419 matches
-
și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește sânge de la o arteriolă aferentă, ce-și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
presiunea arterială, în cadrul sistemului renină-angiotensină, cu efecte ulterioare asupra fluxului filtrării glomerulare. 24.5. Tubul urinifer Tubii renali sunt alcătuiți dintr-un singur strat de celule epiteliale, înconjurate de interstițiu și în direct contact cu capilarele peritubulare, derivate din arteriola eferentă. Tubul renal primește ultrafiltratul glomerular și îl procesează până la stadiul de urină finală. Tubul renal este împărțit în mai multe segmente, la nivelul cărora se realizează diversele aspecte ale fenomenelor de reabsorbție. Diferențele funcționale ale diverselor segmente tubulare sunt asociate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
dintre presiunile hidrostatice și osmotice ce acționează pe membrana filtrantă, denumite generic forțele Starling. Presiunea din capilarele glomerulare este mai mare decât cea din alte paturi capilare, deoarece arteriolele aferente sunt scurte și drepte, iar vasele din avalul glomerulului, arteriolele eferente, prezintă o rezistență relativ mare. Presiunea hidrostatică medie într-un capilar glomerular este mult mai mare (55 vs. 25 mm Hg) decât într-un capilar din alte organe, de exemplu mușchiul scheletic. Presiunea hidrostatică capilară scade puțin (1 2 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de aprovizionare cu plasmă pentru menținerea fluxului glomerular, care ajunge la 180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor glomerulare nu se modifică în mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
menținerea fluxului glomerular, care ajunge la 180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor glomerulare nu se modifică în mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
un volum circulant optim. Controlul hormonal și prin autacoizi al circulației renale Pe lângă noradrenalină și adrenalină, endotelinul eliberat de endoteliul vascular are efect vasoconstrictor, reducând GFR în condiții traumatice și patologice. Angiotensina II are efecte constrictoare mai ales asupra arteriolelor eferente, crescând presiunea hidrostatică glomerulară și în același timp reducând fluxul sanguin renal. Oxidul nitric derivat din endoteliu scade rezistența vasculară renală și crește GFR. Prostaglandinele (PGE2 and PGI2) și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și îndepărtează ANP și toate celelalte peptide natriuretice din circulație. ANP și BNP acționează prin intermediul receptorului ANPA iar CNP acționează prin intermediul receptorului de tip ANPB. Efectele stimulării receptorilor de ANPA și ANPB sunt următoarele: Dilată arteriola aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc GFR, ducând la o filtrare crescută a apei și sodiului. Scade reabsorbția sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
au dezvoltarea maximă în copilărie până la pubertate, apoi involuează lent până la transformarea scleroadipoasă de la bătrânețe. În ganglioni, pătrunde prin zona convexă, mase aferente limfatice de unde limfa se filtrează în sinusurile subcapsulare, perifolicular, medular, sinusuri care confluează în două vase limfatice eferente care părăsesc ganglionii prin zona concavă (în zona hilului). Circulația sanguină nutritivă a ganglionilor, este formată din: artera aferentă - care pătrunde prin zona hilului, se ramifică repetat în arteriole și capilare, formând câte un plexus bogat, în jurul foliculilor. Sângele este
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
sunt senzațiile și mișcarea. Plecând de aici, Secenov a încercat să explice formele complexe de activitate psihică. Cu alte cuvinte, pentru el, reflexul încetează de a mai fi redus doar la dimensiunea circuitului neuronal al impulsului pe calea aferentă și eferentă; pentru el, reflexul s-a transformat într-un principiu de reunire a mișcării cu funcțiile semnalizatoare ale senzațiilor. Aceasta a corespuns unei viziuni noi și în ceea ce privește explicațiile date proceselor psihice. Mai precis, senzația a fost interpretată nu doar ca expresie
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
avea nevoie de o asemenea extensie pentru a proba însemnătatea teoriei reflexului pentru fundamentarea manifestărilor psihice. În acord cu accepțiunea lui Dewey conștiința nu are aici nici o legătură cu manifestările de elemente reflexe ale organismului, cu componentele lor aferente sau eferente, care rămâne astfel doar o expresie a manifestării mecanismelor fiziologice aflate la baza vieții psihice. Subordonat tendințelor dominante din societatea americană, Dewey pledează cauza unei "conștiințe pure", a unei conștiințe răspunzătoare de funcționarea comportamentului, comportament care ascultă de legile de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fundamentale; Capacitatea de accelerare (demaraj) forța segmentelor angrenate în mișcare; lungimea pasului; mobilitatea articulară; elasticitatea musculară; Viteza de deplasare viteza de execuție; viteza de percepție. Factorii care condiționează viteza sînt: * Viteza de transmitere a influxului nervos pe căi aferente și eferente. * Viteza de contracție a mușchiului supus inervației. * Mobilitatea proceselor nervoase fundamentale sub influența alternării excitației și inhibiției la nivel cortical. * Felul fibrelor musculare implicate în contracție, fibrele albe sînt fibre "de viteză", rapide, FT (fasttwitch). * Coordonarea grupelor musculare, sincronizarea unităților
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
tipuri de capacități: generale sînt dovedite în diferite domenii de activitate; specifice sînt rezultatul unei specializări. Factorii care condiționează capacitatea coordinativă: funcționalitatea și plasticitatea scoarței cerebrale; dezvoltarea calităților motrice; viteza de transmitere a influxului nervos pe căi aferente către scoarță, eferente către efectori ; implicarea analizatorilor în recepționarea informației; anticiparea mișcărilor bazate pe experiențe anterioare; complexitatea deprinderilor motrice stăpînite de subiect. MOBILITATE Definiție. Calitate a aparatului articular de a efectua mișcări cu amplitudine mare, prin forțe proprii, condiționate de forțe exterioare. Forme
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Expertizînd un viitor imediat, utilizînd dimensiuni care rezolvă situații complexe, evaluarea este prezentă în orice activitate umană, fiind o componentă a învățării, întreprinsă deliberat, conștient, un proces de autoreglare, demonstrat de fluxul informațional care circulă în ambele sensuri (aferent și eferent) realizînd feed-back-ul. Indicațiile cuprinse în modul de funcționare a sistemului de instruire se obțin din datele culese sistematic. Prin analiza și interpretarea datelor evaluăm activitatea de educație fizică și eficiența ei. Metodologia folosită face ca procesul de învățare să fie
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
unor sunete de 70 - 90 dB, când copilul este liniștit. Reflexul psihogalvanic constă în măsurarea impedanței tegumentare survenite la declanșarea unor stimuli sonori. (225) Reflexul stapedian reprezintă un reflex auditiv declanșat bilateral prin nervul VIII, cu centru bulbar și cale eferentă prin nervul facial îVII) la mușchii scăriței și care are rol de atenuare a sunetelor de peste 70 dB. Este importantă evaluarea calitativă a arcului reflex și excluderea pacienților simulanți, în diagnosticul diferențial între hipoacuziile de transmisie cu timpan închis și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mod, zborul cu scheleton, la 150 km/oră pare ilogic, fără motor, aceste structuri sunt miraculoase și pot marca experiența unui privitor naiv. Mișcările anatomice ale corpului depind de tipul diferitelor probe: probe pentru aruncarea discului insistă pe centrul centrifug, eferent, care tinde să se depărteze de centru sau centripet, aferent, care tinde să se apropie de centru; mișcările la gimnastică se organizează pornind de la elemente de corp bilateral, cu două părți sau două laturi opuse, simetrice; mișcările la sărituri pun
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în 1917.5 Analiza moleculară și secvențializarea genei a fost realizată în 1980. Elementele care intră în componența căii de semnalizare Notch sunt (fig. 2-15): lCelulele implicate: aferentă (fig. 2-15 A), cea care posedă mesajul și care îl transmite celulei eferente, primitoarea de mesaj (fig. 2-15 B). Calea de semnalizare Notch este dereglată în majoritatea cancerelor. Astfel, semnalizări aberante Notch au fost descrise în leucemii, precum T-ALL respectiv (T-cell Acute Lymphoblastic Leukemia) (V. M. Sharma și colab., 2007). Inhibarea experimentală
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dar, de fapt, semiacționează, ca într-un vis. "Artistul visează treaz, visul stăpânește starea de veghe și starea de veghe stăpânește visul"523. În actul artistic autentic, psihicul este la tensiunea sa contradictorie cea mai intensă: "sistemele sale aferente și eferente sunt într-o interperturbare inhibitoare și creatoare". În acest moment, e ca și cum artistul ar înainta "pe o coardă fixă între două abisuri"524. Riscul care îl paște dacă se abate de la etica artistică este, pe de o parte, de a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
e ca și cum artistul ar înainta "pe o coardă fixă între două abisuri"524. Riscul care îl paște dacă se abate de la etica artistică este, pe de o parte, de a fi acaparat de forțele omogenizante ale sistemelor sale aferente și eferente, care îi vor oferi cunoașterea lumii, ceea ce îl va duce la un raționalism și realism al operei, pe de altă parte, de a "luneca într-o eterogenitate prea liberă", care va genera dispariția formei și invazia detaliului, a fragmentarului. O
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
atât în perioadele digestive cât și interdigestive. Intensificarea secreției salivare se face pe cale nervoasă și umorală. Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]