603 matches
-
și felul în care se implică Legația României de la Bruxelles în rezolvarea problemelor studențești, care erau instituțiile publice sau private ce puteau oferi sprijin financiar tinerilor aflați în situații dificile: Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Domeniilor, Ministerul Instrucțiunii Publice, Casa Regală, Eforia Brâncoveanu, primăriile etc. Pe de altă parte, răspunsul autorităților ne-a ajutat să vedem cum circulau documentele între Administrația Centrală a Ministerului Afacerilor Străine și reprezentanta din Belgia. Mai mult, am găsit în documentele de arhivă un interes real al
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
institutions publiques ou privées, qui offraient un appui financier aux jeunes qui se trouvaient dans des situations difficiles: le Ministère des Travaux Publics, le Ministère des Domaines, le Ministère de l'Instruction Publique, la Maison Royale, leș Établissements de Bienfaisance (Eforia) Brâncoveanu, leș mairies etc. D'autre part, la réponse des autorités témoigne de la collaboration entre l'Administration Centrale du Ministère des Affaires Étrangères et la Légation de Roumanie en Belgique. Leș documents d'archive démontrent un intérêt réel des autorités
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
practice ale secției de ingineri mecanici de la Facultatea de Stiinte Aplicate emis de Rectoratul Universității Libere din Bruxelles pe numele lui Basile Butza, 17 septembrie 1902, nepaginat. 13 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (9, rue Belliard, Bruxelles) către Eforia Instituțiunilor Brâncoveanu, 22 septembrie 1902, nepaginat. 14 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (6, rue des Paroissiens; Bruxelles) către Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 14 februarie 1903, nepaginat. 15 Ibid., Certificat semnat de Eugen Mavrodi, Ministrul României la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
gradului de medic primar ginecolog, Maria Cuțarida Crățunescu nu a reușit să ia concursul. Din 1886 a devenit șef al catedrei de igienă de la Azilul "Elena Doamna", iar din 1891, și al secției de ginecologie de la "Filantropia". Dar, în 1894, Eforia Spitalelor a decis să modifice profilul secției unde lucra din ginecologie în chirurgie ginecologică, schimbându-se astfel și programa concursului. Maria Cuțarida Crățunescu a protestat, dar fără rezultat, iar conflictul între ea și Eforie s-a adâncit, ajungându-se la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
comercializează la târgoveți carne numită furdam, tăierea mieilor și scăderea prețului la seu. Se cere „ca lucrarea zalhanalelor nici decum să fie înziduită în țarcul orașului, ci afară în depărtare de 100 stânj(eniă oprind cu totul introducere de carne.” Eforia târgului Huși amintește la 29 iunie 1849 jalba obștii târgului prin care se cere refuzul aprobării construirii de salhanale de unii târgoveți pentru a se evita reducerea suprafeței imașului.Tot la 29 iunie 1849 unii târgoveți prin jalbă doresc construirea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
17 august 1850 a „dumnealui luminarea sa cneazul Costachi Moruz” este trimisă în copie „pentru paguba ce i s-ar amenința din desființarea ce s-au poruncit a se face salhanalii aflătoare înlăuntrul periferii târgului” Huși. O jalbă primită prin Eforia orașului Huși „retrogradă”, a cărei aprobare ar fi perpetuat „pentru secoli haosul, mârșăvia și ticăloșia de astăzi”, este adusă la cunoștință la 24 aprilie 1850 de Mihail Kogălniceanu lui Anastasie Panu, director la Departamentul Lucrărilor Publice, aflat în Huși, pentru
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a se îmbunătăți și înfrumuseța acel oraș”. În răspunsul din 28 aprilie 1850, Anastasie Panu amintește Ulița Mare cu dughenile aflate în proprietatea „unor oameni cu stare până la 2000 galbeni; cele mai multe dugheni sânt ale Dobreștilor, dintre care unul este prezidentul Eforiei și care uneltește intrigi și urzește asemenea petiții”, cărora li se alătură „trei văduve și doi neguțitori nevoieși”. Incendiul din 1844 nu ar fi atins decât un „colț” al târgului și „a incendiat mahalalele, ce s-au clădit la loc
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Patti. Patti cântă în Traviata și Lucia cu trupa română. Diva a rămas încântată de cântecul și vocea lui Gabrielescu și ea l-a îndemnat să plece în străinătate spre a se perfecționa. anul 1886 [Moartea d-rului Marcovici. Inaugurarea Băilor Eforiei. Încheierea la București a tratatului de pace turco-sârbo-bulgar. Convențiunea consulară cu Germania. Comitetul de salut public. Detronarea prințului Alexandru de Battenberg de la tronul Bulgariei. Atentatul din strada Vămii împotriva lui Ion Brătianu. Devastarea ziarului Epoca. Apariția ziarului Lupta la București
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Alexandrescu Narbal, I. Petrescu Hamilcar, Leonescu Malachon, C. Costescu Joazar, C. Lugoșanu Gisoon, T. Petrescu Tyrphon, Papadopolu Topha, d-na A. Manolescu Astarbée, d-na Amelia Nottara Benaida, d-ra A. Alexandrescu Succesul acestei piese a fost foarte mare. [inaugurarea băilor eforiei] Duminică, la 9 februarie, s-a inaugurat localul Băilor Eforiei de pe Bulevardul Elisabeta, cât și sala de serbări. La 1886 actuala sală de baluri era alta, lojile de sus existau, dar nu erau ieșite cum sunt astăzi, iar sub parchet
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
C. Lugoșanu Gisoon, T. Petrescu Tyrphon, Papadopolu Topha, d-na A. Manolescu Astarbée, d-na Amelia Nottara Benaida, d-ra A. Alexandrescu Succesul acestei piese a fost foarte mare. [inaugurarea băilor eforiei] Duminică, la 9 februarie, s-a inaugurat localul Băilor Eforiei de pe Bulevardul Elisabeta, cât și sala de serbări. La 1886 actuala sală de baluri era alta, lojile de sus existau, dar nu erau ieșite cum sunt astăzi, iar sub parchet era bazinul unde se scălda lumea vara. Iarna se așeza
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dar nu erau ieșite cum sunt astăzi, iar sub parchet era bazinul unde se scălda lumea vara. Iarna se așeza parchetul deasupra. Inaugurarea s-a făcut cu mare pompă și a fost prezidată de prințul Dimitrie Ghica, primul efor al Eforiei spitalelor civile. A asistat toată aristocrația bucureșteană. Din anul acesta sala a fost dată pentru balurile mascate publice; o lume imensă umplea această vastă încăpere, dar gustul publicului era altul; după doi ani, lumea a părăsit sala băilor Eforiei și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
al Eforiei spitalelor civile. A asistat toată aristocrația bucureșteană. Din anul acesta sala a fost dată pentru balurile mascate publice; o lume imensă umplea această vastă încăpere, dar gustul publicului era altul; după doi ani, lumea a părăsit sala băilor Eforiei și s-a întors la sălile cele mici: Bossel, Dacia etc. Opoziția coalizată de astă dată, dă semnalul luptei de răsturnare împotriva cabinetului Brătianu. În ziua de 22 februarie, o întrunire publică a coaliției se ține la sala Joje din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
suveranitatea României, dar atinge și Art. 7, acela care pune principiul dobândirii cetățeniei. E tot chestia evreiască în joc. În ziua de 12 iunie, stil vechi, opoziția unită convoacă o întrunire în localul Societății studenților Unirea, instalată în palatul Băilor Eforiei. Un manifest este adresat cetățenilor. Întrunirea se deschide într-o atmosferă de mare agitație, atât în sală, cât și în stradă. Dumitru Brătianu, care prezidează, rostește o cuvântare fulgerătoare, apoi urmează Gheorghe Vernescu, Alexandru Lahovary și Petre Grădișteanu. Afară, lumea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Brătianu, conservatorii au ridicat capul și s-au scuturat de toți liberalii disidenți, fie vernescani, fie rosettiști sau brătieniști. Semnalul redeșteptării și al emancipării partidului conservator de tutela liberală l-a dat Epoca, adică Nicolae Filipescu. La întrunirea de la Băile Eforiei, dintre vechii conservatori a vorbit numai Alexandru Lahovary, care a adus acte pentru a dovedi: 1) că această convenție propusă de Germania nu se asemăna cu nici una din convențiile consulare pe care România le încheiase cu Italia, Belgia și Statele Unite
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cu cuvintele: „Capul Statului va trebui să se plece sau să plece“. Multă vreme aceste cuvinte au fost citate și ele au făcut lui Ressu o celebritate de oarecare durată. La jumătatea lui noiembrie, Coquelin cel Mare dă la teatrul Eforiei 5 reprezentațiuni, și anume: Un Parisien, Don Cesar de Bazan, Gringoire, La Robe, La vie, Les Précieuses Ridicules, Chamillae, Le Député de Bombignac, L’Anglais ou le fou raisonable, M-elle de la Seiglière. [escrocheria cu „apa de aur“] Trăim vremuri în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
aceștia, astăzi, la 1928, mai trăiesc încă șase, aceștia sunt d-nii Iacob Negruți, C. Pariano, N. Săruleanu, Moise Pacu, Ciocazan și C. Kogălniceanu. Seara, la ora 8, toți deputații și senatorii opozanți se adună la Clubul „Unirea“ din palatul Băilor Eforiei. ședința e agitată. După dezbaterile ce au urmat, s-a hotărât ca Gheorghe Vernescu să fie tri mis în delegație la Rege și să-i ceară schimbarea guvernului. S-a mai hotărât ca a doua zi toți deputații opozanți să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
După dezbaterile ce au urmat, s-a hotărât ca Gheorghe Vernescu să fie tri mis în delegație la Rege și să-i ceară schimbarea guvernului. S-a mai hotărât ca a doua zi toți deputații opozanți să plece de la Băile Eforiei pe jos și cu capetele descoperite până la Cameră. [luptele și omorul din curtea mitropoliei] Gheorghe Vernescu se întoarse la ora 11 de la Palat, iar la ora 12 toți deputații porniră pe jos, cu capetele descoperite. Spectacolul erea impresionant. În frunte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dimpotrivă, de mult Teatrul Național n-a mers atât de rău cum a mers sub noua direcție. Căderea regimului liberal dă loc la descoperirea câtorva acte necinstite în administrațiile publice sau controlate. Una din cele mai importante este scandalul de la Eforia Spitalelor Civile, în care este implicat directorul Eforiei, Simeon Mihăilescu, un fost rosettist, fost secretar general al Ministerului de Interne când Rosetti era titular la acest departament, fost prefect de poliție în noaptea istorică a lui 11 martie 1871, când
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
atât de rău cum a mers sub noua direcție. Căderea regimului liberal dă loc la descoperirea câtorva acte necinstite în administrațiile publice sau controlate. Una din cele mai importante este scandalul de la Eforia Spitalelor Civile, în care este implicat directorul Eforiei, Simeon Mihăilescu, un fost rosettist, fost secretar general al Ministerului de Interne când Rosetti era titular la acest departament, fost prefect de poliție în noaptea istorică a lui 11 martie 1871, când studențimea a atacat banchetul germanilor de la sala Slătineanu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Pensionat, 4; ” de Comerț, Domniței, 7; ” de Drept, Palatul Universității; ” Militară, Calea Grivița, 23; ” de Medicină, Palatul Universității; ” Normală primară, str. Incend., 8; ” de Poduri și șosele, str. știrbei-Vodă, 37; ” Profesională de fete, str. Colței, 30; ” de Farmacie, Palatul Universității; Eforia Spitalelor Civile, str. Colței, 28; Episcopia bulgară, Calea Călărașilor, 6; Biserica Amza, str. Bis. Amzii; ” Albă, Calea Victoriei; ” Antim, str. Antim; ” Batiștea, str. Batiștea; ” Cretzulescu, Calea Victoriei, 39; ” Colțea, str. Colței, 32; ” Curtea Veche, str. Carol I; ” Doamna-Bălașa, Calea Rahova; ” Icoanei, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Mavrocordat (prințesa Caterina), str. Pensionat, 8 bis; Meitani, G.G., avocat, senator, str. Rondel, 4; Michăileanu, șt., profesor, str. Taurului, 3; Michel, A., profesor de scrimă, str. Occidentului, 36 bis; Mihai, Radu, general, prefect de Poliție, Calea Victoriei, 113; Mihăilescu, Sim., directorul Eforiei Spitalelor Civile, str. Armenească, 3; Mihăilescu, șt., profesor, publicist, str. Colței, 54; Mille, C.C., avocat, str. știrbei Vodă, 62; Miller-Verghi (doamna Elena), str. Primăverii, 26; Millo, M., Calea Victoriei, 138; Mincovici, Nacu, negustor, Calea Victoriei, 68; Mincu, I., arhitect, diplomat al guvernului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Paris, str. Colței, 54; Chernbach, G.N., specialist în boli de copii; consultații de la 8 la 11 dimineața și de la 6 la 8 seara, str. Teilor, 25; Chessym, B.H., Calea Victoriei, 54; Clement, Fr., doctor în medicină de la Paris, medic al Spitalelor Eforiei, consultații de la 4 la 5 1/2, str. Renașterii, 3; Cuciu, A., str. Bibescu-Vodă, 6; Cuțarida (domnișoara), doctor în medicină, str. Cosma, 16; Darvari, str. Calomfirescu, 7; Demosthene, A., str. Regală, 9; Dimitrescu, A., Calea Călărași, 3; Dimitrescu Severeanu, C.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cartea. În zilele cînd eram și cu "problema Sântimbreanu", am salutat sincer bucuria Iolandei și a ta, m-am bucurat mult de tot și am continuat să mă bucur, dorindu-vă o vară dulce. Am fost în cîteva zile prin Eforie, m-am gîndit la voi, le-am vorbit și prietenilor noi de tine, de bucuria mea alături de voi. Mi s-a părut mereu atît de important să te știu bine de tot, să fii mulțumit de tot ceea dă peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cu începere de la data prezentului decret, Înaltul patronaj Liceului Militar Nicolae Filipescu (de la mânăstirea Dealu - n.n.), unde se află înscris ca elev și iubitul Meu Fiu, Marele Voievod al Albei Iulia.” Joi, 21 aprilie. Mihai ia parte la celebrarea Centenarului Eforiei Spitalelor Civile, alături de regele Carol și primul-ministru N. Iorga. (Vezi foto nr. 10.) Sâmbătă, 30 aprilie. La ora 24, regele Carol și Mihai au sosit la Patriarhie, pentru a asista la slujba de Înviere. Au fost întâmpinați de N. Iorga
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
august. Carol al II-lea, Duduia și Mihai se deplasează cu trenul regal la Sinaia. Din paginile presei rezultă însă că Mihai ar fi călătorit separat, poate cu automobilul, și ar fi ajuns în capitală la ora 1945, venind de la Eforie. Luni, 30 august. Dimineața, Mihai și Carol se deplasează cu automobilul de la București la Sinaia. Au asistat la desfășurarea Cursei de Coastă, competiție organizată de Automobil Clubul Român. Explicațiile tehnice au fost date de domnii Mitilineu și Al. Stan. După
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]