61,238 matches
-
Philippe Artière de la Colocviul Foucault - Deleuze. Într-un strălucit articol omagial, pe care Michel de Certeau l-a intitulat "Râsul lui Michel Foucault", istoricul consideră că râsul este semnătura filosofului Foucault în fața ironiei istoriei. De Certeau plasează la originea întregului efort foucaldian formele jubilatorii explozive, cvasi-extatice. Râsul ca geneză a operei. De Certeau scrie astfel despre Foucault: "străbătea cărțile așa cum cutreiera Parisul pe bicicletă sau San Francisco ori Tokio, cu mare atenție pentru a surprinde, la cotitura unei pagini sau a
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
Foucault un refuz de a lăsa să se vadă cusătura textelor dar și o reală dorință de a da la citit gestul, mișcarea care le produce; este ceea ce îl determină să scrie că "nu ar fi probabil justificat să faci efortul de a construi cărți dacă acestea nu l-ar învăța pe cel care le scrie ceea ce el nu știe, dacă nu l-ar conduce în locul pe care el nu l-a prevăzut și dacă nu i-ar permite să-și
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
l-a prevăzut și dacă nu i-ar permite să-și stabilească cu sine un nou raport (cf. Dits et Ecrits, nr. 340). Ceea ce a încercat să facă (și poate prin aceasta lucrarea sa nu este o operă) constituie un efort de căutare, în sensul unei activități mereu dinamice, alcătuită din seria de experiențe singulare care sînt fiecare dintre cărțile sale. De aceea Foucault a publicat întotdeauna ceea ce a produs. Se știe că Foucault a tipărit în timpul vieții 15 cărți. Trei
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
manifestat o plăcere imensă de a disemina, fapt ce nu este întâmplător. A diseminat într-atât încât editorii de la Dits et Ecrits, Daniel Defert și François Ewald, au investit ani pentru a reface ansamblul intervențiilor sale publice. Fără a nega efortul întreprins de acești doi editori (cărora li se asociază tăcutul dar eficientul Jacques Lagrange), trebuie să admitem că, probabil, o parte, chiar dacă infimă în raport cu restul, s-a pierdut. Foucault era conștient de numeroasele înregistrări pirat ale cursurilor sale, mai ales
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
putea să asigure utilizatorilor altceva decît note mici și foarte mici. în schimb, este destul de mare riscul răspîndirii de erori: pentru că autoritatea textului tipărit se poate transmite (nemotivat) și celui virtual, și pentru că textele electronice pot fi copiate mecanic, fără efortul minimal al rescrierii. De fapt, multe dintre compozițiile în cauză lasă să li se întrevadă originea: sînt aduse pe ecranul computerului notițe luate în cursul orei de școală sau de meditații, scrise în grabă după dictarea profesorului și apoi dactilografiate
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
-i sfințesc existența". Acțiunea în lume și mistica nu fac casă bună!). Să nu pierdem din vedere faptul capital că abordarea culturii implică obligația considerării ambelor sale aripi majore, cea raționalistă și cea a spiritualității, în egală măsură reprezentative pentru efortul creator al omenirii, pentru, în ultimă instanță, alcătuirea ființei umane... Mutatis mutandis, Nae Ionescu rămîne o paradigmă pentru spiritele congenere, cu o înclinație spiritualistă: "Desigur, el nu mai poate fi "dascăl și arbitru", așa cum a fost pentru generația interbelică, comuniunea
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
a Oedipei, toate ființe de hîrtie sau de peliculă ușor de recunoscut, crește de fapt o femeie în carne și oase, o poveste a scriitorului așa cum a trăit-o în succesive întrupări. Nu e mai puțin adevărat că tot acest efort de construcție, la care mulți vor strîmba probabil din nas și-l vor găsi artificial și căutat, vine dintr-o puternică fascinație a autorului pentru tot ce a devenit celebru, pentru mit, fie el și literar, pentru perioadele legendare ale
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
în Prefața la al treilea său volum filmologic: zice că lasă la latitudinea cititorului dacă, la un moment dat al parcursului, "să dea de pereți" cu cartea ori să persevereze în lectură, cu speranța, respectiv promisiunea că pînă la sfîrșit efortul îi va fi răsplătit. În ce mă privește, comentînd volumul, nu-mi pot îngădui o alternativă similară, adică să risc a pune redacția în situația să-mi arunce la coș dactilograma, rămînînd cu această pagină în aer. Ca atare, renunț
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
ieși din pușcărie pe capul lui se va pune un preț atrăgător, care să merite douăzeci și una de luni de închisoare. Asta mi se pare adevărata morală a cazului Tartagă și a bunăvoinței judecătorilor față de el. Judecători care cu un minim efort de imaginație ar trebui să se sperie de sentința pe care au dat-o.
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
trebuie să fie prețuită ca atare. în particular, cu toții trebuie să fim preocupați de utilizarea corectă a regulilor de orice fel ale limbii române. Acesta este, de altfel, unul dintre motivele principale pentru care copiii merg la școală! Firește, la eforturile dascălilor trebuie să se adauge cele ale familiei, ale instituțiilor de cultură, ale presei, ale întregii societăți. însă existența unei legi care să pedepsească un dezacord gramatical sau așezarea greșită a unui accent ar crea un precedent extrem de periculos, și
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
El Motín - "Revolta" - publicație anarhistă și puternic anticlericală, care era foarte populară în Spania pe vremea aceea. Și acum îmi mai amintesc unul din desene. Doi popi grăsuni stau într-o șaretă, iar Christos, înhămat, asudă și gâfâie de atâta efort. Pentru a avea o idee despre tonul revistei, iată de pildă cum descria aceasta o manifestație la Madrid, în cursul căreia muncitorii îi atacaseră violent pe niște preoți, rănind trecătorii și spărgând vitrinele: " Ieri după-amiază, un grup de muncitori mergeau
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
atât de greu de atins: mi-au oferit ajutor doi-trei inimoși căutători, ca și mine, și care au "dat șfară în țară" (la Cluj, la Iași, Brăila, Constanța) pe la colaboratori, care să caute acel număr de ziar din 1947 (câte eforturi - și doar nu căutasem un incunabil ori cine știe ce publicație din secolul al XIX-lea!). Am avut norocul altui ajutor, neprețuit, șí al unui cercetător împătimit al BA, care a găsit (deci era! - asta este o altă "poveste"), în depozitul bibliotecii
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
cu prilejul recentei căutări exasperate, am mai aflat cum poate muri, șí în alt mod, chiar BA. Ne-am bucurat să aflăm, că noul local al BA, a fost "inaugurat" (deci, credeam: a fost terminat). Au trecut anii postrevoluționari, de eforturi și speranțe: Ne mutăm, în doi ani" - repetau funcționarii, când le arătam sălile devenite insalubru de întunecate, culoarele igrasioase, fără lumină, bântuite - ziceau funcționarii - de șobolani (eternii "noștri" convivi), sau linoleumul rupt, în care se împiedicau visând la lecturile lor
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
prea ușor permise de frecventare a BA pentru "copii", respectiv (să nu ne bucurăm că șí preșcolarii ar dori să aibă acces la BA!) tinerii, chiar șí "doctoranzi": se pare că ei ar deteriora cărțile. Și m-am gândit cât efort depuneam noi, dascălii de la Filologie, pentru a-i deprinde pe tineri să citească la BA (evident, învățându-i cum trebuie mânuite cărțile, cu delicatețe și respect). Mor Bibliotecile fundamentale din România? (nu mă refer la cele din modeste comune rurale
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
nu pot fi exprimate pecuniar: “Munca unui om se poate plăti, caracterul, cultura lui nicicând”. Studiile clasice mai au o virtute: ele impun rigoare și etică intelectuală. A avea o contribuție în domeniul filologiei clasice presupune o competență și un efort ieșit din comun, căci filologia clasică este un domeniu despre care s-a scris încă din timpul Renașterii; pentru realizarea unui studiu de detaliu sau a unei viziuni noi asupra tragediei grecești sau asupra lui Horațius, de pildă, este necesară
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
la dezertare poți avea, eu nu știu, dar buletin de populație oricum n-ai. - Deci, zise acela, exhibând o dantură cu colți lipsă, ăsta ce-ar fi, și flutură un buletin de populație jerpelit de vremi, l-am recunoscut fără efort. Intenționam să i-l retrag, dar ipochimenul fu mai spontan, și-l trase înapoi. - Ce câștigi? l-am întrebat, cu îndoiala celui care simte că pierde. N-ar fi mai bine să votăm amândoi? Poate că se poate! - Deci, sigur
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
este o carte concepută ca un roman care pornește din momentul morții protagonistului și îi reconstituie în sens invers viața pe baza jurnalelor ținute în timp de autor. Este un document uman cutremurător atît în ce privește destinul lui M cît și efortul de adaptabilitate al părinților săi care parcurg toate etapele posibile de la fericirea fără limite (nașterea lui M), primele semne de întrebare legate de sănătatea acestuia (simptomele autismului devin vizibile abia pe la vîrsta de patru ani), veșnica pendulare între teamă și
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
existențe presupuse rămîn cele polare, evident că și percepția este una puternic segregaționistă și balansează competent între miracol și neant. În vreme ce culturile vechi si consolidate procesează nuanțe și lucrează cu instrumente de bijutier, a noastră, tînără și imprevizibilă, disprețuiește tacit efortul edificării, se excită orgiastic în fața creației ca act revelat și aruncă la groapa comună cadavre artistice care, ca în vestitul raport al cioclilor lui Caragea de pe cîmpul Dudeștilor, de multe ori nu pot fi îngropate din pricina banală că reușesc să
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
ocazie. Lucrarea este bine scrisă, coerent structurată, solid documentată, atât în planul operei lui Sârbu cât și în planul bibliografiei critice. În ciuda referințelor culturale bogate, a instrumentarului tehnic neostentativ și abil desfășurat sau a pasajelor interpretative originale care cer un efort în plus pentru a le judeca pertinența sau adevărul în contexte polemice, lectura curge elegant, chiar captivant spre finalitățile căutate. Cum precizează în Considerațiile finale, Antonio Patraș își axează demersul hermeneutic îndeosebi asupra scrierior “de sertar” - considerate a fi cele
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
toate aceste priviri proaspete asupra Vechimii, întîi pentru că relevă seriozitate științifică în abordare, onestitate a exegezei textuale, interpretare personală, toate acestea fiind consecințele unor lungi ani de severe studii eline și latine. În al doilea rînd, notabil ni se pare efortul autorilor de a conecta documentele spirituale ale Antichității la modalitățile de investigare moderne. Într-adevăr, constatăm cît de ușor se mișcă ei în domenii de tradiție, ca filozofia, reprezentată prin nume mari de teoreticieni iluștri precum Kierkegaard, Ortega Y Gasset
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
totul” apare în engleză: “Luck is nothing, wisdom is all”. Să fie aceste proverbe tipic românești? Dicționarul lui Virgil Lefter este mai mult sau mai puțin o compilație. Din acest punct de vedere, Proverbe românești. Romanian Proverbs apare că un efort individual original, ca și cum ar trebui să pornești mereu de la “scratch”, de la “zgîrietura”, adică de la zero. (Recunoașteți că expresia englezeasca, “to start from scratch” te duce cu gîndul la originile scrisului. Expresiile însă constituie un caz aparte, care merită o altă
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
jos ai Doamnei Esca pe trotoarele cu gropi pînă la televiziune, de perechile de cizme colecționate de Mihaela Rădulescu, de paginile dosarelor lui Vadim Tudor, ei, da, ar fi un eveniment. Însă cît înseamnă acest număr pe o scară a eforturilor culturale, într-o societate a unei tranziții fără sfîrșit, o știu doar cei care sînt oameni ai faptelor: Poesis este o investiție în cultura sătmăreană”. Domnule Vulturescu, investiți în continuare în poezie și nu vă preocupați de picioarele doamnelor Esca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
Main. România - o figură palidă Impresia lăsată de standul românesc la cel mai mare salon de carte din lume a fost dintre cele mai dezamăgitoare. După ce, în urmă cu doi-trei ani, standul românesc ajunsese competitiv, printr-o benefică sinergie a eforturilor Ministerului Culturii și Asociației Editorilor - acum proastele obiceiuri de demult par a fi recidivat. Este inexplicabil faptul că responsabilii politici atît de preocupați de „imagine” nu pricep că, tocmai la manifestările de acest fel, literatura și expunerea corespunzătoare a ofertei
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
observație, remarcasem că, de câte ori este adus, la televizor, un centenar - nu pun preț pe o excepție - acesta este filmat în pat, pe spate, nu prea de aproape, că nu mișcă și, sâcâit să spună ceva, întredeschide buzele într-un suprem efort. Cea mai bătrână femeie din lume, japoneza Kamato Hongo, în vârstă de 116 ani mai poate efectua un dans al mâinilor, dar la filmare dormea, cu porții de somn de câte 48 de ore. Și, presupun, cu treziri de câte
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
pe buze. - Câteodată, nu ne rămân decât iluziile. Bunul dumneavoastră prieten, Corneliu Baba, spunea că preocuparea dumneavoastră este jocul cu iluziile. - Sigur că da. Fără iluzii, viața parcă ar fi mai seacă. Dar așa, iluziile însoțesc toată activitatea noastră, toate eforturile și gândurile noastre. Că se vor realiza sau nu, asta e altceva. Ne rămâne, însă, speranța. - De politică ați încercat să vă țineți cât mai departe. - Am făcut și eu un fel de politică. Dar nu am fost slujbașul unor
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]