2,768 matches
-
ipocrizia pe care o suportăm zilnic, cât și despre îndoielile și rătăcirile pe care le suferim atunci când ni se răstoarnă sistemul de valori. Deși personajele sale sunt deseori depășite de suferințele și tristețile lor, scriitorul nu le menajează, dezvăluindu-le egoismul și ridicolul. Cu toate acestea, autorul se apropie de personaje cu tandrețe, dezvăluind strat cu strat lumea lor intimă, pentru ca apoi să se distanțeze de ele cu o lejeritate rar întâlnită. Regie și Decor: Alexandru Mâzgăreanu Costume: Alexandra Boerescu Cu
Premiera spectacolului Cabina artistelor, pe 17 decembrie, ora 19.00, la Sala ArCuB () [Corola-journal/Journalistic/67935_a_69260]
-
ceea ce fac. Este forma supremă a binefacerii, unul din cele mai eficiente exerciții alte iubirii față de aproapele nostru. Suntem formați într-o societate în care din strămoși am invatat milostenia și am ajuns să trăim într-o lume care cultiva egoismul și scoate în fața exemplele negative în toată urâțenia lor. Poate că fericirea pe care ne-o aduce în suflet zâmbetul celui pe care putem să îl ajutăm, și îl și ajutăm, ne poate ajuta să ne regăsim. Spre deosebite de
Emoții care ne pot vindeca - Transcenderea granițelor sinelui personal (binefacerea) () [Corola-journal/Journalistic/67953_a_69278]
-
mele îmi iau atîta timp, că nu le mai pot suporta și pe ale altora. Nu am spațiu de cedat unor suferințe străine; sînt copleșit de ale mele, am capitulat în fața lor". Alteori observă înrăirea, închistarea bolnavilor în propriul lor egoism; iar la un moment dat realizează, pe proprie piele, că: "Bolnavii sînt oameni foarte ocupați: sînt prea solicitați de suferința lor pentru a avea timp să se sinucidă". Diverși comentatori ai lui Cioran, inclusiv iubita sa, Friedgard Thoma, s-au
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
firul vieții, cît încă se afla pe culme, în perfectă luciditate și obiect al admirației unanime. Sinuciderea lui nu relevă atît disperare, cît prelungirea unui narcisism de factură estetică. Prin acest ultim gest, de mare curaj, dar și de mare egoism, viața lui Odobescu s-a dovedit într-adevăr, pînă la capăt, rotundă și armonioasă. Ca și alți romantici, Odobescu a purtat o abundentă corespondență, din adolescență și pînă în preziua sinuciderii. Cele peste 3000 de scrisori, redactate mai ales în
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
fie tarat de defecte caracteriale fundamentale. Jean Jacques Rousseau, autorul Confe-siuni-lor și al Contractului social, care s-a bucurat încă din timpul vieții de un adevărat cult, era dominat de o enormă autocompasiune bazată pe fabulație și dublată de un "egoism copleșitor". Vanitatea a fost viciul pe care l-a posedat aproape până la nebunie", a scris cineva despre el. Shelley, poetul ale cărui versuri sensibile și umaniste au emoționat nu numai pe adolescenți, a pus întotdeauna ideile înaintea oamenilor, viața lui
Operã și artist by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7945_a_9270]
-
demersului său. El a vrut să rezolve, dintr-o dată, și drama soldaților întorși din război, și să descrie tensiunea în care trăia comunitatea, și să dea credibilitate unui tip uman în care se amestecă gnerozitatea, nebunia, lăcomia, dorința sexuală și egoismul. Tema de fundal a cărții o constituie conflictul dintre măreția ființei umane, capabilă să se sacrifice pentru idealuri, și nimicnicia aceleiași specii, devorată de pasiuni, ambiții, dorințe și lăcomie. Lecția pe care încearcă s-o predea Faulkner spune că, dincolo de
Primul Faulkner (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6836_a_8161]
-
Rabbit trăiește o spaimă profundă în fața responsabilității (morale, personale și colective), refuzînd să devină individ social. Avem aici drama oricărui bărbat american, prizonier în lagărul identitar al imuabilei suburbii, ori, generalizînd puțin lucrurile, drama fiecărei ființe umane la trecerea dinspre "egoismul" autosuficient al adolescenței către "altruismul" forțat al maturității. Argumentul esențial al acestei ipoteze rămîne comportamentul dezorientat, aproape confuz, al lui Rabbit, pe parcursul volumului de început. Personajul nu posedă capacitatea elementară de asumare a consecințelor acțiunilor sale și descoperă în fugă
Un (anti)erou american by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7581_a_8906]
-
prin birouri și prin apartamentele unor sectanți, descoperindu-și când vocația disimulării, când pe aceea a mărturisirii și povestindu-se când la persoana întâi, când la cea de-a treia. Nu e foarte clar, în ordine biografică, unde se sfârșește egoismul confesiunii și unde începe dărnicia confesională. În ambele situații, Andi e iremediabil singur, iar vocile paralele nu-și împrumută, sub nici un chip, episoade. Până la urmă, termenii se precizează. Destabilizat de evaporarea subită a Margăi, bărbatul își află, fără să realizeze
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
tematic, în ordine alfabetică, pe ideea definitorie, încât cel interesat poate afla foarte repede ceea ce-l interesează. Din numărul imens de termeni, aleg câțiva, spre edificare: Adevărul, Aproapele, Asceza, Bătrânețea, Binele, Bogăția, Caracterul, Cartea, Căința, Cerul, Datoria, Destinul, Divinul, Dreptatea, Egoismul, Gândirea, Ispita, Legea, Măsura, Norocul, Omenia, Plăcerea, Puterea, Rugăciunea, Speranța, Voința etc. În Addenda, I. Oprișan a introdus și 339 de cugetări personale ale lui Theofil Simenschy, publicate în în-semnări ieșene (1 octombrie 1940) și Cetatea Moldovei (aprilie-mai 1943 și
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
o carte sau alta, aceasta e în firea lucrurilor. Cine nu înțelege să intre în acest joc, mai bine să nu mai vorbească niciodată public. Disprețuiesc răspunsurile de tipul Ťnu vreau să nominalizez ca să nu uit pe cinevať. E un egoism enorm la mijloc și o fugă de responsabilitate. Da, îmi asum o listă, numesc niște titluri, niște autori. Poate mă înșel, poate am să revin cândva asupra ei, poate am să adaug alții. Important e să-mi asum preferințele și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
politice din aceste țări: obsedanta "corectitudine politică" americană, dublată de o planificare maniacală a activităților, dezamăgirea provocată de euro-pe-nizarea Lisabonei, transformate cu ajutorul fondurilor europene într-un bâlci internațional, dificultățile financiare ale profesorilor portughezi, mizeria politicii din Australia, țară blocată de egoism, în care fiecare etapă parcursă spre americanizare este percepută de Isabel Nogueira ca un pas spre dezastru - sunt considerații menite să demonstreze aderența la real a autorului, interesul acestuia nu numai pentru relația omului cu eternitatea, ci și cu istoria
Fericire portugheză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7338_a_8663]
-
și iarăși mamă, femeie, soție, copii, muncă. Iată din ce concepte insuportabile și odioase e alcătuit universul acestui monstru care sfidează concepția noastră de "normalitate"! Etapa în care a intrat omenirea a depășit tot ce știam despre excentricitate, exotism și egoism. Kate Winslet e doar victima colaterală a unei bătălii încrâncenate deschise de ideologii postmoderni ai "corectitudinii politice". Prin contribuția lor substanțială, am ajuns în pragul dezintegrării înseși noțiunilor care fac din noi ființe umane.
Cum definim normalitatea? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7636_a_8961]
-
Shailene Woodley), lăsate în grija ei, Matt își ia în primire rolul de tată cu toate dificultățile care decurg aproape programatic după o absență îndelungată, serie de clișee agreabile, situații neprevăzute și încălcări flagrante ale protocolului. Scottie trăiește sub masca egoismului infantil sentimentul abandonului, Alexandra ascunde sub atitudinea hipsterică nemulțumirea față de frivolitatea mamei care-și înșela soțul, una vorbește urât, alta se îmbată ocazional. Niciunul dintre gesturi nu frizează o apocalipsă a educației middle class-ului american, ci doar puțin dezinteres
Dramă în Hawaii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4920_a_6245]
-
lunară editată la Zalău), Viorel Mureșan (în articolul I. L. Caragiale și clasa cea nouă) extrage nuanțe abisale din Domnul Goe. În accepția autorului, vocabula Goe nu e un simplu prenume, ci acronimul latinescului ego, amănunt care pledează pentru egocentrismul și egoismul care s-au adunat în sinele mititelui băietan pus pe pozne. De aici încolo, delirul exegetic se declanșează în voie: „Prin nume, Goe își pune pecetea definitivă pe universul banal, meschin în care evoluează și căruia tinde să-i devină
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4925_a_6250]
-
își pune pecetea definitivă pe universul banal, meschin în care evoluează și căruia tinde să-i devină centru. Ar mai fi de adăugat aci că fondatorul existențialismului, filosoful danez Sören Kierkegaard, descriind în opera sa omul în fața lui Dumnezeu, considera egoismul drept un foarte mare păcat. Omul egoist întoarce spatele fundamentului divin al vieții.” Așadar, sinele lui Goe, îndepărtat de Dumnezeu, e claustrat, e constipat, adică e încuiat la minte, acest ultim sens motivînd comportamentul profund existențial al puștiului dugliș. Morala
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4925_a_6250]
-
Tocmai i-am făcut cuiva un bine. Mi-am satisfăcut orgoliul, mă simt superior? Omul m-a rugat ceva ce am putut să fac. Nu văd aici nici viciu, nici virtute. Dintr-un punct de vedere, pot fi acuzat de egoism. Se zice: facem binele ca să ne simțim noi bine. Mă simt bine, într-adevăr. Ce-i rău într-asta ? Să fiu un automat? Apeși pe buton și aparatul îți livrează ce i-ai comandat. Pentru asta, există funcționarii. Nu pe la
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4936_a_6261]
-
Tocmai i-am făcut cuiva un bine. Mi-am satisfăcut orgoliul, mă simt superior? Omul m-a rugat ceva ce am putut să fac. Nu văd aici nici viciu, nici virtute. Dintr-un punct de vedere, pot fi acuzat de egoism. Se zice: facem binele ca să ne simțim noi bine. Mă simt bine, într-adevăr. Ce-i rău într-asta ? Să fiu un automat? Apeși pe buton și aparatul îți livrează ce i-ai comandat. Pentru asta, există funcționarii. Nu pe la
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4936_a_6261]
-
limitările spiritului de solidaritate între țările europene. Ajungând la Bruxelles, toți liderii, inclusiv cei mai eurofili, cum ar fi premierul belgian Elio Di Rupo, au insistat asupra luării în considerare a intereselor lor naționale. "Realitatea europeană din prezent este copleșitoare. Egoismul diverselor state este cel care determină destinul Europei, nu interesul comun european, nici cel al cetățenilor sau al popoarelor Europei. Dacă acestea sunt interese meschine și domină egoismul, nu vom ieși din aceasta", a avertizat, înaintea summitului, Verhofstadt și liderul
AFP: Eșecul summitului european umbrește imaginea UE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/57232_a_58557]
-
în considerare a intereselor lor naționale. "Realitatea europeană din prezent este copleșitoare. Egoismul diverselor state este cel care determină destinul Europei, nu interesul comun european, nici cel al cetățenilor sau al popoarelor Europei. Dacă acestea sunt interese meschine și domină egoismul, nu vom ieși din aceasta", a avertizat, înaintea summitului, Verhofstadt și liderul ecologiștilor europeni, Daniel Cohn-Bendit.
AFP: Eșecul summitului european umbrește imaginea UE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/57232_a_58557]
-
regăsit de către cel „civilizat” dacă face calea-ntoarsă către o primitivitate salutară. Sufletește, poetul se vrea un Robinson Crusoe. E modul în care înțelege a se salva de frămîntările unei existențe ce se „sălbăticește” progresiv în sensul rău al termenului, prin egoism și rapacitate prin degradarea bunelor maniere: „Fără ochelari opaci nu poți scăpa / de dezmățul insolenței, n-ai ieșit bine în stradă / și o mașină ce trece accelerează / stropindu-te de sus pînă jos // un pieton ce scuipă fără să-i
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
decât aceia care găsesc premiile satisfăcătoare. Din contră: ca să fie socotite bune, premiile trebuie să fie acordate de o instituție de premiere socotită bună. E mai firesc să contezi pe acordul a cât mai mulți în privința instituției decât în privința premiilor. Egoismul, interesul ori vanitatea, pe care mediile artistice le posedă cu asupra de măsură, se răsfrâng mai puțin asupra instituțiilor decât asupra persoanelor. Și ne vine mai la îndemână să suportăm un verdict așa-zicând transcendent decât o concurență așa-zicând
Pedagogia premiilor literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6222_a_7547]
-
una convențională. Dinspre toate aceste personaje emană prin filtrul enervărilor și rugăminților succesive o răceală vecină cu indiferența. Domnul Mateescu are propriile sale probleme, dintre care una majoră, un cancer la pancreas, iar doamna Mateescu trăiește conform cu uzanțele cultivând un egoism masiv, nimic nu o atinge, emoția ei este înregistrată în regimul convenției, luându-și parcă reperele unei telenovele. Este greu de spus dacă reacțiile ei au un fond afectiv serios sau constituie doar alfabetul recognoscibil al unei soap opera, pentru că
Felicia, în cele din urmă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6232_a_7557]
-
funcționarii de la aeroport nu sunt toți la fel, și că seria de accidente și blocajul Feliciei pe aeroportul Otopeni constituie prin cumulare tensiunea care conduce către un singur moment revelator, acela în care Felicia îi reproșează mamei lipsa de afecțiune, egoismul. Este nu doar cel mai important moment al filmului, ci și unul remarcabil prin performanța actoricească a Ozanei Oancea, o actriță de teatru care îmi este cunoscută prin spectacolele de pe scena Teatrul Național din Craiova. Există în reproșul fiicei adresat
Felicia, în cele din urmă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6232_a_7557]
-
tradiție critică perimată, de întreg beletrismul și impresionismul criticii impresioniste; de pretinsa (sic!) «critică de întîmpinare» și de a combate toate metodele, moravurile, combinațiile, sistemele sale de reciprocități și de publicitate și multe, multe altele. Și nu în ultimul rînd egoismul literar și limbajul său personalist-agresiv, devenit tot mai străin de mine". A se reține incriminarea etică ce ricoșează însă, vai, asupra propriei conduite a lui Adrian Marino, deoarece, pe de o parte, „reciprocitățile" nu-l lăsau defel indiferent, așa cum rezultă
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
Adrian Marino, deoarece, pe de o parte, „reciprocitățile" nu-l lăsau defel indiferent, așa cum rezultă din alte numeroase rînduri în care se plînge că unii autori mai tineri, despre care a scris, l-au dezamăgit ignorîndu-l, iar pe de alta, „egoismul literar" și „limbajul personalist-agresiv" pot fi excelent probate chiar prin textele sale personale. Să mai reamintim că poziția sa față de „foiletonism" și „eseismul dubios" exhiba decepția că n-a fost comentat atît de des și encomiastic cum se aștepta? Ceea ce
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]