484 matches
-
neschimbare a creștinului, din starea în care se găsește, plămădește oameni care-și cunosc pe de-a întregul starea, cărora le place aceasta și care știu să-și îndeplinească toate obligațiile; și acest lucru se potrivește atît de bine cu efemeritatea celor omenești! Motiv pentru care Sfîntul Pavel îi îndeamnă pe corinteni cu aceste cuvinte: "Fiecare, fraților, să rămînă cu Dumnezeu în starea în care era cînd a fost chemat. Cît despre fecioare, n-am o poruncă din partea Domnului. Le dau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Nu pot muri. Eu nu voi muri niciodată definitiv. Dezolare Mă obsedează funebru frunzele căzute, cuiburile pustii, păsările care-și iau zborul pentru a pleca. Dezolarea îmi pătrunde fiecare fibră. Aia îngână adesea un cântec în care toamna e preludiul efemerității existenței: De ce codre mi te pleci fără ploaie, fără vânt, cu crengile la pământ? Și de ce nu m-aș pleca dacă trece vremea mea? Scade ziua, noaptea crește și frunzișul mi-l rărește. Alterare Când vine canicula, pojghița materiei începe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
prin lipsa de istoricitate, de culoare și vibrație existențială, prin lipsa participării afectuoase, duc la înțelegerea din perspectiva umană că sunt niște morți ("căci eu sunt vie, tu ești mort"). În Luceafărul, zice George Popa, se încearcă soluția unor antinomii efemeritate/veșnicie, pământesc/ceresc prin "sintetizarea celor două forme ontologice de tip: ieșirea dintr-o veșnicie imuabilă și trecerea către o eternitate în mișcare, adică spre o veșnicie care se poate autoneînnoi perpetuu prin infuzarea cu viață". Dar concluzia este că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mărunte ale majorității atacurilor la baionetă din revuistica vremii. Abia recent, stilul gazetarului Eminescu a fost luat cu mai mult temei în discuție analitică, odată cu recunoașterea faptului că el a pus aceeași pasiune și același talent în articolele amenințate de efemeritate, ca și în scrierile literare poetice, cu precădere. Un studiu amplu nu neapărat de pionierat dar, în orice caz, cu aviz programat în această direcție ne-a oferit acum câțiva ani Monica Spiridon, în Eminescu proza jurnalistică (2003) și apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
În narațiunile de concepție realistă, mobilurile acțiunilor și ale mișcărilor sufletești sunt setea de avuție și pasionalitatea erotică. Uneori, acestea se întrepătrund. În funcție de ponderea manifestării uneia sau alteia, cele două patimi decid caracterul preeminent al nuvelelor: social sau psihologic. Exemplificând efemeritatea bunurilor materiale, a bogățiilor pământești, în lumina învățăturii cristice, nuvela Gloria Constantini învederează mijloace care o situează în linia epicii lui Ioan Slavici și a lui Ion Agârbiceanu. Teza e devorată, sublimată de creație. Fiu al țăranului Tudor Fierăscu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
că o folosește și maestrul Cioculescu, anume distingerea între comicul de caracter, cel de moravuri și cel de situație. Cel mai profund ar fi cel de caracter, cel de moravuri (în care ar intra și comicul caragialesc) ar fi sortit efemerității, din cauza schimbărilor societății, iar cel de situație ar fi cel mai ieftin și mai superficial. Dar, în realitate, nu există decât comicul de situație. Nici „caracterul”, nici „moravurile” nu sunt în sine generatoare de comic, ci numai situația, adică ceea ce
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
câțiva picuri răzleți de ploaie. Cred că bolta cerească își scutura roua pe pământ... așa cum cireșii își scutură florile în bătaia vântului. Mătase și diamante se aștern pe covorul crud al ierbii. Florile de cireș nu simbolizează doar puritatea și efemeritatea ci și sosirea primăverii. Și, odată cu venirea primăverii, pe data de 6 aprilie începe un nou an școlar (învățământul japonez este altfel organizat decât cel românesc). În rândurile de mai jos voi descrie ceea ce am simțit eu vis-à-vis de această
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
vor avea efecte asupra lor și nu este drept a se da vina pe altcineva în caz de ghinioane. Astfel, floarea de lotus ne reamintește de „legea cauzei și a efectului”. Viața splendidei flori durează doar 4 zile, ceea ce simbolizează efemeritatea vieții la fel ca și la om. De aceea, Înțelepții, susțin că floarea de lotus simbolizează „legile universale”. Când vom respecta „legile universale”; puritatea, adevărul și frumusețea ne vor însoți pe Calea vieții. Floarea de lotus produce, în același timp
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
chestiunea în discuție. De fapt, aproape că nu are rost să insist în latura istorică, întrucît concluzia la care am ajuns e că a trebuit mai întîi să se ivească în minți ideea limitelor temporale, a importanței, dar și a efemerității vieții individului, pentru ca Anul Nou să capete însemnătatea pe care o are acum. Încerc să mă verific, răsfoind în grabă cîteva volume de corespondență ale scriitorilor români din secolul trecut (M. Kogălniceanu, D. Bolintineanu, C.A. Rosetti). De Anul Nou
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru credință să-i fie întoarse în bine. Unde și cînd, e greu de spus. Dacă într adevăr există, ce tip de om selectează, oare, „lumea de dincolo”? Evident, n-am răspuns. Eu cred însă pentru că am conștiința mărginirii și efemerității mele. Cred pentru că vreau să mă „îmbunătățesc” și să mă consolez de imperfecțiunea mea. *Țofar, Elifaz, Elihu, Bildad, cei patru acuzatori ai lui Iov, au în luările lor de cuvînt ceva „demagogic”. Ei sînt prototipurile „tovarășilor” care „iau atitudine” și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
viziuni ale propriei dispariții („cuvinte de dincolo”). Stările afective, contemplative, meditative, reprezentările se canalizează într-o perpetuă căutare de sine, într-un efort de înțelegere a propriei esențe. Poetul vibrează și simte intens nevoia comunicării pentru a-și disimula singurătatea, efemeritatea, absurdul, fiind interpretul unui cântec de demult, desuet și sentimental. Înseși ritmurile, caracterul reiterativ al vieții („Ca niște minutare pe un cadran / Ne învârtim pe-același loc închis / Ne deșteptăm și iar cădem în vis”) fac versul „banal”, „trist, monoton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
două maniere de a consemna realitatea. În căutarea mea (1933) cuprinde însemnările dintr-o croazieră pe Marea Mediterană. Călătorind, vizitând vestigiile unor vechi civilizații, B. înregistrează aspecte ale aceleiași umanități în veșnică mișcare, cu sens nelămurit, alimentându-i sentimentul intens al efemerității, al inutilității, conștiința unei existențe haotice, repetabile, într-o iremediabilă decădere. Spirit superior, autorul găsește aici expresia potrivită, ca o reacție spontană a unui scriitor lucid, sensibil și cu intuiția imponderabilului. Celelalte cărți de călătorie - Curcubeu peste Dunăre (1956) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
bine să mediteze asupra "poziției în univers" pe care o are. Iar cine, în cadru privat sau public, se gândește doar la el însuși și nu se preocupă de tot ce îl înconjoară, să mediteze un pic asupra finitudinii și efemerității sale, ce se exprimă nu în cele din urmă prin chiar rotația cosmică pe care din fericire nu o percepem a tuturor locuitorilor pământului: ne învârtim în jurul axei noastre terestre cu aproape 1.000 de kilometri pe oră. În același
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
e trădat de propriul partener, de un prieten sau își pierde locul de muncă, nici o stea nu strălucește. De asemenea, nici în fața apropierii morții nu ne putem aștepta la un sprijin sau vreo încurajare de la cerul întunecat. Gândindu-ne la efemeritatea și mortalitatea omului, poate fi menținută bucuria de a trăi ca un sentiment de fond, poate fi păstrată până la sfârșit? Nu ar fi mult mai convenabil omului un pesimism de principiu? Răspunsul pe care îl dau nu este superficial, ci
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fi păstrată până la sfârșit? Nu ar fi mult mai convenabil omului un pesimism de principiu? Răspunsul pe care îl dau nu este superficial, ci doar provizoriu: bucuria de a trăi se conservă probabil mai bine dacă există constant conștiința propriei efemerități și acceptarea faptului că moartea poate veni în orice moment, nu refuzul ei. Desigur, cu aceasta nu intenționez să am ideea fixă a morții și cu atât mai puțin cea a infernului sau diavolului, ci mai degrabă să mențin un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Într’adevăr, o societate tradițională nu se abate niciodată de la o serie de norme, ce vizează de fapt Întreaga sa activitate, chiar dacă nu le poate explica, și care reprezintă experiența a nenumărate generații anterioare. Pentru că succesiunea de generații reprezintă sfidarea efemerității vieții unui om, societatea respectivă a avut astfel timpul de a experimenta pe propria piele și consecințele abaterii de la acele norme. Or, supraviețuirea pe un teritoriu neschimbat nu demonstrează altceva decât caracterul protectiv pentru mediu al activităților acelei societăți. E
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ori pădure, va acoperi fostul lac. Iar când ne plimbăm prin astfel de locuri nici nu bănuim că, mii de ani În urmă, se putea vorbi de “Lacul codrilor albastru/nuferi galbeni Îl Încarcă”; Viața dă și frumusețe, dar și efemeritate. În ansamblu, procesul are ca efect nivelarea, deci entropizarea mediului, lucru În care Viața excelează În raport cu abioticul. Acest proces ilustrează cel mai bine cum trebuie asigurată epurarea apelor uzate urbane: oxidarea biologică, ca ’n faza inițială a unui lac, urmată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cert: odată cu dezvoltarea societății de piață, universul clientului sau al utilizatorului serviciului devine paradigma dominantă, un fel de „fenomen social total”. Ne aflăm în momentul în care în toate sferele se impun mai mult sau mai puțin principiul autoservirii și efemeritatea legăturilor, instrumentalizarea utilitaristă a instituțiilor, calculul individualist al costurilor și al beneficiilor. Ce-ar mai fi de spus în afara faptului că, dincolo de tranzacțiile economice, piața a devenit modelul și imaginarul ce reglează ansamblul raporturilor sociale, iar consumatorul se prezintă ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
fost asociat cu „spațiul conceptual”, în care ființele schimbă idei, competențe, folosind tehnologiile de comunicare susținute de computer. Ipostaza cea mai concretă a cyberspațiului este constituită din internet, din paginile Web, ce s-au generalizat din 1993 încoace. Instabilitatea și efemeritatea informațiilor constituie o trăsătură a acestui edificiu simbolic. Este foarte posibil ca o informație să fi dispărut din rețea în momentul descifrării sale (mutată fiind în discul dur al calculatorului-oaspete). Cyberspațiul rezultă din interconectivitatea tuturor ordinatoarelor ce există acum pe
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
care vor fi consecințele, ar dori să îi remodeleze, dar este prea târziu (Mărturisire). „Sub mincinoasa visului aripă/ Murim cu fiecare licărit de stea”, „Sub mincinoasa visului aripă/ Nu știm nici pentru ce murim” - psalmodiază, întors spre sine, poetul, accentuând efemeritatea vieții printr-o sentință de un nihilism evident (Nimicnicie). În contrast cu meditația gravă asupra destinului se află o parte din versurile închinate copilăriei, cu jocuri de culori și de sunete plăpânde: „Dintr-un fluture de ceară/ Rătăcit pe călimară/ A ieșit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
maluri ale Prutului. II. Cinismul imperial Napoleon își afirma astfel cinismul politic al cuceririlor: Voi cuceri pământuri, că istorici care să dovedească ale cui sunt, avem." Dar dacă în cazul său istoricii măsluitori n-au prea avut de lucru, din pricina efemerității imperiului napoleonian, principiul, chiar neformulat ca atare, a funcționat perfect în cazul cuceririlor rusești, fiind preluat, cu succes, de către Ucraina de după destrămarea Uniunii Sovietice. Ceea ce s-a produs printr-un act fraudulos a devenit garanție a apartenenței "dintotdeauna" a Basarabiei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ani scurși; atenție; autobuz; fără auz; basma; bărbat; bătrîna; băț; biserică; bîrfe; bîrfitoare; boala; bogată; bolnavă; boșoroagă; broboadă; bubă; bunei; bunicuță; cearceaf; cheag; cîrjă; cîrpă; cocoșat; coif; compasiune; comunist; cotoroanță; cunoscătoare; curată; curățenie; deasă; deșteaptă; devitalizare; Dochia; dragoste; durere; dureri; efemeritate; enervantă; eu; experiența; experiență de viață; fata babei; față; ființă; fudulie; fustă; gheboasă; de grîu; gură; hîdă; hîrca; hîrcă; hoață; hotărîtă; imagine; inteligență; îmbătrînită; îngrijită; jale; lacrimi; limită; mamă; dna Maria; martie; măicuță; micuță; miros; moartă; modernă; nas; nas cîrn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); vrăbiuță (2); a zbura(2); amiral; aer; albastră; animal zburător; anotimp; apă; aripi/zbor; atenție; avion; banal; boboc; de casă; călătorie; cer, zbor; ciori; ciripește; de cîmp; cîntăreață; clătită; cocor; cocostîrc; cocoș; colegă; cuptor; curcă; curte; depărtare; domestică; duh; efemeritate; elefant; evoluție; făptură; fericire; ființă vie; firavă; fluture; frumusețe; galiță; găinaț; gălăgioasă; geam; grație; grătar; ideal; început; încîntătoare; kiwi; lebădă; lemn; liliac; mazăre; minunată; minusculă; mîncare zburătoare; moaie; necuvîntătoare; noapte; nori; oarbă; papagalul meu; paradis; pasăre; pădure; penaj; pernă; peste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mult (4); relaxare (4); amintiri (3); cronometru (3); nelimitat (3); repede (3); stres (3); tîrziu (3); trecut (3); veac (3); acum (2); n-am (2); an (2); anotimp (2); bătrînețe (2); clipe clipă (2); dor (2); durere (2); efemer (2); efemeritate (2); eră (2); existență (2); favorabil (2); fuge (2); inexistent (2); insuficient (2); libertate (2); limitare (2); măsură (2); neprețuit (2); nevoie (2); ocupat (2); ora (2); orologiu (2); petrecut (2); pierdere (2); prețios (2); presiune (2); rapid (2); relativ
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
proastă (2); scurge (2); secol (2); stare de spirit (2); timpuri (2); trecător (2); tristă (2); vînt (2); zi (2); -; accelerație; anotimpuri; aștept; așteptare; atmosferă; brrrr; călătorie; ceață; copac; copilărie; Cristian; curcubeu; demult; devreme; dificultate; dispoziție; drag; dulce; Dumnezeu; durată; efemeritate; elefant; etern; faină; fără; favorabilă; fericire; frumusețe; fuge; furtunoasă; generații; ger; grade Celsius; grețoasă; greu; hobby; imensitate; interes; iubire; cum te îmbraci; încîntat; îndepărtată; îngrijorare; înnourată; întunecată; întunecoasă; mare; meteorologie; mohorîtă; multă; natură; nea; necunoscut; negativă; nervi; nestatornic; nestatornică; ocupație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]