25,967 matches
-
lumină anumite aspecte ale controlului comparativ și ele pot fi grupate în funcție de particularitățile organizație, însă este important ca toate criteriile să fie luate în considerare. Criteriile de control ne permit să înțelegem controlul din cadrul unei organizații și sa-i judecăm eficacitatea, de aceea ele sunt formulate astfel încât să poate fi aplicabile în diferite contexte. Într-o organizație, oricare ar fi obiectivul urmărit, eficacitatea controlului poate fi evaluată cu ajutorul acestor criterii. Inițiatorii modelului CoCo precizează că criteriile nu constituie reguli minime a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
luate în considerare. Criteriile de control ne permit să înțelegem controlul din cadrul unei organizații și sa-i judecăm eficacitatea, de aceea ele sunt formulate astfel încât să poate fi aplicabile în diferite contexte. Într-o organizație, oricare ar fi obiectivul urmărit, eficacitatea controlului poate fi evaluată cu ajutorul acestor criterii. Inițiatorii modelului CoCo precizează că criteriile nu constituie reguli minime a căror aplicare este necesară și suficientă, ci va trebui să dăm dovadă de multă rațiune și echilibru pentru a evalua eficacitatea controlului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
urmărit, eficacitatea controlului poate fi evaluată cu ajutorul acestor criterii. Inițiatorii modelului CoCo precizează că criteriile nu constituie reguli minime a căror aplicare este necesară și suficientă, ci va trebui să dăm dovadă de multă rațiune și echilibru pentru a evalua eficacitatea controlului din cadrul acesteia. În acest sens, criteriile trebuie interpretate în funcție obiectivele specifice ale entității (spre exemplu: în cadrul unui obiectiv al unui departament de relații cu clienții, criteriul cu privire la monitorizarea performanței ar putea fi constituit de rapiditatea și exactitatea executării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
clienților). Toate criteriile sunt pertinente pentru oricare organizație, dar într-o situație dată unele pot fi mai importante, deci vor fi preferate înaintea altora. Criteriile de control sunt interrelaționale, așa cum sunt elementele sistemului de control dintr-o organizație, de aceea eficacitatea controlului nu poate fi judecată evaluând fiecare criteriu în mod izolat. În continuare, prezentăm evaluarea eficacității controlului intern prin enunțarea criteriilor sub formă de întrebări care corespund particularităților sale, dintr-o organizație, conform modelului CoCo, sub forma unui chestionar (Listă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
mai importante, deci vor fi preferate înaintea altora. Criteriile de control sunt interrelaționale, așa cum sunt elementele sistemului de control dintr-o organizație, de aceea eficacitatea controlului nu poate fi judecată evaluând fiecare criteriu în mod izolat. În continuare, prezentăm evaluarea eficacității controlului intern prin enunțarea criteriilor sub formă de întrebări care corespund particularităților sale, dintr-o organizație, conform modelului CoCo, sub forma unui chestionar (Listă de verificare), care ar trebui urmate de întrebarea: „De unde știm acest lucru?” pentru a identifica și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
conform modelului CoCo, sub forma unui chestionar (Listă de verificare), care ar trebui urmate de întrebarea: „De unde știm acest lucru?” pentru a identifica și analiza procesul de control, astfel: Capitolul 2. Controlul intern 147 147 Nr. crt. Întrebări pentru autoevaluarea eficacității controlului DA NU A. SCOP 1. Avem o înțelegere clară a misiunii și a viziunii organizației? 2. Înțelegem obiectivele grupului nostru și modul în care acestea se încadrează în obiectivele organizației? 3. Informațiile de care dispunem ne permit să descoperim
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
avem o definiție clară a puterilor și responsabilităților noastre? 4. Deciziile critice sunt luate de persoanele competente, care au cunoștințele și puterea să facă acest lucru? 5. Nivelurile de încredere sunt suficiente pentru a permite libera circulație a informațiilor și eficacitatea activităților? C. CAPACITATE 1. Dispunem de persoanele, competențele, instrumentele și resursele care ne trebuie? 2. Erorile, veștile proaste și alte informații sunt comunicate cu promptitudine, fără teamă de represalii, persoanelor care trebuie să le cunoască? 3. Dispunem de informațiile necesare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Primim și furnizăm informații necesare și pertinente în scopul luării de decizii? 5. Sistemele noastre de informații sunt la zi? 6. Obținem un profit din rezultatele activităților de monitorizare și îmbunătățim controlul în mod continuu? 7. Evaluăm în mod periodic eficacitatea controlului? Guvernanța corporativă 148 148 2.4.3. Comparație între documentele modelului COSO și cele ale modelului CoCo Documentul intitulat „Controlul intern - cadru integrat”, elaborat de COSO, este în curs de a deveni un text de lege pentru controlul intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Ipotezele inerente obiectivelor organizației trebuie să fie revizuite în mod periodic. D5 Trebuie să se stabilească și să se aplice proceduri de monitorizare, pentru a se asigura că se realizează schimbările sau acțiunile corespunzătoare. D6 Conducerea trebuie să evalueze periodic eficacitatea controlului în organizație și să comunice rezultatele evaluării sale persoanelor față de care are obligația să raporteze. Modelul CoCo este considerat de specialiști ca fiind modelul slab al controlului, deși este mult mai formalizat comparativ cu COSO. La baza acestui model
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
evaluează calitatea sistemelor de control intern care se dezvoltă în cadrul entităților publice. Luând în considerare că orice sistem de control intern este subordonat realizării obiectivelor organizației, se impune evidențierea legăturilor 52 existente între: cele trei mari categorii de obiective generale: eficacitatea și eficiența funcționării activităților; fiabilitatea informațiilor; conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne și cele cinci elemente componente ale controlului intern în cadrul cărora sunt grupate standardele de management și control intern, și anume: mediul de control în care sunt grupate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
actualizarea sistematică a procedurilor operaționale de lucru și a chestionarelor de control intern pentru fiecare activitate. Practic, sistemul de control managerial nu reprezintă un concept nou, deoarece el a însoțit în permanență dezvoltarea economico-socială a unei societăți, cu scopul asigurării eficacității funcționării acesteia în condițiile sistemului de resurse existent. Procesul de integrare europeană a accelerat, pe de o parte, necesitatea dezvoltării sistemului de control managerial, în special pe linia performanței rezultatului acestuia, iar pe de altă parte a oferit cadrul standardizat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
financiare în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public, angajament stabilit prin Capitolul 28 din Documentul de poziție al României, dar și prin Programul de guvernare, capitolul 12. Pentru buna gestiune financiară, respectiv asigurarea legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public, managerii au nevoie de un ansamblu de principii generale de bună practică, acceptate pe plan internațional și în Uniunea Europeană, elemente care, în România, s-au concretizat în elaborarea Codului controlului intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de linie și în responsabilitatea managementului Capitolul 2. Controlul intern 177 177 general și reprezintă un proces de durată, care trebuie etapizat și urmărit sistematic până la finalizarea acestuia. Ulterior, urmează un proces de actualizare periodică a acestor documente pentru asigurarea eficacității lor. Responsabilul grupului de lucru monitorizează elaborarea procedurilor operaționale de lucru și încadrarea în programul stabilit prin supervizarea activității managementului de linie. De asemenea, și șeful compartimentului de audit intern realizează o supervizare a stadiului implementării procedurilor operaționale de lucru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
concluziile auditorilor, să perceapă ajutorul pe care îl primesc pentru stăpânirea riscurilor, care apar și evoluează continuu, și atitudinea pozitivă a acestora față de entitate. Auditorii interni și managerii trebuie priviți ca parteneri, nu ca adversari, având aceleași obiective, printre care eficacitatea actului de management în vederea atingerii țintelor propuse în condiții de performanță. Auditul intern este considerat ca fiind ultimul nivel al sistemului de control intern al entității, care nu efectuează activități de control sau inspecții, ci evaluează sistemul de control intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
situațiilor financiare, conform reglementărilor contabile în vigoare; evaluarea sistemelor de management și control la autoritățile cu sarcini privind urmărirea obligațiilor financiare sau către alte fonduri publice; utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale; calitatea gestiunii economico-financiare; economicitatea, eficacitatea și eficiența utilizării fondurilor publice. Auditul financiar al CCR reprezintă o evaluare externă a modului de organizare și funcționare a sistemului de management financiar și control intern din cadrul entităților. D. Auditul extern al Comisiei Europene pentru entitățile care accesează fonduri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Uniunea Europeană 1.1. Actualizarea documentului strategic în domeniul controlului financiar public intern, capitolul audit intern Netratarea principalelor elemente de noutate apărute în activitatea de audit intern Crearea unor decalaje față de evoluția activității de audit intern față de celelalte țări europene Afectează eficacitatea activității de audit intern Neidentificarea direcțiilor de acțiune care ar trebui să fie avute în vedere pentru implementarea elementelor de noutate Implementarea parțială a elementelor de noutate identificate Neagrearea din partea Comisiei Europene a direcțiilor de acțiune pentru elementele de progres
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
administrație, atunci va exista o mai mare probabilitate ca această activitate să se desfășoare eficient. Raportul King17 (Africa de Sud) declară aceasta foarte clar: „Consiliul de administrație este responsabil pentru întregul proces de management al riscurilor, precum și pentru formarea opiniei sale asupra eficacității procesului. Managementul este responsabil în fața Consiliului de administrație pentru conceperea, implementarea și monitorizarea procesului de management al riscurilor și pentru integrarea acestuia în activitățile zilnice ale companiei (paragraful 3.1.1). Consiliul de administrație ar trebui să stabilească politicile și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
21 conține următoarele referiri cu privire la necesitatea implementării unui sistem de management al riscurilor în cadrul organizațiilor: „Rapoartele managementului către Consiliul de administrație ar trebui, în relație cu domeniile administrate de primul, să furnizeze o evaluare echilibrată a riscurilor semnificative și a eficacității sistemului de control intern de administrare a acestor riscuri. Orice slăbiciune sau eșec semnificativ al controlului ce este identificat ar trebui să fie prezentat în acest raport, inclusiv din punct de vedere al impactului pe care l-ar fi putut
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cu obiectivele de ansamblu ale entității. Pentru toate riscurile identificate, trebuie să se stabilească persoanele responsabile care vor gestiona și monitoriza în mod permanent riscul respectiv. Responsabilul de risc se impune să aibă autoritatea necesară care să asigure gestionarea cu eficacitate a riscurilor. Abordarea activității de identificare a riscurilor se poate realiza astfel: autoevaluarea riscurilor de către persoanele implicate în realizarea obiectivelor/activităților respective, pe niveluri ierarhice prin diagnosticarea riscurilor cu care se confruntă zilnic. Autoevaluarea poate fi realizată printr-o abordare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Analiza riscurilor se impune a se realiza periodic, cel puțin anual, pentru a evalua persistența riscului, eventualele modificări ale impactului și probabilității, apariția unor riscuri noi, cu scopul raportării acestor evoluții ale riscului care influențează prioritățile și furnizează informații privind eficacitatea controlului. De asemenea, procesul general de gestionare a riscurilor trebuie supus unor examinări periodice pentru a ne asigura de funcționalitatea acestuia, de existența unui sistem de revedere a riscurilor cu o frecvență corespunzătoare și de stabilirea unor mecanisme de avertizare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
reveneau comitetului de audit; comitetul de risc, stabilit ca un for al directorilor executivi, care au responsabilități în domeniul administrării riscurilor și unde își împărtășesc experiențe în vederea elaborării propriilor măsuri de gestionare a riscurilor Guvernanța corporativă 262 și a asigurării eficacității gestionării acestora. Totuși, această modalitate de organizare a comitetelor de risc nu exclude și persoane nonexecutive în structura sa. În această situație atribuțiile privind monitorizarea riscurilor și procesul de gestionare a acestora rămâne la nivelul comitetului de audit, care trebuie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
măsură în care contribuie la raportarea financiară. De asemenea, Hampel vede o legătură a managementului riscurilor și cu controlul intern, subliniată prin Codul combinat, în sensul că directorii trebuie să-și verifice toate controalele interne, din punct de vedere al eficacității, nu doar controlul financiar, astfel: principiul C2 al Codului combinat, din 2003, stabilește următoarele: „Consiliul de administrație ar trebuie să mențină un sistem de control intern solid pentru a proteja investițiile acționarilor și bunurile companiei”. principiul se extinde în Dispoziția
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
să mențină un sistem de control intern solid pentru a proteja investițiile acționarilor și bunurile companiei”. principiul se extinde în Dispoziția C.2.1. care stabilește astfel: „Directorii ar trebui să conducă, cel puțin o dată pe an, o verificare a eficacității sistemelor de control intern și ar trebui să raporteze acționarilor că 32 Guvernanța corporativă și managementul riscurilor, ediția a doua, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda, 2002, prelucrare și adaptare de la pp. 60-61. Guvernanța corporativă 270 au întreprins această
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
pentru anumite standarde specifice, dintre care cel mai utilizat este modelul COSO -ERM. Organizațiile care reușesc conformitatea cu aceste standarde pot să garanteze existența capacității de gestionare a riscurilor în anumite circumstanțe specifice și într-o manieră care să asigure eficacitatea atingerii obiectivelor stabilite. * * * Un aspect-cheie în abordarea sistemelor guvernanței corporative 39 îl reprezintă forma și conținutul acestora a căror definire este îngreunată de diferențele de terminologie sau de utilizarea unor termeni legali nedefiniți. În practica internațională ne confruntăm cu mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
pentru abordări mai blânde pentru a încuraja managerii în implementarea sistemelor de control eficiente. Cadrul COSO, adoptat în 1992, privește controlul intern ca pe un proces conceput pentru a oferi o asigurare rezonabilă privind îndeplinirea a trei obiective: eficiența și eficacitatea operațiilor; fiabilitatea raportărilor financiare; conformitatea cu regulile și legile. COSO 1992 definește controlul intern ca fiind caracterizat de cinci componente care interrelaționează, respectiv: mediul controlului; evaluarea riscurilor; activitățile de control; 40 Margaret Woods, Peter Kajüter, Philip Linsey, International Risk Management
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]