461 matches
-
Klaus und Kläre”. Sub pseudonimul „Klaus und Kläre” a publicat aproape 200 de articole - povestiri, poezii, ghicitori. În octombrie 1929 a aparut cartea „Emil und die Detektive”, cea mai celebră carte pentru copii a sa. Cartea a fost tradusă și ecranizată în 24 de limbi. Povestea cu detectivii a provenit dintr-o recomandare a lui Edith Jacobsohn. Cartea a fost vândută în două milioane de exemplare și tradusă în 59 de limbi. „Pünktchen und Anton” (1931) și „Das fliegende Klassenzimmer” (1933) au
Erich Kästner () [Corola-website/Science/304301_a_305630]
-
Mobilul () este un roman publicat de scriitorul Stephen King în ianuarie 2006. Majoritatea romanelor lui au fost ecranizate, are un venit anual de 40 000 000 $ și nu deține telefon mobil . Cartea a fost foarte bine primită de critici și a ajuns pe locul 1 în lista de bestsellere a New York Times. De asemenea, King a vândut drepturile
Mobilul (roman) () [Corola-website/Science/304310_a_305639]
-
teme universale și science-fiction-ul, aceasta în condițiile unei dotări tehnice insuficiente. Cunoscând faptul că mijloacele tehnice avute la dispoziție sunt imperfecte, Gopo recurge la parodia SF, realizând filme cum ar fi: "Pași spre Lună" (1963) sau "Comedie fantastică" (1975). Basmele ecranizate de către Ion Popescu-Gopo nu sunt simple ecranizări fidele, ci sunt actualizate și interpretate. Spre exemplu, "Maria Mirabela" (1981) nu e o simplă lectură a basmului " Fata moșului și fata babei", ci un musical; în "Rămășagul" (1985) își face apariția o
Ion Popescu-Gopo () [Corola-website/Science/297976_a_299305]
-
Stăpânul Inelelor este titlul unei trilogii cinematografice care ecranizează cartea lui J.R.R. Tolkien, "Stăpânul Inelelor". Opera a fost publicată în 1954 și cuprinde trei părți: "Frăția Inelului", "Cele două turnuri" și "Întoarcerea Regelui". Legenda scrisă de Tolkien, s-a transformat sub forma unui film de lung-metraj, un film care
Stăpânul Inelelor (serie de filme) () [Corola-website/Science/312666_a_313995]
-
a romanului "" (lansată în 1999) conține o introducere scrisă de Clarke, în care prezintă detalii legate de evenimentele care au condus la lansarea romanului și a filmului. În 1982, Clarke a continuat epopeea "2001" cu "". Și acest roman a fost ecranizat, cu titlul "2010", în regia lui Peter Hyams, difuzarea fiind programată pentru 1984. Din cauza climatului politic din America anilor '80, filmul prezintă tema Războiului Rece, profilarea tensiunilor războiului nuclear fiind absentă din roman. Filmul nu a fost considerat la fel de revoluționar
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
căutarea unui scenariu potrivit. Cea mai faimoasă carte a lui Clarke, "2001: O odisee spațială", a mers mai departe ca filmul din 1968, devenind o întreagă serie. În 1982, Clarke a scris o continuare la "2001" intitulată "", care a fost ecranizată în 1984. Clarke a mai scris două continuări, neecranizate: "" (publicată în 1987) și "" (publicată în 1997). În "2010" se menționează că orașul de origine al astronautului David Bowman se află în Florida, locația Centrului Spațial Kennedy, ceea ce a provocat interesul
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
în România în 2006. A doua carte ("Babilonul Djinului Albastru") și a treia carte ("Cobră, Regele din Katmandu") au fost publicate tot în 2006. A patra carte a fost publicată în 2008 și se numește "Djinii Războinici". Cărțile vor fi ecranizate de către DreamWorks. A șasea carte va fi lansată în SUA pe data de 1 Noiembrie 2010. Aceasta se numește Fachirii din Faizabad. John și Philippa sunt doi gemeni în vârstă de 12 ani, cu o mamă remarcabilă și cu un
Copiii lămpii fermecate () [Corola-website/Science/312145_a_313474]
-
Eragon" devenind a treia cea mai vândută carte pentru copii din 2003 și a doua cea mai vândută carte a anului 2005 și rămânând în New York Times Children's Books Best Seller List pentru 121 de săptămâni. Romanul a fost ecranizat în filmul omonim, regizat de Stefen Fangmeier după un scenariu scris de Peter Buchman și lansat pe 15 decembrie 2006. Filmul i-a avut în distribuție pe Ed Speleers în rolul lui Eragon și pe Jeremy Irons în cel al
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
de joacă din Brooklyn, de o casă de odihnă pentru soldați din Haifa, „Beit David”, de un kibuț, Mishmar David, de cartierul Neve David din Tel Aviv și de multe alte in-sti-tuții, parcuri și străzi. Viața generalului Marcus a fost ecranizată în anul 1966 de către regizorul Melville Shavelson, în filmul "„Um--bra unui uriaș”" () cu Yul Brynner, Frank Sinatra, John Wayne și cu Kirk Douglas în rolul principal.
David Marcus () [Corola-website/Science/311781_a_313110]
-
o monografie a satului prezentând aspecte ale firii omului de la sat, tradițiile și obiceiurile românești: la botez, nuntă, și înmormântare. Datele din roman sunt un prilej pentru autor pentru a zugrăvi atmosfera epocii și tradițiile populare românești. Romanul a fost ecranizat într-un film "film omonim", regizat de Mircea Mureșan după un scenariu propriu. Premiera oficială a filmului a avut loc în octombrie 1969. Plecat la Dorna în preajma sărbătorii Sfântului Dumitru (26 octombrie) pentru a cumpăra niște oi de la niște ciobani
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
al lui Erich Paul Remark; n. 22 iunie 1898, Osnabrück, Germania - d. 25 septembrie 1970, Locarno, Elveția) este unul dintre cei mai cunoscuți și populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea. Multe din operele sale au fost ecranizate de-a lungul timpului. Erich Paul Remark s-a născut în maternitatea din Osnabrück ca fiu al lui Peter Franz Remark și al Annei Maria Remark, născută Stallknecht. A învățat la școala populară din Osnabrück (între anii 1904 -1912), apoi
Erich Maria Remarque () [Corola-website/Science/311478_a_312807]
-
apoi filmul "Zece ierni pe-o vară" (1969). În anii '70 regizează filme de factură istorico-revoluționară: "Explozie cu efect intârziat" (1970), "Ultimul haiduc" (1972), "Pe urmele fiarei" (1976) ș.a. După realizarea unui film muzical - "Unde ești, dragoste?" (1981), Valeriu Gagiu ecranizează diverse opere din literatura clasică: "Istoria unui galben" (1983), "Deținutul misterios" (1986), "Corbii prada n-o împart" (1988), "Strada felinarelor stinse" (1990), "Pe urmele Mioriței" (1995) ș.a. În anii '90, activitatea lui Valeriu Gagiu este axată pe genul filmului documentar
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
Charles Michael „Chuck” Palahniuk ( n. 21 februarie 1962, în Pasco, Washington) este un scriitor american de ficțiune și jurnalist independent. El este cunoscut publicului în primul rând pentru controversatul roman "Fight Club", câștigător a numeroase distincții și ecranizat în 1999, avându-i pe Brad Pitt, Edward Norton și Helena Bonham Carter în rolurile principale. Palahniuk și-a trăit copilăria într-o rulotă, într-un parc de lângă Burbank, Washington, unde locuia împreună cu părinții săi, Carol și Fred Palahniuk și
Chuck Palahniuk () [Corola-website/Science/309526_a_310855]
-
și de Isaac Asimov în particular, referindu-se la un moment dat la el ca la “unul dintre cei mai interesanți și amuzanți oameni pe care i-am întâlnit". Shubik editase anterior serialul-antologie science fiction "Out of This World", care ecranizase în 1962 povestirea lui Asimov "S-a pierdut un robot". Ecranizarea romanului a fost condusă de Terry Nation, care tocmai devenise celebru și bogat în urma creării monștrilor Dalek pentru serialul science fiction "Doctor Who". Scenariul respecta destul de fidel acțiunea romanului
Cavernele de oțel () [Corola-website/Science/309665_a_310994]
-
ai văzut "Dune"." Recenziile filmului nu au fost la fel de favorabile, spunând că a fost greu de înțeles celor nefamiliarizați cu cartea și că fanii vor fi dezamăgiți de modul în care a respectat acțiunea cărții. În 2000, John Harrison a ecranizat romanul într-un "serial" pentru Sci-Fi Channel. Până în 2004, seria a fost unul dintre cele trei programe de la Sci-Fi Channel cu cel mai bun rating. În 2008 s-a anunțat că Peter Berg va realiza o nouă ecranizare a cărții
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
se face un film și i-a spus actriței că ea ar fi o bună interpretă a rolului principal. "„Văzându-l așa «aprins» am crezut că era o nuvelă proastă și de asta o laudă și dă bani să fie ecranizată. Nici nu mi-a trecut prin cap să o caut, am crezut că era o prostie”", a afirmat ulterior actrița. După o vreme, Draga Olteanu-Matei l-a întâlnit pe scriitor pe Calea Victoriei din București. Vintilă a invitat-o într-o
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
După publicare, romanul a obținut un statut clasic, devenind unul dintre cele mai cunoscute și controversate exemple în literatura secolului 20. Numele „” a intrat în cultura populară și descrie o copilă precoce din punct de vedere sexual. Romanul a fost ecranizat de două ori, prima dată în 1962, de Stanley Kubrick și a doua oară în 1997, de Adrian Lyne. Filmele sunt însă interesante numai din perspectiva celui ce a citit cartea. Ecranizările diferă fantastic datorită conceptelor etice și a prejudecăților
Lolita () [Corola-website/Science/309247_a_310576]
-
timp ce nu mai are răbdare și cu deruta ce îl cuprinde și îl înstrăinează treptat pe Moromete. Mitul care începe este unul al destrămării, semnificat prin tăierea salcâmilor și prin uciderea cailor, mitul lui Moromete. Primul roman a fost ecranizat în 1987 în regia lui Stere Gulea, care a preluat și rolul scenaristului în acest film. A fost produs de "Casa de Filme 1" și distribuit de România Film. În rolurile principale sunt Victor Rebengiuc ca Moromete, Luminița Gheorghiu în
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
la vârsta de 18 ani, urmat de încă două române, în același an: "Alma Lusitana" și "Rugas Sociais". Muncă pe plantația de cauciuc va fi sursa de inspirație a celui mai cunoscut român al său, "A Selva" (1930, "Pădurea virgina"), ecranizat în 2002. Se reîntoarce în Portugalia în 1919 și începe să lucreze ca jurnalist, pentru început că redactor la ziarul "O Século", apoi ca director al ziarului "O Diabo", fiind un cunoscut opozant al lui António de Oliveira Salazar. El
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
a supraviețuit aproape 30 de ani, deși localul a fost mutat de mai multe ori. După douăzeci de ani de la lansare, genul operetei revenea din nou cu succes pe marile scene bucureștene. În acest context, Ion Georgescu a încercat să ecranizeze „Maiorul Mura” după un scenariu redactat de el. Deși a depus petiții la toate ministerele care l-ar fi putut ajuta la finanțarea filmului, Ion Timuș nu a primit nici un ajutor. Excepție face escadronul de roșiori pus la dispoziție de
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
1950, drept Satrape, si este ales în Académie Goncourt în 1951. În 1959 publică "Zazie în metrou", român care îl va duce pe Queneau în centrul atenției marelui public. Regizorul Louis Malle, unul dintre vârfurile mi-șcării cinematografice Nouvelle Vague, vă ecraniza acest român un an mai tarziu. Îndrăgostit de matematici și de stiinte exacte (era membru al Société mathématique de France din 1948), a știut să aplice regulile algebrei în construcția propriilor sale opere. Cu ocazia unui colocviu, în timpul celebrelor decade
Raymond Queneau () [Corola-website/Science/305043_a_306372]
-
cei mai productivi și mai citiți, fiind cunoscut pentru romanele sale de aventuri. Mai cunoscute sunt romanele sale cu povestiri de călătorie din orient sau de pe pe teritoriul SUA și al Mexicului. O mare parte din operele sale au fost ecranizate, sau adaptate pentru piese de teatru. provine dintr-o familie săracă de țesători, fiind al cincilea fiu dintr-o familie cu 14 copii, din care nouă mor la câteva luni după naștere. În anul 1844, probabil dintr-o carență de
Karl May () [Corola-website/Science/304745_a_306074]
-
biograful și prietenul său Gerald Clarke, un Capote epuizat de munca de cercetare este nevoit să aștepte câțiva ani verdictul judiciar, condamnarea definitivă și executarea criminalilor, „pentru a avea un final” al cărții în care cei doi apar ca personaje. Ecranizată în filmele "Capote" (2005) și "Infamous" (2006), această istorie a sfâșierii lăuntrice a autorului, prins el însuși într-un conflict clasic dintre conștiință și datorie, marchează punctul de cotitură din viața lui Truman Capote. În timpul redactării romanului, confruntat cu redarea
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]
-
cu tema științifică, dar mai ales datorită serialului de televiziune "", cel mai vizionat program al televiziunii PBS înainte de 1990. Odată cu acest serial a fost publicată și o carte cu același nume. Sagan a scris și românul "Contact" care a fost ecranizat în 1997, având-o în rolul principal pe actrița Jodie Foster. A fost de asemenea autor, coautor sau editor a peste 20 de cărți, si a publicat peste 600 de lucrări științifice și articole. O mare parte din cariera sa
Carl Sagan () [Corola-website/Science/304829_a_306158]
-
Johnston Island. În anul 1974 sunt omorâți pe atol familia Malcom din San Diego, ucigașii un bărbat și o femeie sunt prinși în Hawaii abia în anul 1981, avocatul apărării relatează faptele petrecute într-un roman care ulterior va fi ecranizat.In anul 2000 vând proprietarii atolului, Palmyra unei organizații de protecție a mediului înconjurător (The Nature Conservancy) pentru ca flora și fauna Palmyrei să poată exista în continuare și pentru generațiile următoare. Din anul 2005 pe Cooper Island se află o
Atolul Palmyra () [Corola-website/Science/306399_a_307728]