5,716 matches
-
numească inima omului. Însă, a depista, a sesiza și a experia prezența harismatică a lui Dumnezeu, sălășluit, cum spune Sfăntul Marcu Ascetul, în adâncul sufletului nostru încă de la botez, înseamnă a experia infinitatea de sensuri și înțelesuri, abisul de bunătăți dumnezeiești din sufletul nostru, pe care păcatul nu le poate decât acoperi. Înseamnă a actualiza toate aceste potențe”. De aceea, celui ce se cunoaște pe sine cu adevărat i se dă cunoștința tuturor. Așa se întâmplă cu sfinții, care, datorită vieții
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
mai înalte este Însuși Dumnezeu, izvorul oricărei cunoașteri și autocunoașteri. Cunoașterea de sine este, la cei duhovnicești, luminată de Dumnezeu, căci nu putem cunoaște bine, autentic, și nu putem cunoaște cu adevărat decât în Dumnezeu și prin Dumnezeu. Doar harul dumnezeiesc poate capacita firea umană până la sesizarea cât mai exactă, interioară, a realtăților vieții sufletești. Așadar, cunoașterea de sine este întotdeauna un act de pocăință căci, pe măsură ce înaintăm în această cunoaștere, pe lângă adausurile duhovnicești, ne dăm seama permanent și de scăderile
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
gânduri. Dar dacă lacrima e vie, Născută e din bucurie. Sau din speranța că-n adâncuri E-un bine presărat pe gânduri. Când plângi femeie peste urne, Sau pentru bucurii diurne, Eu sunt alături și-ți cinstesc Tot harul, dar dumnezeiesc ! *** Referință Bibliografică: Când plângi, femeie ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1894, Anul VI, 08 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CÂND PLÂNGI, FEMEIE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1457420922.html [Corola-blog/BlogPost/378063_a_379392]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎNĂLȚAREA DOMNULUI! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Înălțarea Domnului! Apostolii Tăi,Doamne,rămas-au întristați, Văzând,Dumnezeiasca-Ți înălțare! Credeau că vor rămâne-n veci,nemângâiați, De Duhul Sfânt,însă,vor fi ei luminați, Credința în Hristos,vestind în lumea mare! Și s-au mirat,uitându-se spre ceruri, Iar îngerii,mirarea lor văzând le-au spus
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1465397501.html [Corola-blog/BlogPost/385291_a_386620]
-
har, în chemări și alegeri, în suspine și Liturghii, în defăimari și laude, în lepădări și jertfe, în vânzări și mucenicii, în trădări și binecuvântări, sub denia Crucii, dar și sub apoteoza Învierii. Poeții Crucii, ca Marii Sacerdoți ai Cuvântului dumnezeiesc și co-liturghisitori ai Suferinței Neamului, au plămădit în sângele, în crezul, în nădejdea, în jertfa și în dragostea lor, toată voința pătimirii, întrupată în: vânzarea, trădarea, prigoana, persecuția, defăimarea, batjocura, umilirea, biciuirea, amărăciunea, întemnițarea, calvarul Răstignirii, dar și în harul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
care L-au lovit pe Iisus s-au înaripat în fluturi. Sutașii păzesc lumina podidită din Îngeri. Trâmbița Sărbătorii vestește chindia Ospățului. Razele de soare se așează senin peste gătiții nuntași. Atotfrumoasa Maria cumpănește Taina Vinului și-a Vieții. La Dumnezeiasca privire, Apa s-a însuflețit îmbătată de savoarea vinului. Pâinea s-a rumenit în brațele Crucii, îmbrățișând lumea în aburul ei cald, ca obrazul de copil. Crucea s-a-ntrupat în Mireasma Viței de vie, iar untdelemnul s-a împărtășit pe sprânceana
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
pentru noi anume,/ să ne deschidă drumul înapoi/ spre câte-au fost- și vor mai fi în lume. Hristos a înviat biruitor,/ cum biruind vor învia martirii,/ când peste zidul închisorii lor/ va crește mâine mușchiul amintirii./ Hristos a înviat, dumnezeiască vrere/ să-și dăruie mulțimii trupul-Pâine,/ și să vestească marea Înviere/ ce va cuprinde toată țara, mâine.( Hristos a înviat). Demetrius Leontieș, medicul fără de-arginți, a suit urcușul demnității Neamului, cu toiagul de aur al divinului Adevăr. Cu fiecare
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
putem vorbi despre echilibru, fără a face referire la virtute. Acestea două sunt legate una de cealaltă dacă vorbim de echilibrul în plan spiritual, duhovnicesc. În concepția creștină ortodoxă, virtutea creștină este deprinderea și stăruința de a împlini, cu ajutorul harului dumnezeiesc, toate poruncile din dragoste curată față de Dumnezeu și față de aproapele. Virtutea creștină înseamnă așadar tăria și statornicia pe calea binelui, în săvârșirea faptelor bune și biruința neîntreruptă asupra răului. Potrivit doctrinei creștine ortodoxe, cumpătarea este cea mai mare virtute ea
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
Purtat în carul cu visuri și iubire, Te-adorm în amintirea vieții mele! Din ochi revărs lacrima viței de vie, Să-ți fie hrană în ospăț sufletesc! În casa inimii te-nchid pe vecie, Sufletul să-ți duc în rai dumnezeiesc! Coroană îți fac din gândurile mele, Pe frunte să o porți în pribegie, Când îmi voi duce destinul printre stele, Cu dorul și iubirea-n poezie. E vremea când Soare se vede cu Luna, În zorii ce unesc ziuă cu
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
în oglinda apei, veni la mine bucuroasă, râzând; închise iară ochii și-mi șopti: -Sărută-mă! O sărutai, o cuprinsei pe după mijlocelul ei subțire și o dusei în brațe pe iarbă. Ne uitarăm clipe întregi unul la altul electrizați de puterea dumnezeiască a dragostei. Toată ziua am stat cu ea în pădure și mi-a povestit viața ei. -De unde le ai? - mă întrebă ea într-un târziu, cu ochii aprinși de fericire. I-am spus de unde le am și i-am
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
femeie frumoasă, locul e împodobit, magnetizează irezistibil fără condiționări și sinergii. Singură femeia e în măsură să prefacă un loc fad, bizar, neprimitor, într-unul al plăcerii, dorinței, entuziasmului. Tot așa și apa. Peisajele care încadrează apa au cea mai dumnezeiască sublimitate. Apa în toate caracteristicele și expresiile ei din mediul natural, de la nori, ploaie, izvoare, pâraie, la râuri, fluvii, lacuri, mări, oceane, compune o frumusețe peisagistică mirabilă. Iată una dintre asemănări a apei cu femeia. Și iată altele: ca și
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430777429.html [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
venit în lume moartea pe care avea să o biruiască Hristos, Fiul lui dumnezeu. Pruncul Iisus ne arată adevăratul sens al vieții și al morții, ne îndrumă pașii pe cea mai scurtă cale către Adevăr: iubirea. El ne aduce iubirea dumnezeiască, binecuvântarea și dreptatea lui Dumnezeu. De aici, vorba populară înțeleaptă că dreptatea, ori care ar fi aceasta, nu este la oameni, ci la Dumnezeu. „Hristos s-a născut, slăviți-l, Hristos din ceruri, întâmpinați-l, Hristos pe pământ, înălțați-vă
S-A NĂSCUT MESIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/S_a_nascut_mesia_stefan_popa_1387812485.html [Corola-blog/BlogPost/363528_a_364857]
-
ne torturăm minutul... De parcă n-avem dreptul și noi să ne iubim. Cluj Napoca, 11 august 2015 Te-aș fi iubit Te-aș fi iubit cum numai ziua știe Să lumineze lumea cu nesaț, Și ți-aș fi dăruit o veșnicie Dumnezeiesc, necondiționat. Ți-aș fi adus luminători în noapte Și cer brăzdat de razele de soare În suflet ale veșniciei șoapte Pe buze ale dragostei ninsoare. Ți-aș fi pus în păr o diademă Pictată de speranțe și cu vise dulci
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
cea a „apartenenței fără credință“. Această categorie aparține Bisericii tradiționale, zgomotos chiar, doar că aparține altfel. Nu atât prin legături de credință, cât prin conexiuni istorice. Biserica Ortodoxă este acum importantă deoarece este „a noastră“, nu neapărat pentru că este darul dumnezeiesc făcut oamenilor întrucât nu pot să se mântuiască singuri. Pentru această categorie, Biserica devine patrimoniu istoric - este mai degrabă românească decât ortodoxă. A cincea categorie este cea a „creștinului nepracticant“. Este un oximoron, desigur, dar unul cu semnificație sociologică certă
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
binecuvântată de Duhul Sfânt, care i l-a dăruit pe Mântuitor, ca Fiu al Lumii.” Arborii sfinți ai epocii moderne, învăluiți de simbolurile Fecioarei Maria, verdele Mariei, dar mai ales crucea ca arbore binecuvântat: „Atunci ramura ta purta o povară dumnezeiască. În tine curgea sângele divin (Hans Biedermann).” Legenda copacului care vindecă ar putea fi o transpunere în universul Vechiului Testament a simbolului tradiției creștine a „lemnului crucii”. Arborele are rădăcinile în Pământ iar ramurile îndreptate spre Cer - el fiind precum
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
Prin urmare, măsura iubirii în creștinism nu mai este iubirea de sine, cum credea Nae Ionescu (și toți cei tributari aceleiași confuzii), ci însăși iubirea lui Dumnezeu față de oameni. Iisus Hristos înlocuia astfel o măsură omenească a iubirii cu una dumnezeiască. Drept urmare, întrebarea retoric-insinuantă a lui Nae Ionescu (“Dar dacă eu nu mă iubesc pe mine însumi?”) devine inutilă într-o perspectivă riguros creștină. Abilul gânditor poate avea perfectă dreptate în raționamentele sale, numai că el critică creștinismul vorbind despre... iudaism
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
timp, spațiu, libertate, conștiință, Biserica creștină, intelect și rațiune, știință, suferință, etc. Observăm astfel în Nae Ionescu preocupările unui teolog. Într-adevăr, dacă prin teolog înțelegem pe tot omul care vorbește, în cunoștință de cauză despre Dumnezeu și despre cele dumnezeiești, atunci domnul Nae Ionescu este teolog. Vorbind despre „Teologul” Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu spune: “Ca teolog, Nae Ionescu este aspru cum numai răsăritenii pot fi. El aparține unei spiritualități de la care se revendică”. Astfel, deși “doar licențiat în matematică”, ca
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
slăviți și venerați! Însoțitori de suflete Dintr-o lume către alta, În urmă lăsând regrete, Destinului închid poarta. În cimitirul de patimi, Când visul vieții e curmat, Se revarsă râu de lacrimi, Cu dorul celor ce-au plecat. Dar prin Dumnezeiesc mister Alungă spirite rele, Soare și Lună țin pe Cer Și viețuirii, frâiele. Alungă rău din blesteme, Iar cu harul biruinței, Păzitori sunt peste vreme, Ai casei și ai credinței. Ocrotitori spirituali Ai sufletelor celor vii, În veci le-nsoțesc Arhangheli
MITUL SFINȚILOR ARHANGHELI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1446718460.html [Corola-blog/BlogPost/384717_a_386046]
-
ale ulițelor, de la răscruci, din copaci și șure, din umbrele înfricoșătoare ale nopții și din cotloanele cele mai sumbre țâșnesc împielițați cu coadă, furci și coarne, țipă ca din gură de șarpe, urlă și chirăie de pârjolul și arșița Slavei Dumnezeiești care se pogoară asupra satului ca o pâclă fosforescentă. Și mai înverșunați de neputința lor, dracii se înfurie pe vrăjitoarea Buha care-i tot mână spre acea așezare de unde vine o vâlvătaie care-i arde și-i pârjolește. Încet-încet, aura
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
Cruce Că altminteri unde duce Drumul care tot coboară? Doar în iad. Și Înfioară! Am vedere dar sunt orb Răpitor precum un corb Căci iubirea de aproape Mi s-a spulberat pe ape Dă-mi putere să iubesc Focul tău dumnezeiesc Și să mă feresc de rău Că port Doamne, chipul Tău! Referință Bibliografică: Chipul Tău / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 714, Anul II, 14 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CHIPUL TĂU de ION UNTARU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Chipul_tau_ion_untaru_1355478202.html [Corola-blog/BlogPost/351704_a_353033]
-
în viața cotidiană. Pentru că Duhul lui Dumnezeu, Duhul Sfânt este cel care te ajută, te mângâie, te ține de mână pe drumul vieții tale, să te ridice ori de câte ori ești căzut. Prin El, fiecare suntem biruitori asupra forțelor malefice, primind puteri dumnezeiești de a ne ridica și păși mereu înainte, indiferent câte obstacole ne-ar sta în cale. Duhul Sfânt este puterea care ne dă forță să depășim obstacolele din calea noastră. Atunci când nu mai avem resurse și ne simțim epuizați, El
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_noapt_ligia_gabriela_janik_1384853330.html [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
de metanie este Frăsinei, lucrurile se schimbă. Am vorbit despre rugăciune isihastă, despre smerenie, despre comuniunea cu Dumnezeu, pentru ca, în final, să înțeleg că nimic nu este mai de preț decât privirea cu sfială plecată în fața măreției Harului Divin și Dumnezeiesc. Făcând, însă, o scurtă introducere înaintea dialogului propriu-zis cu Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Irineu Popa - Decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din municipiul Craiova, vom remarca și sublinia faptul că astăzi, a vorbi despre rugăciune, într-o lume în care avem
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
este „înapoiat însutit”; „Ei cunosc transfigurarea erosului, căutată cu atâta disperare de adepții freudo-marxismului! Percep cu o „plenitudine” extraordinară taina ființelor și a lucrurilor, fața ascunsă a lumii. Primesc harismele paternității spirituale, darul vindecării, darul proorociei. Această paternitate - asemenea celei dumnezeiești, pe care o reflectă - depășește, integrând-o, dualitatea sexuală. Sfântul Serafim, reluând o străveche recomandare monahală, îl sfătuia pe starețul Sarovului: „Fii ca o mamă pentru călugării tăi” - Găsim relatat tot în lucrarea lui Olivier Clement. Părintele Andrei Scrima, în
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Calea smereniei este o cale de înțelegere a propriei ființe. Este o stare prin care vedem slăbiciunea noastră, vedem neputința noastră, dar în același timp vedem și puterea lui Dumnezeu. Am putea spune că în momentul acesta suntem în slavă dumnezeiască, așa cum și Sfântul Serafim de Sarov ne învață. El spune: "Acum ești în slavă, acum ești în bucurie" și îl întreabă: "Ce simți?". Iar el îi răspunde că slava dumnezeiască este doar slava de liniștire, care de fapt este o
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Am putea spune că în momentul acesta suntem în slavă dumnezeiască, așa cum și Sfântul Serafim de Sarov ne învață. El spune: "Acum ești în slavă, acum ești în bucurie" și îl întreabă: "Ce simți?". Iar el îi răspunde că slava dumnezeiască este doar slava de liniștire, care de fapt este o liniștire a propriei identități, o aflare și o împlinire în același timp. Liniștea o găsești numai atunci când ești cuprins de puterea Duhului Sfânt, când ai aflat calea, când ai aflat
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]