351 matches
-
Să descopăr semnul invizibil, codul. Cicatricea aceea nevăzută, la coada sprâncenelor... Doctorul nu va răspunde la provocare, tot nu înțelegea despre ce e vorba. O glumă, o glumă idioată, vreo altă aiureală a aiuritului. Își va retrage doar, intimidat, mâinile durdulii sub masă, în poala halatului. — Eu am visat scrisoare. — Ce scrisoare? — Scrisoarea becherului. Bibicul. Mutulache, știi ’mneata. El o fi fost autorul, musai, el o fi fost... Gușa Dușa Păpușa Spiridușa, cum îl mai cheamă. Octavian, fantoma Octavian. De curiozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
avut un necaz cu apartamentul meu, nu-mi place să stau acasă. De când cu primăvara, cu nebunia asta... stau aici. Până se întorc, mă ascund aici. Ziua, cel puțin... Vocea îi era calmă, caldă, aromată și Venera își plimba mâna durdulie pe grumazul lucios al santineleiTavi. Îl privea acum degajată pe musafirul volubil și politicos, n-avea de ce să-i fie frică, nu, frica îi trecuse, părea un om manierat și simpatic, chiar dacă puțin ciudat, cu aceste povești răsturnate și cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ei știu tot. Dresați, da. Să credem că știu. Să nu mișcăm. Că nu se poate. Spune, spune că tu le știi pe toate. Pe toate le știi tu, Tăviță. Codiță, Tăviță, Halviță... Mai trăsese o dușcă, paharul dispăruse, mâna durdulie mângâia acum obrazul stâng, în sus, în jos.Capul se aplecase mult peste masă, șoaptele se acceleraseră, se încălziseră. — Știi pe dracu’, mutulache! Pe dracu’. Nimic nu știți. Nici tu, nici nevastă-ta. Imaculata! Victima! Alibi. Tavi cu alibiul imaculat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dădu din cap, profesorul Vancea se așeză. — Da, da, fă-te comod, poți asista la treaba noastră. După aia sunt liber, putem vorbi. Nu durează mult, suntem pe terminate. Florine, nu-i așa? Florin aprobă prin înclinarea bilei. Apăru asistenta durdulie, glas și guriță de înger. — V-a plăcut cafeaua, dom’ doctor? Dulce și tare, cum vă place dumneavoastră... Nu se mai găsește nicăieri, nicăieri, să știți. Nici la negru, nici dacă dai salariul pe o lună pe un kilogram. Noroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
stâng, cusut, apoi peste frunte. Își puse din nou ochelarii fumurii. Părea obosit. — Vrei poate o internare? Un certificat, o rețetă... — Fleoșc! Certificat, rețetă... spanac. Urmă o lungă pauză. Dominic își puse frumoasele sale mâini pe masă, lângă mâinile mici, durdulii, cuunghiile aranjate la salonul de manichiură, ale doctorului Marga. Auzi, să vii aici cu gândul confesiunii! Îți trece cheful, de l-ai avut vreodată. Auzi, certificate, rețetă, internare... Și cât de hotărât venise, ca un copilaș... întoarse palmele în sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în post. De era zi de sec, lua cocoșul viu și-l duce preotesei. Stiva cu oasele goale, curățate la mare profesionalism, rânduite după tipic aștepta în farfuria din stânga. Lângă clondirul cu rubiniu umplut a treia oară de fătuca aceea durdulie a veterinarei. Fătuca era, de fapt, femeie împlinită. Trecuse din unul în altul și rămăsese nemăritată. Înaltă, reavănă, carne zdravănă, se spunea că frângea bărbații. De-asta îi și spuneau jangolița. Parcă nici nu avea alt nume. O urmărea cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de față e cu noi! Și cultura e cu noi! Să cântăm și noi încă o dată slavă lui Dumnezeu că am alungat dictatura! Jost teroriștii!“ A îngenunchiat plutonul. Burtăncureanu a făcut un ușor semn cuiva dinspre garaj. Apăru un ins durduliu, cu o lanternă în mână. - Vandaxoane, strigă Burtăncureanu. Adă niște lumânări de-alea mai groase. Și tricolorele, că avem musafiri. Peste câteva clipe veni flăcăiandrul cu un pachet de lumânări. Îl urma un ins burtos, cu chica roșcovană, cu părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
împinse se pare din întrebare în întrebare apoi, picioare mirate, picioare nelămurite, unele tăcute, altele zornăitoare ca mărunțișul căzut pe asfalt și mărturisitoare, nemulțumite, lașe, părtinitoare, înțelegătoare și, ciudat, picioare care renunțau. Blestematele! Păpușa avea picioare șleampete, scurte, înduioșător de durdulii. Încrâncenate în adversitatea lor pentru mers, știau doar să țopăie și Mioara o învăță toată istoria dansului, puțin din istorie, o firimitură din fiecare, un sâmbure din ceea ce citise sau văzuse la TV, privind specificul, zona, rolul, simbolistica, limbajul, explicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
rugat s-o conduc acasă la ea, nu stau departe, vreau să-mi schimb încălțările!, m-a amețit, privindu-mă cu ochii ei negri, era o brunetă focoasă, unguroaică-tunsă-scurt, cu breton retro, care-i descoperea sprâncenele perfecte, avea un corp durduliu, ca prin 1930, chiar dansa charleston când am văzut-o prima dată, dintr-un colț de cameră, apoi am luat-o eu la Tangoul Libertății, iute și obositoare femelă, cum le spui tu, iubito, să știi că nu toate sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu ea, a fost ușor, în garsoniera mea nici n-a suflat, a acceptat din prima. După un timp, n-am mai căutat-o pe frumoasa actriță de 40 de ani, actrița cu bretonul în formă de V și corpul durduliu, am sunat-o o dată și i-am zis că sunt bolnav, că am contractat o micoză, era un banc, n-aveam nimic, dar vroiam să scap de ea. Acuma îmi plăcea fata-ca-un-măr, tinerețea ei. Din nefericire, n-avea orgasm, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ziarist și prieten de familie, îți sună bine, nu?, venea des pe la noi, cum să-l iubești pe ăla, mic, gras, chelie, mâini grăsuțe și scurte, cum să nu poți trăi fără ăla? Cum să adune mâinile alea ale lui, durdulii, pletele ei șatene? Cum femeile astea, Rita și Vichi, femei pentru care am lăsat ce-am avut mai bun în viață? — Despre Ani vorbești?, îl întreabă Lori cu o ciudă pe care o ascunde foarte bine, interpretase atât de inocent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și, deși mașina păcăne și gâfâie din cauza uzurii, ești decis să ajungi cu ea lângă grilajul grădiniței de copii, dincolo de care fetița, se joacă, mănâncă, doarme, dansează, alături de ceilalți copii. Când se Întâmplă să fie În curte Își strecoară mânuța durdulie prin grilajul plin de rugină și Îți mângâie obrajii cu degetele ei fragile, ca un orb care vrea să cunoască trăsăturile unui chip drag. Nopțile când citești ore În șir, nemișcat pe scaunul vienez ți se pare că omuleți extratereștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
picturi. Știam că În curând vraja se va sparge, și că fiecare va pleca spre rosturile lui, mai știam că s-ar fi putut să nu-i mai văd niciodată picturile, dar, deocamdată trăiam cu intensitate lumea pânzelor lui. ,,Mânuțele durdulii ale Madonei lui Carpaccio Îmi fac rău. Sunt prea albe. Sunt perfecte. Împreunate Într-o rugă mută, intensă. Privesc paianjenul cum merge pe tavan. Nu este captiv, este liber să meargă cât are chef. Închid albumul. Muzica lăutărească are un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ochii pe un jurist.Tânăr cu situație materială bună:mașină, casă și bani.Și necăsătorit.O noua victimă?... „Și sigur că face Mariaj din amor, Ceru mâna fetei: Ea-i dete un picior...”. (E.Herovanu) „Student.Proprietareasă. El înalt.Ea durdulie. Mai la urmă ce ne pasă Dacă-l iartă de chirie”. (G.Ranetti) Așa s-a călit studentul Locuiau în număr de 15 studenți într-o mansardă a căminului „Matei Voevod”.O clădire sumbră supranumită „Bastilia”.Zilnic,o navetă triplă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
batista era tivită cu negru. Veșmintele lui triste sugerau că a pierdut într-o singură catastrofă și ultima rudă pe care o mai avea pe lume, chiar și verii de-al doilea prin alianță. Grăsimea lui și obrajii roșii și durdulii făceau ca doliul să arate puțin nefiresc. Era o cruzime a naturii că până și nefericirea lui extremă avea în ea un aer de bufonerie. Mi-a spus că s-a hotărât să plece, dar nu în Italia cum îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
revoltă, nu strigă, nu omoară. O mentalitate curentă a grupului de oameni în care trăia îi aduce alin în acea clipă de răscruce: toate femeile sânt la fel! Adică ― niște cârnățărese. De ce aș cere neveste-mi mai mult? Adevărat, cârnățăreasă durdulie din piața centrală își oferea grațiile oricărui client care i le râvnea, fără nici o alegere. Dar "principiul" lui Manaru nu era dobândit dintr-o experiență proprie de viață. Îl propagau alții, iar el îl accepta. Și acum venise sorocul să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
unei ierni crunte. Cu toate acestea, Ieyasu stătea așezat într-o încăpere mare, fără nici un foc nicăieri. Nu părea a fi un om care fusese afectat încă din tinerețe de greutăți și de răsturnări de situație. Carnea obrajilor săi era durdulie. Lobii mari ai urechilor confereau întregului trup o anume greutate, la fel ca toartele unui ceainic de fier, făcându-i pe vizitatori să se întrebe dacă era posibil ca omul acela să fie cu adevărat un mare general, în vârstă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
chiar, asupra părții din spate a piciorului. — Încă o infecție, John? îl întrebase Margoulies, studiindu-și notițele. Bull era un tânăr sănătos, cu excepția unor infecții regulate ale sinusurilor, care nu se produceau din pricina vreunei slăbiciuni a organismului, ci datorită pumnilor durdulii ai unui simpatizant al lui Malthus, care zdrobiseră septul lui Bull în timpul unui meci caritabil. — A, nu, doctore, răspunse. E vorba despre altceva. Un fel de rană sau de arsură pe partea din spate a piciorului. — Dacă e o arsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
a privi la o serie de tablori vivante din muzeul local de istorie. La White Hart își aveau cartierul general alcoolicii băștinași, băutori de vinuri dulci și gin tonic; la Unicorn erau scandalagii de la țară - zoofili cu prietenele lor murdare, durdulii, dar apetisante în blugii prespălați incredibil de strâmți. Alan și Krishna zăboviseră cât să bea un păhărel în fiecare dintre ele și trecuseră cu bine de ostilitatea emanată de grupurile din localurile respective. Traversaseră apoi larga High Street și trecuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
că va trece cu bine de asta pentru că, la urma urmelor, e un familist. Imaginați-vă cum descuie ușa cu cheia și își pune servieta neagră în spatele cuierului din hol. Și pe Cecile, care aleargă spre el cu piciorușele-i durdulii. Alan o ridică și îi sărută obrăjorii lipicioși. Și imaginați-v-o și pe Naomi, cu aerul ei devotat. Proaspăt ieșită din baie, încă înfășurată în prosop, miroase bine. Cu toții miros bine când se îmbrățișează în hol. Naomi se gândește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Unde e vechiul spirit de turmă? Nu vă predați. Nu dezertați. Care-i problema? La urma urmei, nu sunt decât femei. Am comandat o altă băutură. Privind într-o parte, am văzut ceva curios, ceva anormal: o fată, o puștoaică durdulie, apropiindu-se timidă de mine, venind dinspre bar. Sărmana copilă nu putea să aibă mai mult de șaisprezece ani, în fusta ei scurtă și roz, și boleroul din material de blugi. Capete de curiști s-au întors curioase. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aeronave traversa cerul deasupra apartamentului nostru în fiecare weekend, un clopot de alarmă care bătea nota relației noastre. Doctorul blond trecu prin salon, înclinând din cap spre Catherine. Ea se întoarse cu spatele la mine, picioarele goale expunându-i coapsele până la pubisul durduliu, și aprecie cu șiretenie potențialul sexual al acelui tânăr. Am observat că era îmbrăcată mai mult pentru un prânz scurt cu un director de linie aeriană decât pentru a-și vizita soțul la spital. Mai târziu am aflat că fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Mi-a plăcut conversația cu ea, contrastul dintre vederile ei idealiste asupra filmului comercial și felul degajat în care-și manevra aparatura aceea bizară. Ca la toți tehnicienii de laborator, era ceva sexual în sens clinic legat de corpul său durduliu îmbrăcat în halat alb. Brațele ei puternice mă răsuceau, aranjându-mi picioarele de parcă aș fi fost o uriașă păpușă de lemn, una dintre momâile ale umanoide complicate, dotate cu toate orificiile imaginabile și cu reacții la durere. Am stat pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mama sa a plecat la muncă, iar eu mi-am mâncat în silă cerealele și pâinea cu unt. Dimineața aceasta nu putea fi mai proastă! Am ieșit în grabă pe ușa din spate a casei, mușcând dintr-un măr roșu durduliu. La intersecție am constatat că nu încuiasem ușa, dar nu m-am întors, deoarece nu era cale lungă până la casa vânzătoarei de morcovi. Ajunsă în fața casei acesteia, am fost uluită să văd că broscărimea sălta pe pereții umezi și împodobiți
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
scaun din șandrama și m-am așezat cu speteaza în față, în caz că aveam nevoie să pun mâna pe ceva. — Vorbește, fir-ai tu să fii! Dolphine se conformă: — Acu’ vreo lună a intrat în biroul meu din Dago o mexicancă. Durdulie, boită cu zece tone de fard, dar înțolită la marele fix. Mi-a oferit cinci sute de parai ca să dau de urma lui Blanchard și mi-a zis că are o bănuială c-ar fi pe undeva prin sud, pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]