645 matches
-
să certifice faptul că scriitorii medievali puteau fi și empatici în legătură cu nevoile feminine, le puteau recunoaște deschis meritele, chiar dacă le considerau inferioare și supuse bărbatului prin însuși actul genezei biblice, „operele lor tind mai curând să fie antimisogine decât pro egalitare”777. Se recunoaște, mai ales în prima povestire citată, rolul femeii ca agent moral, cu o voință liberă, dar nu și cu o situație socială egală bărbatului. Cumpătarea este una dintre virtuțile feminine cele mai apreciate în epoca medievală. 778
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să certifice faptul că scriitorii medievali puteau fi și empatici în legătură cu nevoile feminine, le puteau recunoaște deschis meritele, chiar dacă le considerau inferioare și supuse bărbatului prin însuși actul genezei biblice, „operele lor tind mai curând să fie antimisogine decât pro egalitare”777. Se recunoaște, mai ales în prima povestire citată, rolul femeii ca agent moral, cu o voință liberă, dar nu și cu o situație socială egală bărbatului. Cumpătarea este una dintre virtuțile feminine cele mai apreciate în epoca medievală. 778
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
bazându-se pe o cercetare a orientărilor profesionale ale femeilor în timp, modul în care trecerea de la un stadiu al carierei la altul (de la munca cu jumătate de normă la cea cu normă întreagă) poate fi facilitat de un model egalitar de distribuție a sarcinilor domestice, dar poate chiar produce un astfel de model în cuplusau în familie. Astfel, cele două autoare conchid că preferințele pot modela opțiunile/alegerile profesionale, însă nu le pot determina în totalitate. În acest context, teoriile
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
cu bărbații, mai mult cu o dată și jumătate. Mai mult, diferențele sunt admise de ambii parteneri, femeile declarând o medie de 29 de ore săptămânal, iar bărbații o medie chiar mai ridicată pentru partenerelor lor (30 de ore). Familia modernă, egalitară este preferată de majoritatea subiecților, mai mult de jumătate dintre persoanele investigate declarând că nu contează cine conduce în familie, bărbatul sau femeia. Totuși, cei care consideră că bărbatul ar trebui să conducă reprezintă un procent destul de ridicat (41%). Femeile
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
general al cercetării Gen, interese politice și inserție europeană, 2007) Apariția copiilor în gospodărie, a responsabilităților legate de creștere și îngrijire sporește și mai mult diferențele de gen în alocarea timpului pentru munci domestice, din nou, în ciuda aceluiași discurs aparent egalitar. Discursul egalitar apare și în cazul în care respondenții nu au copii sub 14ani, neexistând diferențe semnificative statistic față de cei care au copii sub 14 ani. * Numărul de cazuri înregistrate este irelevant din punct de vedere statistic. Figura 3. În
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
cercetării Gen, interese politice și inserție europeană, 2007) Apariția copiilor în gospodărie, a responsabilităților legate de creștere și îngrijire sporește și mai mult diferențele de gen în alocarea timpului pentru munci domestice, din nou, în ciuda aceluiași discurs aparent egalitar. Discursul egalitar apare și în cazul în care respondenții nu au copii sub 14ani, neexistând diferențe semnificative statistic față de cei care au copii sub 14 ani. * Numărul de cazuri înregistrate este irelevant din punct de vedere statistic. Figura 3. În cazul în
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
spre relațiile externe și o slabă împărțire a rolurilor și a puterii în funcție de sex. „Bastion” (16%): roluri și relaționare puternic tradiționale și determinate de sexul partenerului, puternică închidere și puternică fuziune. „Cocon” (15%): puternică fuziune și puternică închidere, dar repartizare egalitară a sarcinilor domestice și a rolurilor, în care criteriul sexului contează foarte puțin. „Asociere”: acest ultim stil este cel mai frecvent: 29%. Aici, partenerii au o slabă fuziune și o slabă închidere. Criteriul sexual este de asemenea neînsemnat, cu alte
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
cu o intimitate mai puțin erodată. Atunci când rolurile și puterea în interiorul cuplurilor sunt stabilite în primul rând în funcție de sex după cum arată anumite stiluri de interacțiune conjugală observăm mai multe dificultăți decât în situația în care stilul interacțiunii este cu precădere egalitar. Este de asemenea o eroare să credem că închiderea în sine favorizează intimitatea conjugală, păstrând relația intimă la adăpostul tentațiilor exterioare. Într-adevăr, studiul demonstrează că lucrurile stau pe dos. Cuplurile „deschise” au mai puține probleme decât cuplurile „închise”. Cât
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
islands”, în Journal of Personality and Social Psychology, nr. 85(1), 2003, p. 85-104). De ce există acest dublu standard în cele mai multe dintre societăți? De ce tinerii și tinerele își petrec anii de adolescență căutând relații diferite? De ce, în culturi așa-zis egalitare, bărbații și femeile urmăresc în acest plan scopuri deosebite? În viziunea unora, ar fi vorba de o deprindere: am învăța privindu-ne „anturajul” să funcționăm la fel (Bandura, 1977). În viziunea altora, motivele ar putea fi legate de evoluție: dacă
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
constituție era promulgată cu intenția favorizării coeziunii interne a unui stat aflat pe calea destrămării acute, sub presiunea tendințelor centrifuge cauzate de regionalismele etnice și de slăbirea religiilor tradiționale ca urmare a propagării noilor credințe, cultele misterelor și creștinismul. Politica egalitară a Severilor se acorda astfel cu teoriile filozofice și religioase ce proclamau egalitatea tuturor oamenilor în baza dreptului natural, teorii care se propagau de multă vreme dinspre Orientul elenistic spre toate straturile sociale, din orice parte a Imperiului. Prin urmare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nume dat membrilor Partidului Conservator Englez. 1 Attlee, Clement om politic britanic născut la Londra în 1883, lider al partidului laburist, prim-ministru între 1945-1951. 1 babouvism doctrina lui Gracchus Baboeuf și a discipolilor săi, aspirînd spre instaurarea unui comunism egalitar. 2 Categorie ce cuprinde: agricultori, pescari, profesiuni liberale, cadre de conducere și patroni. 3 trade-union (în țările anglo-saxone) sindicat muncitoresc. 4 Vatican II prima sesiune a consiliului ecumenic ținută la Roma în 1962. 5 René Rémond, Les droites en France
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
autoformeze, anume în cel complex al clasei. Conceptul de clasă centrată pe educat (Learner-Centered Classroom LCC), ca o expresie a paradigmei și modelului centrării pe educat LCM (Learner-Centered Model), s-a conturat ca reacție la tradiționalism, la behaviorism, la educația egalitară, la standardizare, dar exprimând și noile așteptări ale societății, ale educaților privind nevoia: • de valorificare a valorilor individuale, • de atingere a idealului dezvoltării fiecăruia, • de înlăturare a diferitelor aspecte critice ale școlii, • de schimbare a climatului, a interrelațiilor din clasă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
transformarea sistemului politic, schimbarea legislației, reforma agricolă, transferul proprietății de stat către privat, reforme în educație ș.a. Consecințele lor au fost nenumărate în plan social: s-a trecut de la un sistem politic totalitar la unul democratic, de la un sistem social egalitar la unul cu polarizare puternică (mulți foarte săraci, puțini foarte bogați), de la mobilitate transfrontalieră (emigrație sau imigrație) aproape zero la emigrație masivă. Schița schimbărilor structurale pe care o vom face în cele ce urmează are în vedere trei dimensiuni: cea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
deschidere la schimbare. Mai precis, avem în vedere suportul pentru: religiozitate, ideea de autoritate versus autonomie, intoleranță (față de devianți), (in)egalitate de gen (ca valori de tip tradițional) și modele alternative de familie, echitate, permisivitate, modelul de societate liberal versus egalitar (ca valori de tip deschidere la schimbare)16. Diverse studii arată că religiozitatea este nu doar înțeleasă, ci și măsurată în mod diferit (vezi Bădescu, 2002; Halman & Pettersson, 2006; Voicu, 2006; Rughiniș, 2006). Cele mai frecvent explorate dintre dimensiunile sale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care se referă la suportul pentru autonomie, și anume independență, sentiment de responsabilitate, perseverență și imaginație, au fost scăzuți. Celelalte valori incluse în analiză acceptarea unor modele alternative de familie, (in)egalitatea de gen, echitate, acceptarea / neacceptarea modelului de societate egalitară sunt bazate pe răspunsurile la câte o singură întrebare (vezi Anexa III). 6.2.4. Identificările valorice la tineri: ce fel? În această secțiune vom încerca în primul rând să vedem cum se grupează de-a lungul timpului (între 1993
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
într-un cluster ce desemnează deschiderea la schimbare. Dendogramele din Figura 9 prezintă rezultatele analizelor pentru toate cele trei valori. Figura 9. Gruparea valorilor pe dimensiunile tradiționalism / deschidere la schimbare în dinamica 1993-2005 Notă. Includerea identificării cu modelul societății liberale / egalitare în clusterul ce desemnează dimensiunea conservare se datorează unei repoziționări abrupte a răspunsurilor pe "axa" liberalism-egalitarism. În 1993 valoarea mediei este de 7,02, ceea ce indică un suport puternic pentru liberalism, iar în 1999 este 3,86, indicând un suport
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ajung nici pentru strictul necesar 6,1 ANEXA II PARTEA A Operaționalizare DIMENSIUNI VARIABILE INDICATORI Axiologică Religiozitate Permisivitate Intoleranță Suport pentru autoritate Suport pentru modele de familie alternative Inegalitate de gen Echitate în sfera muncii Suport pentru modelul societății liberale / egalitare Crede că există Dumnezeu; importanța religiei; cât de important e Dumnezeu; crede că există... viață după moarte / Iad / Rai / Păcat; Biserica oferă răspunsuri la... probleme morale / familiale / sociale; se consideră o persoană religioasă / o persoană nereligioasă / un ateu; are momente
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
bine plătită este totuși mai rapidă, mai eficientă și mai conștiincioasă în munca sa. După părerea dvs., este corect sau nu ca o secretară să fie mai bine plătită decât cealaltă? (Răspunsurile posibile: corect / incorect). 8. MODEL DE SOCIETATE LIBERALĂ / EGALITARĂ Este măsurată pe baza exprimării acordului / dezacordului față de ideea egalității veniturilor. Întrebarea utilizată este următoarea: Vă rugăm să ne spuneți părerea dumneavoastră privind următoarele afirmații, dând note de la 1 la 10. 1 înseamnă că sunteți cu totul de acord cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
op. cit., pp. 10-15; R. M. Punnet, p. 409. 41 V. Duculescu, C. Călinoiu, G. Duculescu, op. cit., p. 342. 42 V. Duculescu, C. Călinoiu, G. Duculescu, op. cit., p. 189. 43 În literatura de specialitate se afirmă că bicameralismul francez nu este egalitar, întrucât Adunarea Națională dispune de prerogative de care Senatul nu dispune (V. Duculescu, op. cit., p. 207); Ph. Ardant, op. cit., p. 412. 44 Prima președinție J.S. Bailly datează din 17 iunie 1789; Adunarea a cunoscut până în prezent 240 de personalități ce
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
zecelea decil se apropie de 6 milioane de franci [920 000 euro]" [Conseil des impôts, 1998, p. 21]. Aceste enorme disparități la nivelul patrimoniului nu sunt egale cu disparitățile de venit. "Se știe că distribuția patrimoniului este net mai puțin egalitară sau net mai concentrată decât cea a veniturilor, date fiind "procesele" de acumulare. Dacă diferențele între nivelul de viață al primilor 10% cei mai săraci și cel al primilor 10% cei mai bogați se află într-un raport de aproximativ
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Goblot într-o carte celebră. "Orice demarcație socială este în același timp barieră și nivel, scria el. Trebuie ca frontiera să fie o pantă abruptă, dar ca în susul pantei să se întindă un platou. În interiorul ei, orice clasă socială este egalitară; nu admite nici pante, nici vârfuri: egalitatea în interiorul clasei este o condiție a superiorității clasei" [Goblot, 1925, reeditare 1967, p. 14]. Goblot utilizează moda masculină ca element al demonstrației sale. Uniformitatea costumului șterge inegalitățile de avere, de inteligență și de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Partidele nu ezită să comunitarizeze în funcție de circumstanțe, evitând totodată să facă un necesar efort de reevaluare globală. Cum poate fi incitată o națiune atât de reticentă în a-și accepta multiplicitatea să acționeze pe viitor ca o națiune pluralistă, liberă, egalitară și revigorată de energia caracterului ei mixt în sfârșit digerat? Aceasta este posibila rezolvare a concurenței între victime. Pe 29 ianuarie 2001, Adunarea Națională vota o lege prin care se recunoștea genocidul armean din 1915. Pe 21 mai, același an
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sa este următoarea: "Economia pură nu ne dă vreun criteriu decisiv pentru a alege între o organizare a societății bazată pe proprietatea privată și o organizare socialistă." Prețul este un principal adversar al socialismului. Pareto vede în socialism realizarea idealului egalitar, față de care se opune în mod funciar, datorită imposibilității calculului economic real. Pareto definește satisfacerea colectivă optimă a nevoilor ca pe o situație în care niciun individ nu-și poate ameliora poziția decît în detrimentul altora. Acesta a fost numit "optimul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ale tinereții și ale consumului. Bilet de intrare în modelul de viață „modă”, teama de dispreț și de respingere umilitoare de către ceilalți activează noua obsesie a mărcilor. La ora hiperconsumului, trebuie să înțelegem acest fenomen drept una dintre manifestările individualismului egalitar care a reușit să-și extindă exigențele până la universul imaginar al tinerilor. Cum să vorbești de individualism când conformismele de grup au un relief mult mai marcat decât exigențele privitoare la calitatea vieții sau la singuralizarea personală? Adevărul este că
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
recunoscute drept cetățeni egali ai statului democratic. Cartea arată că o democrație „deplină” (spre deosebire de o democrație „limitată” sau parțială) este aceea în care femeile sunt considerate cetățeni egali cu bărbații, iar relațiile de gen instituționale sau regimurile de gen sunt egalitare (Millxe "Mill, John Stuart", 1989). Spre deosebire de concepțiile dominante despre gen ca rol, normă sau categorie de statut, volumul de față folosește teoria lui Robert Connellxe "Connell, R.W." (1987), conform căreia genul este un proces activ, care creează diviziuni ale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]