980 matches
-
UNIVERSITATEA Transilvania Brașov.Profilurile: Filologie, Științe Juridice, 1997 (limba și literatura română-subiecte, rezolvare și barem de corectare). Examene, 2, nr.77-78, 1997, 36. [237] URICARU, LUCIA; GOGA, MIRCEA, Verbes roumains. Romanian Verbs. Verbe românești. Ediția a II-a. Cluj, Editura Echinox, 1997, 156 p. [238] VASILACHE, Gh. N., Manualele alternative de limba română. Limini și umbre. [Maria Emilia Goian, Miorița Got, Adina Manolache, Limba română. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Teora, 1997, 240 p.]. în: Tribînv, 8, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
LIANA, Româna cu sau fără profesor = Le roumain avec ou sans professeur = Romanian with or without a teacher. Trad. de Liana Pop, Maria și Horea Bucșa, Monica Mărășescu; ilustr. de Octavian Bour. Ed. a 5-a rev.și adăugită. Cluj-Napoca, Echinox, 2003. 337 p. (Studium). [90] POPESCU MARIA; LUNGU VARVARA; PĂDURARU DANIELA, Literatura - o pledoarie pentru creație și frumusețe, Editura Axa, Botoșani, 2003. [91] RADU RODICA, Filmul didactic - modalitate de motivare a elevilor pentru învățarea limbii române, Revista Perspective, nr. 6
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. [42] FLOREA, MIHAELA; POPOVICI, IULIANA, Limba română: culegere pentru clasele V-VIII, București, Aramis Print, 2008, 192 p. [43] FLORESCU, VIORICA, Formarea deprinderilor de scriere corectă, București, Estfalia, 2008, 94 p. [44] FRENȚIU, RODICA, Româna A1-B1: (caietul studentului), Cluj-Napoca, Echinox, 2008, 58 p. [45] GALAȚĂ, VICTORIA, Limba și literature română: caiet de lucru pentru clasa aV-a, Sibiu, Editura Universității Lucian Blaga, 2008, 130 p. [46] GARDIN, FLORIN; GARDIN, MARIA; BERECHET, FLORIAN; BERECHET, DANIELA, Limba română: clasa a II a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a autorului, este precedată de apariția volumului colectiv Solstiții (1985), în care A. semnează poemul în proză Întinderi. Colaborează cu poeme și articole la revistele „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Poesis”, „Contrafort”, „Timpul”, „Interval”, „Dacia literară”, „Art Panorama”, „Dilema”, „Echinox”, „Hyperion”, „Amphytrion”, „Fracturi” ș.a. De asemenea, publică poezie în câteva reviste din Statele Unite ale Americii („Cider Press Review”, „Exquisite Corpse / Cyber Corpse”, „Hunger Magazine”, „International Notebook of Poetry”, „Quarter after Eight”, „Metamorphoses” ș.a.), din Franța („Poésie 2003”) și Austria („Wienzeile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
Academiei Române ori ale altor asociații profesionale similare. Însă autonomia editorială era foarte relativă, iar cenzura funcționa cel puțin la fel de eficient, dacă nu și mai și, ca și în cazul publicațiilor de partid, stat, sindicat, UTC ori UASCR. și totuși, prin Echinoxul clujean, prin Alma Mater/Dialog și Opinia studențească de la Iași, chiar și prin „centralele” Viața studențească și Amfiteatru - acolo a publicat Ana Blandiana celebrul poem cu „poporul vegetal” ce-a condus la interzicerea temporară a semnăturii poetei și la demiterea redactorului
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Eugène Ionesco sau Experiența nesupunerii (2002). Debutează cu poezie în revista „Tribuna” (1984). Prima carte, Antimemoriile lui Grobei. Eseu monografic despre opera lui Nicolae Breban, îi apare în 1997. Publică studii și eseuri, cronici literare și dramatice ori proză în „Echinox”, „Tribuna”, „Apostrof”, „România literară”, „Semnal teatral”, „Viața românească”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Observator cultural”, „Contrapunct”, „Steaua”, „Transylvanian Review”, „Euresis” ș.a. Este coautoare a Dicționarului analitic de opere literare românești, coordonat de Ion Pop (I-IV, 1998-2003). La Cluj-Napoca a fost distinsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288733_a_290062]
-
română-italiană (1967-1972). Devine redactor la secția de beletristică și reportaj a revistei „Tribuna”, unde funcționează până în 1999 și unde debutase în 1971 cu un fragment din Clodi Primus, romanul ce va constitui, în 1974, debutul său editorial. Mai colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Vatra”, „Korunk”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Transilvania”, „România literară”, „Teatrul”, „Contemporanul”, „Apostrof” ș.a., precum și la publicații din Ungaria („Magyar hirlap”), Israel („Minimum”), Grecia, Iugoslavia. În 1990 scoate „Revista pentru arte și meserii” și înființează, împreună cu alții, Editura RFT (Recomfinas - Fapta Transilvăneană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
1972-1989), ulterior ca redactor-șef la ziarul „Timpul” și la Agenția Media Star din Reșița. Din 1997 este director al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din același oraș. Debutează cu versuri în 1965, la „Tribuna”, publică în primele numere ale revistei „Echinox” (1968), fiind membru fondator al cenaclului omonim. Ca reporter, începe cu volumul Aurul din aripi, apărut în 1986, iar cea dintâi plachetă, Ascultând ceasornicul în baie, îi este editată în 1995. Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin (1998, scris în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
de filosofie și antropologie a imaginarului, dar și a viziunilor și sistemelor simbolice de tip șamanic, magic, mitologic, misteric, hermetic, gnostic și esoteric. Până În prezent, În colecție au apărut șaisprezece volume. O altă formă de expresie este asigurată de Caietele Echinox, publicație academică desprinsă din aripa mișcării echinoxiste și dedicată publicării de studii În română, franceză, engleză și alte limbi, menite să ne așeze În circuitul schimbului internațional de informații. Într-un ritm de două titluri pe an, Caietele Echinox au
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Caietele Echinox, publicație academică desprinsă din aripa mișcării echinoxiste și dedicată publicării de studii În română, franceză, engleză și alte limbi, menite să ne așeze În circuitul schimbului internațional de informații. Într-un ritm de două titluri pe an, Caietele Echinox au publicat, din 2001 până În prezent, douăsprezece volume. În ce privește difuzarea electronică, toate informațiile legate de activitatea Centrului se oglindesc În website-ul acestuia, www.phantasma.ro, care găzduiește inclusiv o galerie electronică, pe ale cărei „simeze” virtuale au expus câțiva artiști
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceea ce aș numi o subhermeneutică. Scopul unei asemenea subhermeneutici ar fi nu acela de a interpreta, ci de a amplifica și de a elabora până la capăt latențele imaginilor și ale scenelor. În textul introductiv la volumul al doilea al Caietelor Echinox am luat deja În discuție această idee. Ce putem face când avem În față un ansamblu de imagini și de simboluri care constituie o operă de artă? Putem să le interpretăm, să le analizăm cu o metodologie bine pusă la
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
identitatea noastră? Or, aici, toată hermeneutica ce Începe cu Heidegger și trece prin Gadamer mai are ceva de spus. Ea susține acest lucru: atunci când te implici În conturarea unei structuri și structura te conturează pe tine. Într-un număr din Echinox publicam un articol al cărui nume aș vrea să-l redau aici: „Meninas la un spectacol ce ne definește”. Vorbeam acolo despre opera de artă. Suntem, ca În tabloul lui Velázquez, Într-un spectacol care ne definește. Dacă acceptăm că
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trebui să facem mai degrabă o descriere sau o analiză după cele Întâmplate? Sanda Cordoș: Mie mi se pare, Corin, că În ceea ce ai construit În intervenția de acum și cel puțin În unul din textele deja publicate În Caietele Echinox se găsesc - cu o expresie care s-ar putea să nu fie plăcută, dar cred că este În mod real potrivită aici - două contribuții teoretice. Una constă În termenul anarhetip, care este Într-adevăr de reținut și care cred că
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe mentalitatea patriarhală În satul românesc - aplicat pe niște sate specifice, pe o nișă Îngustă de studiu. Se pot face studii pe boema clujeană, dar nu s-au făcut. În noiembrie anul trecut, la aniversarea a 35 de ani de Echinox, ar fi fost un prilej deosebit de a se face un studiu de imagine, de imaginar asupra spiritului echinoxist, dacă ar fi existat o echipă de cercetători, cu studenți „antrenați” care să se implice În culegerea datelor. N-a fost nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fost că nu puteau deveni scriitori profesioniști. Sanda Cordoș: O frustrare culturală. Marius Lazăr: Aceasta era marea frustrare la vremea respectivă. Mai mult decât culturală. Gândește-te foarte bine de ce un tânăr care intră la Filologie și trece pe la Echinox, face cursuri cu domnul Ion Pop, vrea să ajungă Într-o redacție culturală și nu să ajungă profesor. El vrea neapărat să ajungă scriitor. Deci nu este vorba de vanitate sau de vocație, pentru că mulți dintre cei care voiau să
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Psychohistory (1997, 1999, 2000) și la University of North Carolina, Chapel Hill (2001). Corin Braga este șeful Catedrei de Literatură Comparată și director al Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere din Cluj. A fost director al revistei Echinox (1993-2000), iar actualmente este director al Caietelor Echinox. Coordonează colecția de carte Mundus Imaginalis la Editura Dacia. Doctor În litere În 1997 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu o teză despre Lucian Blaga, este În prezent Înscris la un al doilea doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
North Carolina, Chapel Hill (2001). Corin Braga este șeful Catedrei de Literatură Comparată și director al Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere din Cluj. A fost director al revistei Echinox (1993-2000), iar actualmente este director al Caietelor Echinox. Coordonează colecția de carte Mundus Imaginalis la Editura Dacia. Doctor În litere În 1997 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu o teză despre Lucian Blaga, este În prezent Înscris la un al doilea doctorat, În filosofie, la Universitatea Jean Moulin din Lyon
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Durand, Introducere În mitodologie, Editura Dacia, Cluj, 2004. Ruxandra Cesereanu a absolvit Facultatea de Litere În 1985. Și-a susținut doctoratul, În 1997, cu o teză despre Infernul concentraționar reflectat În conștiința românească. În timpul facultății a fost redactor la revista Echinox. Actualmente este conferențiar la Catedra de Literatură Comparată a Facultății de Litere din Cluj și redactor la revista de cultură Steaua. A publicat următoarele eseuri de mentalitate: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (1998), Panopticum. Tortura politică În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Poenar, absolvent al Facultății de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj În 1996. Doctor În filologie cu o teză de estetică fenomenologică. Lector universitar la Catedra de literatură română și teorie literară de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”. Director al revistei Echinox din 2001 și coordonator al Dicționarului Echinox A-Z. Perspectivă analitică (Editura Tritonic, București, 2004). Autor al monografiei critice Cristian Popescu - filmat de Îngeri (Editura Aula, Brașov, 2001) și al volumului de teorie literară O plimbare de dimineață pe strada
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Babeș-Bolyai”, Cluj În 1996. Doctor În filologie cu o teză de estetică fenomenologică. Lector universitar la Catedra de literatură română și teorie literară de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”. Director al revistei Echinox din 2001 și coordonator al Dicționarului Echinox A-Z. Perspectivă analitică (Editura Tritonic, București, 2004). Autor al monografiei critice Cristian Popescu - filmat de Îngeri (Editura Aula, Brașov, 2001) și al volumului de teorie literară O plimbare de dimineață pe strada Servandoni. O teorie a atitudinii critice (Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lui Victor Mureșan, țăran și cântăreț bisericesc. Urmează școala primară în satul natal și gimnaziul în Someș-Uileac (1963-1968), apoi Liceul Teoretic din Cehu Silvaniei. Este student al Facultății de Filologie, secția română-rusă, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1975-1979). Redactor la „Echinox”, frecventează cenaclul revistei și participă la festivaluri și concursuri studențești de creație literară. După licență predă limba și literatura română la mai multe școli generale rurale și la Liceul Industrial din Jibou. Din 1996 este redactor-șef al revistei „Unu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
concursuri studențești de creație literară. După licență predă limba și literatura română la mai multe școli generale rurale și la Liceul Industrial din Jibou. Din 1996 este redactor-șef al revistei „Unu” (Oradea). Debutează la „Amfiteatru” în 1972. Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Poesis”, „Apostrof”, „Calende”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Euphorion” ș.a. Prima carte, Scrisori din Muzeul Pendulelor, îi apare în 1982. „Caligraf al emoției” cum l-a definit Mircea Petean, M. cultivă în poezie versul tensionat, eliptic, de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
80, inserția în vers a unor nume, locuri, personaje, opere celebre etc. Scrisul său înregistrează și o poezie de notație, selectând imagini instantanee din cotidian sau din amintire, stări de spirit și evenimente biografice: „Aburul gri-mov al Veneției, în zorii echinoxului/ La breakfast turiștii vorbesc necunoscute limbi cu glasuri guturale/ Așteptând din clipă-n clipă/ hotelul/ la cer să se ridice/ propulsat de aripi de îngeri” (Piața San Marco). Critica a apreciat căutările poetului, considerând că „avem de-a face cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285882_a_287211]
-
de ani necesari Universului să ajungă la punctul de unde a plecat. 25.920 de ani reprezintă anul cosmic sau anul lui Platon, cu alte cuvinte durata completă a unui parcurs întreg, de la punctul echinoxial - un fenomen bine cunoscut al precesiunii echinoxului. * Legea gravitației universale și variația accelerației gravitaționale Forța de atracție între două corpuri cerești este dată de formula: 2R mMKF = K constanta gravitațională cu valoarea 6,67• 10-11 N•m2/Kg , m - masa corpului, M - masa Pământului, R - distanța dintre
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Frederick Bruce, Boileau and the French Classical Critics in England, Paris, Champion, 1925. 53. Cohen, Milton A., Movement, Manifesto, Melee: the Modernist Group 1910-1914, Lexington Books, 2004. 54. Compagnon, Antoine, Cele cinci paradoxuri ale modernității, traducere de Rodica Baconsky, Editura Echinox, Cluj, 1998. 55. Constantinescu, I., Introducere în literatura clasică, Editura Junimea, Iași, 1978. 56. Constantinescu, Viorica S., Fénelon, un modern paseist, în "Acta Iassyensia Comparationis", nr. 2, 2004. 57. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972. 58. Crăciun
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]