă în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
51). Era vorba despre doliul instituit la moartea regelui Carol I. 161 Deși nu fusese încă legiferată ca atare, în 1918 era deja considerată prezență obligatorie pe lista sărbătorilor "naționale și regale", dar și a celor "judecătorești" sau ale "repausului duminical", onorând astfel "Unirea Principatelor" (vezi "Calendarul nostru pe 1918", Tipografia C.D. Lupascu, Bârlad, pp. 15-16). 162 În 1920, un ziar local relata despre festivitățile de la 10 mai vorbind despre "Iașul, Capitala Unirei tuturor românilor" și reluând astfel formula primarului interimar
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
abuz de încredere, falsuri, delapidări, trafic de influență, port ilegal de uniformă, răspândire de manifeste „incendiare” și răspândirea de zvonuri tendențioase. Încălcarea legii la diferite legi, regulamente și ordonanțe administrative a fost constatată în următoarele domenii: controlul străinilor, circulație, repausul duminical, monopolul alcoolului și regulamentul de construcții și alinieri. Factorii care au compromis liniștea și ordinea publică au fost: acțiunile comuniste, sectante stiliste și legionare. Aceleași, împreună cu manifestările revizioniste ungare, bulgare și sovietice s-au dovedit a pune în pericol siguranța
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
refuzul său de a primi pensia acordată de roma. Noua ideologie protestantă, în versiune elvețiană, s-a centrat pe câteva idei-forță: a) una dintre ele se referă la simplificarea ritualului. Mai exact, slujba a fost înlocuită doar cu un cult duminical, sărac și axat doar pe predică; b) mănăstirile au fost secularizate. Luther susținea consubstanțierea (prezența în pâine și vin a trupului și sângelui Mântuitorului), în timp ce Zwingli vedea în Împărtășanie doar o aducere aminte a momentului arhetipal. Hristos este prezent aici
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în colaborare cu V. Bănățeanu și Marcel Gafton); Jaroslav Hasek, Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial, I-II, București, 1956 (în colaborare cu Al. O. Teodoreanu), Abecedarul umorului, București, 1963, Să râdem cu Jaroslav Hasek, București, 1973, Supliment vesel duminical, București, 1984; Jan Otcenásek, Copiii noștri, București, 1958, Romeo, Julieta și întunericul, București, 1961, Pe când în rai ploua, București, 1974; Peter Karvas, Diplomații, București, 1959, Jumbo, elefantul alb, București, 1959, Liturghia de la miezul nopții, București, 1960, Antigona și ceilalți, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
Ministerul Artelor și s-a numărat printre câștigători, alături de Paul Anghel, Vera Hudici și Dragoș Vicol. Colaborează cu proză scurtă, piese de teatru și articole la „Teleormanul”, „România liberă”, „Albina”, „Tribuna” și în cadrul propriilor emisiuni la radio și televiziune („Album duminical”, „Ora veselă”, „Radio magazin”). În 1958 este penalizat temporar pe linie de partid, din dispoziție superioară (ca și Radu Theodoru), prin ridicarea calității de membru al Uniunii Scriitorilor. Perioada sa cea mai productivă e în anii ’50-’60, când se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
au intrat pe Boulvard du Regent și au întrebat care e drumul spre Gara de Nord. Când au trecut, a dispărut și nota umană odată cu ei" (445). Ceea ce descrie Davis este o scenă pedestră, de parcă trei soldați germani au ieșit la plimbarea duminicală pe biciclete și s-au rătăcit. Ei întreabă politicos încotro se află gara. Dar atmosfera liniștită a întâmplării, pe care cititorul obișnuit și-o poate închipui petrecându-se și la el acasă, este întreruptă de implicarea ținutei soldaților, îmbrăcați de
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
între universul rural și "cultura de masă", un pescar preocupat de stilul de înot, de contemplarea cerului și mai ales de performanță, este o bizarerie. Dacă printre ei putem număra campioni, aceștia sunt mai curând canotori (și cantori la slujbele duminicale dacă sunt practicanți ai Vechiului Rit rusesc) decât înotători. Când se întrec între ei, nu pentru competiții oficiale 64 ei pun la bătaie lotcile făcute cu mâna lor și nu trupul dăruit de Dumnezeu. Nu vei afla în Deltă, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de mijloace. Porțile serii (1987) e un roman de tip flaubertian, cu două secțiuni: în Terente și Didina șlagărul cu acest titlu punctează o zi din viața a două cupluri familiale dintr-un oraș oarecare, unite prin pasiunea pentru partidele duminicale de canastă. Dar jocul se amână, întrucât cineva lipsește din localitate. Stările personajelor, care sunt actorii celor mai banale situații, ori psihismele unei nopți sunt înregistrate cu o minuțiozitate demnă pe alocuri de proza lui James Joyce sau de Noul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
marile orașe. Acest fenomen va fi însă grabnic risipit de „grijile veacului”. În fostele orașe muncitorești ale țării, fără a mai vorbi de sate, bisericile sunt pline cu aceiași oameni de vârsta a treia, fie că este vorba de liturghia duminicală, de populara slujbă a „maslului de obște”, de pomenile din sâmbetele morților sau de marile praznice. Tinerii încă entuziaști pentru credință prind foarte greu rădăcini și nu sunt integrați în comunități bisericești vii și lucrătoare. În cele din urmă, în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cateheză, misiune sau profetism. Transferând responsabilitatea instrucției religioase pe umerii laicilor care profesează în școlile primare și gimnaziale, liderii Bisericii n-ar trebui să mai deplângă proporția în care adolescenții români și țigani se întâlnesc nu la rugăciune, la școlile duminicale și în fața altarelor, ci la zaiafet, în orbitoarele discoteci orășenești. Ineficienta intervențiilor statului în problema integrării țiganilor este vizibilă, deși resursele financiare ale instituțiilor guvernamentale nu sunt deloc neglijabile. Politicile welfare state sunt însă rareori garantul unei juste emancipări sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
totul a început cu relativismul nominalist al modernității. Filozofii au renunțat la căutarea înțelepciunii, pariind faustic pe cunoașterea orizontală. De aceea suntem astăzi entuziasmați de aporiile intersubiectivității în opera lui Husserl fără a înțelege o boabă din fenomenologia donației, recapitulată duminical în fiecare Euharistie. Compătimesc aici nu patima bibliofilă, ci doar neputința livrescului de a indica nordul justei noastre orientări existențiale. Logocentrismul își deploră condiția profană și orfană, dar se întoarce mereu printre semeni cu ambiția secretă de a înfrunta disprețuitor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
izvoarelor patristice ar putea restitui pierduta intimitate dintre tradiție, Biserică și Scriptură. În final, aș mai adăuga o sugestie. Urmând spiritul de solidarizare a vieții liturgice cu instrucția duhovnicească și teologică a credincioșilor Bisericii Ortodoxe, s-ar cuveni reabilitarea „școlii duminicale” pentru creștinii adulți care simt nevoia unui dialog pe teme legate de credință și cunoaștere. Deocamdată, în Biserică, laicul nu are nici un prilej de a fi angajat într-un dialog viu și real, pe temele credinței, cu slujitorii altarului. Câți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și cunoaștere. Deocamdată, în Biserică, laicul nu are nici un prilej de a fi angajat într-un dialog viu și real, pe temele credinței, cu slujitorii altarului. Câți tineri mai sunt dispuși astăzi să asiste docil la monologul moralist al predicii duminicale? După secole la rând în care pastorația s-a făcut pentru oameni lipsiți, în covârșitoarea lor majoritate, de orice vigilență critică, pasivitatea totală la care rețeta ortodoxă îi condamnă pe credincioșii Bisericii nu poate stârni, printre noile generații, decât indignare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
5, 12). Procesul de alfabetizare liturgică și instrucție biblică a credincioșilor este vital. Hristosul vestit de Biserică este „după Scripturi”, iar atunci când sunt lipsite de acest reper central, comunitățile creștine nu pot decât să sufere un permanent leșin pietist. „Școala duminicală” organizată în jurul bisericilor parohiale ar fi cea mai fericită oportunitate pentru lectura Scripturii în duhul de rugăciune primenit de liturghia dimineții. Urmând indicațiile lecționarului, credincioșii îndrumați de un preot sau laic instruit ar putea să iasă din captivitatea lecturii private
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
discrediteze în fața autorităților și a colegilor de la catedră, care l-au alungat, fiind în cele din urmă întemnițat ca deținut politic alături de legionari. Construcția unei istorii naționale a psihologiei este ceva mai mult decât un subiect de conversație în timpul plimbărilor duminicale, când lucrurile pot să nu fie luate în serios. Dar câte probleme similare de plasament nu întâmpină tinerii absolvenți ai unor Universități de prestigiu și astăzi, din care cauză ei preferă deseori să nu se mai întoarcă acasă! Înainte de Revoluția
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de deportare s-a stabilit în Republica Iakuția din Siberia Orientală. În împrejurimi se află peste 500 de români iar în regiune se găsesc peste 10.000. În toamna anului 1992 înființează societatea ”Constantin Stere” pe lângă care funcționează o școală duminicală. Dorește să înființeze la Aldan o filială Ginta Latină în acea zonă bogată de exploatare a aurului. Are în vedere și pe românii de pe malurile râului Amur, spre Oceanul Pacific și din lungul fluviului Tamâr. Ne solicită cărți de școală, fotografii
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Folosirea limbii materne în școli și biserici, accesul în școlile din România, jurisdicție religioasă în Basarabia a Patriarhiei Române. - Adaptarea formelor de învățământ matern la condițiile locale, demografice și istorice - grădinițe de copii, școli primare, școli de cultură generală, cursuri duminicale, cercuri de creație populară. Utilizarea cadrelor didactice din țară; - Promovarea culturii naționale în cooperare cu instituțiile culturale din țară, retrocedarea patrimoniului ce a aparținut românilor, refacerea monumentelor și cimitirelor distruse în unele zone prin acțiuni șovine. CAPITOLUL X 1998 Românii
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
aici unele dintre rezervele lui Noica față de omul contemporan lui, la sfîrșitul deceniului patru al secolului trecut, un om pe care destinul nefast al inteligenței îl făcea să trăiască ipostaza ingrată a organizării muncii sau a reglementării așa-numitului repaos duminical. E adevărat că nu știm prea bine care era identitatea particulară a acelui ins de care se îndoia, atunci, că va redeveni cîndva tot ceea ce a încetat, fără prea mult rost, să fie. Să fi fost acel om românesc de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care, de asemenea, numai virtuoșii și înțelepții sabatici trebuie să o practice. Cu Etica, Symbiotica și Politica, Homo pansophicus va putea lua parte și înțelege profund miracolul nocturn al resurecției hristice. A doua zi le va putea pătrunde surâzător și duminical în lumea a șaptea, mundus spiritualis, „lumea evlaviei și a religiei”, care permite accesul deplin la partea revelată a pansofiei. Este lumea senectuții senine, când Homo pansophicus este pe deplin pregătit să înceapă o nouă săptămână, de data aceasta eternă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a lucrurilor omenești „dacă oamenii se vor pune de acord în legătură cu o filosofie adevărată și adevărata religie” și le vor pune și pe acestea două în acord într-o „teorie universală a îndreptării lucrurilor omenești” (panorthosia). În fine, în „opera duminicală”, în ars Domini, cea de-a șaptea lucrare, autorul formulează „rugăminți și avertismente” privind aplicarea „marii reforme”. El le cere savanților și politicienilor să nu se eschiveze de la obligațiile ce le reveneau. Oare nu este datoria unui bun cetățean de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
E. Lovinescu l-a condus, instituția se confundă, într-un anumit sens, cu locuința amfitrionului, devotat întru totul vocației sale literare (la orele cinci ale fiecărei după-amiezi, ani întregi s-a aflat, la biroul lui, în așteptarea „marelui necunoscut”). Lecturile duminicale din Strada Câmpineanu numărul 40, apoi de pe Bulevardul Elisabeta frapau prin lipsa oricărui protocol, printr-o principialitate flexibilă și printr-o maximă toleranță și bunăvoință (este notorie interdicția de a se întrerupe fie și lectura celei mai plictisitoare și mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
acest oraș”. Pe bună dreptate, șeful județului trimisese adresa spre rezolvare primăriei, deoarece reprezenta o problemă ce interesa direct orașul. Iată ce scrisese Neculau cu o frumoasă caligrafie: „Noi când venim cu marfă pe piață suntem expuși la legea repaosului duminical și în timpul sărbătorilor, ori cum în aceste zile atunci marfa noastră se poate vinde, când locuitorii dela sate vin la târg, neîntrerupându-și munca câmpului în zilele lucrătoare, iar zarzavatul dacă nu se culege la timp și se vinde, urmează
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ci noi personal, vă rugăm să binevoiți ca în zilele lucrătoare să fim liberi a vinde toată ziua, iar sărbătorile și duminicile cel puțin până la orele 12 din zi (textul este subliniat cu creionul roșu, în original, n.n.)”. „Legea repausului duminical” fusese promulgată și publicată în Monitorul Oficial din iunie, 1925. Fiind vorba de un act normativ care conferea drepturi sacrosante tuturor celor care munceau, inclusiv salariaților societăților private, ea trebuia respectată întocmai. Totuși, articolul II avea câteva excepții iar secretarul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
organizate. Pelerinajele, cel puțin în crești nismul european, în care de data aceasta aș include și cazul nostru, nu respectă legea vaselor comunicante. Crește numărul de pelerini, este adevărat. Odată sărbătoarea terminată, pelerinul nu se „revarsă” în practica săptămânală și duminicală, fiind vorba deci de o practică profund individuală. Ceea ce arată că situația actuală din Ortodoxie converge, din anumite puncte de vedere, către cea din societățile occidentale, unde se constată același tip de dereglare instituțională între participarea la slujbă și practica
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]