14,797 matches
-
sunt ignoranți, nerecunoscători și nesățioși. Înainte de a deveni ființe umane, adică, înainte de a fi copleșiți de patimi, ei doresc să devină asemenea lui Dumnezeu, anulând diferența dintre Dumnezeu necreat și creația Sa umană. „Îi reproșăm că nu am fost făcuți dumnezei de la început, ci întâi oameni și apoi dumnezei”. De aceea Dumnezeu ne spune: „Eu am zis, dumnezei sunteți și toți fii ai Celui Prea Înalt”, adăugând imediat: „Dar voi ca niște oameni muriți și ca unul din căpetenii cădeți”. Cel
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
înainte de a fi copleșiți de patimi, ei doresc să devină asemenea lui Dumnezeu, anulând diferența dintre Dumnezeu necreat și creația Sa umană. „Îi reproșăm că nu am fost făcuți dumnezei de la început, ci întâi oameni și apoi dumnezei”. De aceea Dumnezeu ne spune: „Eu am zis, dumnezei sunteți și toți fii ai Celui Prea Înalt”, adăugând imediat: „Dar voi ca niște oameni muriți și ca unul din căpetenii cădeți”. Cel de-al doilea verset a fost adăugat pentru că „nu puteam purta
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
de Care s-a îndepărtat. Acest lucru e posibil cu ajutorul Duhului Sfânt. Slăbiciunea cărnii este întărită de puterea Duhului, iar omul aflat în comuniune cu Duhul nu mai e carnal, ci spiritual, urcând neîncetat spre desăvârșire. Scopul este să devină dumnezeu<footnote Bineînțeles, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin harul Lui. footnote>. Îndumnezeirea nu e limitată de moarte, continuă și dincolo de ea, fiindcă moartea nu e decât o etapă a drumului de parcu <footnote Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv ..., p. 286-287. footnote> Oamenii
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
ar fi făcut să comunicăm cu El făcându-se trup”. Apoi, vorbește și de accesul la viața divină pe care Hristos îl permite credincioșilor, El fiind „Mijlocitorul între Dumnezeu și oameni” (1 Tim. 2, 5). Ca Mijlocitor, Îl facilitează pe Dumnezeu oamenilor și îi obișnuiește pe oameni să-L primească<footnote A se vedea Contra ereziilor, 3.18.7; 3.20.2; 4.28.2. footnote>. Sau invers, așa cum am mai precizat, datorită dragostei Sale infinite, El a devenit ceea ce suntem
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Dumnezeu, care îi aduce atât libertatea de a face bine, cât și comuniunea cu viața nemuritoare și incoruptibilă a lui Dumnezeu<footnote Ibidem, 3.18.7, în col. cit., p. 365, 367. footnote>. Înfierea ca fii transformă ființele umane în dumnezei, pentru că îi înrudește, prin participare, cu sursa vieții. Natura progresivă a acestei participări este adeseori evidențiată. Una dintre imaginile pe care le utilizează Sfântul Irineu pentru a transmite această idee este cea a clarității sporite a viziunii: Dumnezeu era văzut
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
pentru Fiul lui Dumnezeu, Fiul îi conduce la Tatăl, iar Tatăl le dăruiește viața veșnică și incoruptibilă, care, pentru cei care îl văd pe Dumnezeu, este rezultat al vederii Lui”<footnote Ibidem. footnote>. Pe această scară a progresului, oamenii devin „Dumnezei” la nivelul treptei înfierii, pentru că aici își redobândesc asemănarea divină și încep să participe la libertatea și nemurirea care aparțin Tatălui și Logosului. Duhul lucrează pe tot parcursul acestui proces, nu numai prin inspirarea profeților și pregătirea drumului spre Întrupare
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de este cu putință, niciodată. „Îndepărtarea dragostei lui Dumnezeu și a păcii lui Hristos de la suflet erau pentru el mai cumplite decât orice. Conștiința că Îl scârbește pe Dumnezeu, pe un asemenea Dumnezeu blând și smerit, îi era de nesuportat. Trecea prin cele mai adânci suferințe ale conștiinței care greșește împotriva sfintei dragoste a lui Hristos”<footnote Arhim. Sofronie, „Din învățăturile Sfântului Siluan”, în „Epifania“, nr. 1, ian. febr., 1998, p. 11. footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
sălaș la ei va face (In. 14, 23). De altfel, nici nu avem nevoie de altă dovadă că Dumnezeu e de față la astfel de rânduieli divine, după ce odată ne-am câștigat, pe urma rânduielilor Sale, convingerea că El e Dumnezeul și când știm că însușirea Dumnezeirii e de a nu avea nimic comun cu minciuna și când nu ne îndoim că legată de făgăduința nemincinoasă e totdeauna siguranța reală a ceea ce El a făgăduit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
bune” (Fac. 1, 31) și nu numai bune, cum se constatase la celelalte făpturi de mai înainte”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Hexaemeron, PG XLIV, col. 91AB. footnote>. Pentru aceasta, „Sfântul Grigorie de Nyssa zice că omul este un Dumnezeu creat, omul este un Dumnezeu prin har. Dintre toate făpturile, omul singur este creat după chipul lui Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, PG XLIV, col. 806CD; a se vedea și Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
nu numai bune, cum se constatase la celelalte făpturi de mai înainte”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Hexaemeron, PG XLIV, col. 91AB. footnote>. Pentru aceasta, „Sfântul Grigorie de Nyssa zice că omul este un Dumnezeu creat, omul este un Dumnezeu prin har. Dintre toate făpturile, omul singur este creat după chipul lui Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, PG XLIV, col. 806CD; a se vedea și Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre chip
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
până ce a fost în el, nu puțină slavă și strălucire de chip dumnezeiesc pricinuia celui părtaș de ea. Ca urmare, el se purta față de lucruri cu putere străvăzătoare și proorocească și era împreună creator cu Dumnezeu sau un al doilea dumnezeu, după har. Iar prin aceasta Îi făcea plăcere și lui Dumnezeu, Făcătorul mai presus de înțelepciune al tuturor, cu vederile și cu proorocirile prea strălucite ale lui<footnote Patriarhul Calist, Capete despre rugăciune, cap. 16, în Filocalia..., vol. VIII, Edit
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
referire la bunurile de care se bucura Adam în Eden și concentrând în mod admirabil învățătura despre starea primordială, spune că el contempla pe Creator și se desfăta cu veselie și cu uimire de slava frumuseții feței Lui, fiind aproape de Dumnezeu și căpetenie a veacului acestuia și stăpânitor al celor văzute, fiind rânduit la aceasta de către Domnul. Și mult har s-a revărsat în sufletul primului om și mintea lui cea în chipul dumnezeiesc era plină până peste vârf de multe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cunoscut lui Adam că mai există și o altă cale în afara celei a binelui, pe care Adam ar fi trebuit să o urmeze. Dar Dumnezeu înzestrându-l cu libertate, voia ca Adam să-și câștige singur meritul de a ajunge dumnezeu după har, alegând el singur calea binelui. Porunca dată primilor oameni a fost interpretată simbolic de Părinții răsăriteni. Faptul că porunca are două părți o parte care folosește singularul și una care folosește pluralul este interpretată de Cuviosul Nichita Stithatul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
măsură de aceasta numai prin simțire, asemenea dobitoacelor necuvântătoare, și aflând prin experiență că împărtășirea de cele sensibile susține firea lui trupească și văzută, a părăsit frumusețea dumnezeiască, menită să alcătuiască podoaba lui spirituală și a socotit zidirea văzută drept dumnezeu, îndumnezeindo, datorită faptului că e de trebuință pentru susținerea trupului<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 31. footnote>. Omul trebuia să îndeplinească porunca, pentru că ea cuprindea întreaga voință a lui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
dar și o putere naturală care desfată simțirea, dar pervertește mintea. Contemplată duhovnicește, ea oferă cunoștința binelui, însă celor care se împărtășesc de ea trupește li se face dascăl al patimilor, făcându-i să uite de cele dumnezeiești. De aceea Dumnezeu i-a interzis-o omului, a amânat pentru o vreme împărtășirea de ea, neoprindu-l veșnic de la aceasta, pentru ca omul, cunoscându-și cauza sa și prin comuniunea în har și prefăcând nemurirea dată lui după har în nepătimire și neschimbabilitate
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
veșnic de la aceasta, pentru ca omul, cunoscându-și cauza sa și prin comuniunea în har și prefăcând nemurirea dată lui după har în nepătimire și neschimbabilitate, să privească, fără să se vateme, făpturile lui Dumnezeu și să primească cunoștința lor ca Dumnezeu, având după har, aceeași cunoștință a lucrurilor ca Dumnezeu, datorită prefacerii minții și simțirii prin îndumnezeire<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie..., p. 32. footnote>. Dacă respectau porunca, primii oameni se puteau înălța treptat la un grad de desăvârșire
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
paradis, dă Sfântul Ilarie de Poitier: Astfel, tot ce a spus despre pomul în care se crede că a fost știința binelui și a răului și de fructul aceluia [...] precum și de Adam, că gustând din pom s-ar fi făcut dumnezeu, a spus, contrar obiceiului de grăire, spre rușinarea neascultării acelora, care au crezut diavolului împotriva vieții lor. Deci a numit bun un pom care nu era bun [...] într-un sens ironic [...] Astfel pomul acela, n-a avut în gustul fructului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
lumii întregi pentru Dumnezeu, arătând care trebuie să fie scopul de căpătâi al omului și al lumii în fața lui Dumnezeu. Prin Întruparea Sa, Domnul a vrut ca omul să cunoască și să înțeleagă cât de mult îl iubește pe el Dumnezeu, căci Fiul lui Dumnezeu din iubire S-a întrupat, ca să fie cât mai aproape de om. Astfel, El poartă în Sine firea omenească, pentru că este om adevărat, adică Dumnezeu-Omul. Și prin El gura omenească a devenit gura lui Dumnezeu Cuvântul, ochii
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
din neputința noastră, atât vom primi din puterea Lui. Semnificativă este relatarea scriitorului filocalic Talasie Libianul, care ne arată că Hristos ni S-a arătat prin suflet, trup și dumnezeire, ca să izbăvească din moarte și sufletul și trupul ca un Dumnezeu<footnote Talasie Libianul, Despre dragoste, suta a patra, cap. 59, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, p. 37. footnote> și El făcându-Se trup, nici ceea ce era n-a prefăcut, nici ceea ce a devenit n-a preschimbat<footnote Ibidem, suta
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
col. 340B); Cuvântul (...) S-a pogorât, S-a întrupat, S-a făcut om, a pătimit toate acestea și multe altele pentru el (om), pentru ca să-l izbăvească de moarte și de stricăciune și să-l facă fiu al lui Dumnezeu și dumnezeu, asemenea Lui. (Sf. Simeon Noul Teolog, Tratate teologice și etice, cuv. VIII); Care e scopul iconomiei întrupării lui Dumnezeu - Cuvântul, vestit în toată dumnezeiasca Scriptură și citit de noi, dar nepătruns? Nu e decât acela ca, împărtășindu-se de ale
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Maxim Mărturisitorul, Ambigua, 5, P.G., XCI, col. 1048 C); Drept aceea să ne dăm pe noi înșine Domnului în întregime ca să-L primim pe El întreg. Să ne facem dumnezei pentru El. Căci pentru aceasta s-a făcut om, fiind Dumnezeu și stăpân prin fire. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, cap. 43, în Filocalia..., vol. II, p. 50); S-a făcut Fiul lui Dumnezeu om pentru tine, fă-te și tu dumnezeu pentru El! (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răsp
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
El. Căci pentru aceasta s-a făcut om, fiind Dumnezeu și stăpân prin fire. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, cap. 43, în Filocalia..., vol. II, p. 50); S-a făcut Fiul lui Dumnezeu om pentru tine, fă-te și tu dumnezeu pentru El! (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răsp. 199, în Filocalia..., vol. XI, pp. 231-232); Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul să poată deveni Dumnezeu. (Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, X, 5-9, P.G., XXXVII, col. 465 și
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
facă pe noi părtași de ale Sale. Aceasta-i marea iubire a lui Hristos, că ne iubește și nu vrea nimic în schimb pentru aceasta. Cât de minunată este taina iubirii! Ea-l face pe Dumnezeu om și pe om dumnezeu. Domnul Hristos S-a făcut pârga rezidirii și nemuririi noastre întru nestricăciune<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale..., cuv. 3, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, p. 19. footnote> și prin firea omenească asumată ne-a comunicat puterea dumnezeirii
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
cei nemulțumitori a venit Făcătorul de bine; la cei robiți, Slobozitorul; la cei ce ședeau în întuneric Soarele dreptății; pe cruce, Cel fără patimă; în iad, Lumina; în moarte, Viața; Învierea pentru cei căzuți. Către El vom striga: Slavă Ție Dumnezeul nostru!<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 86. footnote> Prin întruparea, moartea și învierea trupului Său din morți, Logosul a acordat trupului nostru dimensiunea cea nouă a celei de-a doua creații și i-a asigurat
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
definitive. Astfel, aflăm cum în grădina Edenului a întins Adam mâna în mod egoist spre a gusta din acel pom, iar pe Golgota a întins Hristos mâinile în mod altruist, îmbrățișându-ne pe toți; pentru că a vrut Adam să devină dumnezeu, fără ajutorul lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu a luat trup de om ca să repare greșeala celui dintâi; în Eden a scrâșnit acel pom din care rupt Eva fructul, pe Golgota s-au auzit bătăile de piroane în mâinile și picioarele
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]