971 matches
-
din Polonia anilor ’80 ai secolului trecut sau al islamismului fundamentalist contemporan. Mișcările reformatoare nu țintesc răsturnarea ordinii instituționale, ci doar modificarea unor norme, obiectivele lor fiind tot structurale, precum în cazul mișcărilor de emancipare a femeilor sau a mișcărilor ecologiste din zilele noastre. Altă distincție este cea dintre mișcări și contra-mișcări. Acestea din urmă sunt tot mișcări sociale care apar în opoziție la intențiile promotorilor unor m.s. sau a altor procese de schimbare socială și astfel pot fi considerate conservatoare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în literatura europeană, a conceptului de „noi m.s.”. Acestea, în contrast cu „vechile m.s.”, de genul mișcării muncitorești, care aveau revendicări materiale, constituie focare de rezistență împotriva intruziunii sistemului politico-administrativ în viața cotidiană, iar exemplul cel mai la îndemână îl oferă mișcarea ecologistă. O altă schimbare cunoscută recent de morfologia m.s. a fost produsă de globalizare, care a adus în scenă m.s. transnaționale. Acestea au obiective globale, se organizează la nivel internațional și acționează în cele mai variate locuri de pe glob. „Greenpeace”, „Amnesty
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
angajați mai ales în sectoare necorporatiste (cercetare, instituții de stat) care militează pentru recunoașterea unor stiluri de viață alternativă, pentru acceptarea unor identități (homosexuali, de pildă) sau pentru cauze generoase, arareori cu o semnificație materială directă cum este cazul mișcărilor ecologiste. Chiar dacă din punct de vedere structural fenomenele de mobilizare sunt similare cu cele ale m.s. obișnuite, condițiile societale care le justifică sunt specificate în raport cu teoriile crizei de legitimitate a statului capitalist din modernitatea târzie și cu realitatea axiologixă a societății
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și stabilizează resursele de infrastructură minimale. Organizațiile mișcărilor sociale pot să fie înființate de jos în sus, prin inițiativa activiștilor, ori de sus în jos, caz în care o instanță exterioară ajută la stimularea implicării potențialilor activiști. Multe dintre campaniile ecologiste sunt coordonate de organizații puternice precum Greenpeace. Deși realizările m.s. ar fi fost greu de imaginat în afara raționalității organizaționale, acest element și anumite corolare ale sale a suscitat critici din mai multe poziții. Se condamnă, de pildă, profesionalizarea anumitor roluri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care nu au legătură cu dezvoltarea, precum este cazul celor care militează pentru recunoașterea drepturilor homosexualilor sau a unor „Noi Mișcări Religioase”, majoritatea au o componentă de dezvoltare cel puțin implicită. Exemple clare sunt, în acest sens, cele al mișcărilor ecologiste sau al celor de solidaritate cu Lumea a Treia. Grupările ecologiste transnaționale militează nu doar pentru conservarea biodiversității, dar și pentru o relație sustenabilă dintre om și natură, relație regăsită în expresia „dezvoltării durabile” (vezi dezvoltare durabilă). Deoarece progresul în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
militează pentru recunoașterea drepturilor homosexualilor sau a unor „Noi Mișcări Religioase”, majoritatea au o componentă de dezvoltare cel puțin implicită. Exemple clare sunt, în acest sens, cele al mișcărilor ecologiste sau al celor de solidaritate cu Lumea a Treia. Grupările ecologiste transnaționale militează nu doar pentru conservarea biodiversității, dar și pentru o relație sustenabilă dintre om și natură, relație regăsită în expresia „dezvoltării durabile” (vezi dezvoltare durabilă). Deoarece progresul în sens modernist este văzut ca fiind la originea multor dezechilibre ecologice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
2. evită dislocări umane, excluziunea socială sau exploatarea. Al doilea imperativ aduce în atenție colectivitățile, instituțiile și tehnologiile tradiționale, premoderne, independente de presiunile comodificării, presupuse a fi rezultatul unei evoluții simbiotice cu contextul natural. Pe această linie de argumentație, mișcările ecologiste sunt aliate ale grupurilor care militează pentru acceptarea diversității culturale din regiunile în curs de dezvoltare și pentru dezvoltare - prin menținerea diversității socioculturale. Sunt numeroase cazurile în care acțiuni locale de protejare a intereselor - economice și/sau culturale - ale unor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prin menținerea diversității socioculturale. Sunt numeroase cazurile în care acțiuni locale de protejare a intereselor - economice și/sau culturale - ale unor colectivități amenințate de programe de expansiune ale unor mari companii sau/și de state au beneficiat de aportul organizațiilor ecologiste locale, dar mai ales transnaționale. Un caz elocvent din România este cel al campaniei de blocare a intențiilor firmei Roșia Montană Gold Corporation (vezi mai jos) de a construi un complex de exploatare a aurului în Munții Apuseni. Mișcările de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au promovat tehnici de producție agricolă moderne și durabile, contribuind la diseminarea progreselor tehnologice din acest domeniu. Preocuparea pentru potențialul de poluare al unor tehnologii este regăsită chiar și în regiunile cele mai slab dezvoltate ale planetei, grație acțiunilor organizațiilor ecologiste. Oferă oportunități structurate de exprimare a revendicărilor unor categorii excluse îndeobște din procesele politice convenționale și contribuie, astfel, la incluziunea socială. Piven și Cloward (1977) au arătat că mijloacele democrației reprezentative sunt puțin accesibile și eficiente pentru promovarea intereselor categoriilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
proiectului de extragere a aurului, cu cianură, la Roșia Montană. Autorii arată, pe de o parte, că succesul mișcării se datorează unei structuri de oportunități politice favorabile - expansiunea influenței instituțiilor UE cu o foarte clară agendă ecologică - și a organizațiilor ecologiste transnaționale, toate ca efect al aprofundării integrării europene a României. Pe de altă parte, succesul se datorează tacticilor de încadrare creative și eficiente ale organizațiilor implicate în proteste: 1. evitarea limbajului stângist al ecologiștilor europeni prin folosirea unor concepte și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau deficit de legitimitate etc.). În literatura de specialitate segregarea este tratată ca o problemă socială cauzată de deficitul de dezvoltare urbană și de ineficiența politicilor sociale. În ceea ce privește teoriile care abordează segregarea, acestea se grupează în două mari categorii: teoriile ecologiste și culturaliste. 1. Conform viziunii ecologiste, diviziunea populației urbane nu este aleatorie, ci mai degrabă urmează anumite reguli stricte: orașele divizându-se în zone și sectoare diferențiate atât din punct de vedere funcțional, cât și în ceea ce privește caracteristicile socio-culturale ale populației
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
literatura de specialitate segregarea este tratată ca o problemă socială cauzată de deficitul de dezvoltare urbană și de ineficiența politicilor sociale. În ceea ce privește teoriile care abordează segregarea, acestea se grupează în două mari categorii: teoriile ecologiste și culturaliste. 1. Conform viziunii ecologiste, diviziunea populației urbane nu este aleatorie, ci mai degrabă urmează anumite reguli stricte: orașele divizându-se în zone și sectoare diferențiate atât din punct de vedere funcțional, cât și în ceea ce privește caracteristicile socio-culturale ale populației care o locuiește. Termenul de segregare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la începutul anilor ’90 nivelul acesteia era relativ scăzut, înregistrând indici relativ ridicați doar în cazul minorității maghiare (Pásztor, 2004, p. 83), nivelul segregării, în special pentru categoriile defavorizate (nivelul scăzut al școlarității, romi), a crescut semnificativ. 2. În contrast cu abordarea ecologistă, perspectiva culturalistă nu consideră segregarea ca fiind un proces natural, ci mai degrabă ca fiind cauzat, menținut și amplificat de discriminare (formală, în cazul apartheidului, sau informală, cotidiană) prin stereotipuri negative. În acest sens, segregarea nu este altceva decât acel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
postmodern, elaborat de către Michael Dear și Steven Flusty (2002). În această teorie, cei doi autori sintetizează schimbările apărute în structura fizică a orașelor postmoderne, demonstrând că economia postfordistă a schimbat total acea structură urbană pe care o regăsim în modelele ecologiste. Pentru o descriere a acestui model, autorii utilizează metafora keno capitalism, ale cărei principale caracteristici sunt lipsa unui centru sau, mai exact, un centru dominat de periferie, existența relațiilor globale alături de cele locale, stratificare socială fluidă, respectiv relocalizarea proceselor urbane
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre mine și un iepure (1983), îndeosebi în ciclurile Dreptul la aer și Invocație în noaptea de Sânziene sau Vocea speranței, dedicate lui Jacques Cousteau și fiului său Philippe, M. tălmăcește cu sobrietate, prin metafore de un cromatism ingenios, preocupările ecologiste, pledând pentru protejarea naturii, cu mitizări emblematice, generatoare de speranțe. Un stil baladesc de factură modernă este prezent în Îngeri și banjouri (1998), unde scriitorul închină Brăilei (Brăilă, lacrimă deasă) și mahalalelor ei, imortalizate și de Panait Istrati, versuri de
MARASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
București (1948-1949), iar ca bursier al statului român, Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1949-1954). După terminarea studiilor lucrează ca redactor la „Contemporanul” (1954-1971) și ca redactor-șef adjunct la „România pitorească” (1971-1982). În 1990 devine președinte-fondator al Mișcării Ecologiste din România, membru în Consiliul Provizoriu al Unității Naționale, iar mai târziu, deputat. Editează, din 1990, în calitate de director, săptămânalele „Eco” și „Eco magazin”, iar mai târziu, lunarul „Ecosofia”. Preocupat de problemele ecologismului, aspiră să fundamenteze o disciplină nouă, desemnată ca
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În proză, adresată preponderent tinerilor (Biografia copacilor, 1967, Din valea Răutului, 1973), G. pune accentul mai ales pe dezbaterea etică și pe latura documentară. În publicistică a abordat cu o implicare puțin obișnuită tematica ecologistă, atrăgând atenția asupra distrugerii codrilor străbuni, fapt pentru care a plătit cu viața. SCRIERI: Cântec în septembrie, Chișinău, 1966; Biografia copacilor, Chișinău, 1967; Cirli-lai, Chișinău, 1968; Apa. Descrieri și aspecte fizico-chimice, Chișinău, 1969; Ceașca de porțelan, Chișinău, 1971; Salcie albă
GARAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
bărbații înclinați spre pedofilie și incest sunt timizi și stângaci în relațiile cu adulții. • Modelul ecologic plasează problematica violenței domestice în interacțiunile și evoluțiile din mediul familial, acesta, la rândul lui, fiind puternic marcat de mediul comunitar. În viziunea modelului ecologist, copilul care nu se potrivește cu așteptările părinților (este neascultător, are dizabilități emoționale ori comportamentale de dezvoltare) și familia supusă unor presiuni economice și sociale care nu are susținerea comunității (îngrijirea copiilor, asistență socială și medicală, ajutor material) măresc extrem de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
țara pătrunzând În fiecare așezare americană. Rebeliunea se afla În continuă transformare, uneori era dificil chiar și să ții pasul cu ea. Politica de clasă a fost Înlocuită de politica culturală, apoi de cea sexuală și, În fine, de politica ecologistă. Afișele cu Che Guevara și Huey Newton au fost Înlocuite de altele cu Beatles și Rolling Stones, care, la rândul lor, au cedat locul unor afișe cu fotografia planetei noastre făcută din spațiul cosmic. Vechea Stângă a cedat locul Noii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de grup. Discursul politic revoluționar a fost Înlocuit de căutarea transformării spirituale la nivel personal. La Începutul anilor 70 procesul aproape că Învinsese ideologia. Pe margine așteptau deja alte mișcări gata să-și pună și ele amprenta. Mișcarea femeilor, mișcarea ecologistă, mișcarea pentru drepturile omului și ale animalelor, mișcarea homosexualilor, toate au erupt și au Început să atragă atenția publică. Se părea că toată lumea Își cere dreptul de a fi recunoscută. Oamenii ieșeau din ascunzători, deschizând uși, dărâmând garduri și baricade
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
conducând mașinile lor către cea mai apropiată enclavă rurală sau sat pentru a lua o pauză de la presiunile vieții urbane. Aprecierea profundă a vieții rurale și a naturii este unul dintre motivele pentru care Europa a putut să sprijine partidele ecologiste pe tot continentul, cu o reprezentare substanțială atât În parlamentele naționale cât și În Parlamentul European. În comparație, nu există nici măcar un singur legislator la nivel federal În Statele Unite ale Americii care să fie membru al unui partid ecologist. Hotărârea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
partidele ecologiste pe tot continentul, cu o reprezentare substanțială atât În parlamentele naționale cât și În Parlamentul European. În comparație, nu există nici măcar un singur legislator la nivel federal În Statele Unite ale Americii care să fie membru al unui partid ecologist. Hotărârea europenilor de a menține un cât de mic echilibru Între o abordare utilitară și una intrinsecă a naturii Îi face să privească mai cu seriozitate responsabilitatea lor pentru dezvoltare durabilă și management de mediu global. Principiul precauției este văzut
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
generativitate sunt preocupați în a deveni părinți, a crește copii de calitate, în a-i învăța pe alții, în a se angaja în acte ce vor avea efecte benefice concrete și după ce ei nu vor mai fi (atitudinile și conduitele ecologiste, de pildă). Ei își construiesc istorii de viață (autobiografii) în centrul cărora stau ghidarea după valori morale ferme, o ideologie personală bine conturată, străduința de a pune în prim-plan faptele pozitive, iar în cazul întâmplărilor nefericite, de a extrage
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
presiune nu se referă doar la cele de ordin material, ci ele își asumă și scopuri moral-ideologice, iar absența unei delimitări clare între cele două mari clase de obiective îngreuiază mult distincția dintre grupurile de presiune și mișcările sociale (mișcările ecologiste, spre pildă); c) grupurile de presiune trebuie să-și vădească eficiența. Dacă presiunile exercitate de ele nu au efectul scontat, membrii categoriilor sociale (ai grupurilor latente) ale căror interese le apără își vor îndrepta atenția înspre alte organizații, de la care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
doar a unor trăsături sau conduite specifice. Desigur, mișcările sociale mai pot fi clasificate și în funcție de alte criterii: mișcări realiste și mișcări utopice, politice și spirituale, universale și locale. Un grad mare de generalitate au dobândit în ultimele decenii mișcarea ecologistă, cea feministă și de protecție a copilului, ultima având o pregnanță sociopolitică deosebită și în țara noastră (vezi și Roth-Szamosközy, 1999). În ciuda variatelor forme pe care le pot lua mișcările sociale și a faptului că ele se pretează mai mult
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]