2,955 matches
-
principale, cugetă Mma Ramotswe. În primul rând, oamenii grași, care deja s-au obișnuit cu campania neîncetată împotriva lor; în al doilea rând, bărbații. Mma Ramotswe știa că bărbații sunt departe de a fi perfecți - că mulți bărbați sunt răi, egoiști și leneși și că, una peste alta, au făcut o treabă de mântuială la conducerea Africii. Dar acesta nu-i un motiv să-i tratezi rău, așa cum făceau unii din oamenii aceștia. Erau încă mulți bărbați de bine - bărbați ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
aminti dintr-odată. Își aminti cum lucrase pe vremea când era doar o fetiță, la Magazinul Universal din Mochudi și cât de încântată fusese când i s-a permis prima oară să recepționeze singură marfa. Ar fi fost un gest egoist să-și țină clienții doar pentru ea. Cum să poată începe cineva o nouă carieră dacă cei care sunt mai mari în funcție păstrează pentru sine toate cazurile interesante? — Da, îi răspunse cu glas scăzut, vei avea proprii tăi clienți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
masa copiilor ei. Dacă fiecare și-ar face singur treburile gospodărești sau și-ar îngriji grădina, ce s-ar mai alege de menajere și grădinari? Prin simplul fapt că-și lăsase grădina în paragină, doctorul Ranta se dovedise a fi egoist, ceea ce n-o surprindea deloc pe Mma Ramotswe. — Prea egoist, remarcă domnul J.L.B. Matekoni. — Exact la asta mă gândeam și eu, replică Mma Ramotswe. Deschise ușa dubiței și coborî. Dubița era un pic prea micuță pentru o doamnă ca ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
gospodărești sau și-ar îngriji grădina, ce s-ar mai alege de menajere și grădinari? Prin simplul fapt că-și lăsase grădina în paragină, doctorul Ranta se dovedise a fi egoist, ceea ce n-o surprindea deloc pe Mma Ramotswe. — Prea egoist, remarcă domnul J.L.B. Matekoni. — Exact la asta mă gândeam și eu, replică Mma Ramotswe. Deschise ușa dubiței și coborî. Dubița era un pic prea micuță pentru o doamnă ca ea, de o corpolență tradițională, dar se atașase de ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
totul atât de ușor, să nu-i învățăm cu disciplina... Fiecare dintre noi trebuie să se gândească la faptul că acțiunile lui îi influențează pe toți, că totul se răsfrânge... Nu se poate să ne gândim numai la interesele noastre egoiste, dăruirea fiecăruia e importantă... - Ja, jawohl... confirm și importanța acestor constatări. - Domnule, mi se pare mie sau îți bați joc de noi? Te rog să fii serios! Sunt serios, aproape crispat, am și sprâncenele unite într-o încruntare, n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
său, să prefere să semene cu el, chiar dacă asta l-ar costa viața În clipa În care s-ar naște... - Ești nebună. - Nu... Știu bine că nu sînt... Și mai știu și că În fond ești ca toți ceilalți: un egoist și un pedant, mîndru de defectele tale, chiar dacă aceste defecte ți-au adus nefericirea. Se sprjinea acum de peretele de stîncă, ostenită, și trăgea aer În piept cu nesaț, ca și cum s-ar fi sufocat. Arătă apoi spre cei trei prizonieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
că trebuie să-l distrug. Compensez cu asupra de măsură venerând-o pe regina absolută. Seth nu mă va iubi niciodată. Nimeni nu mă va mai iubi vreodată. Ce stânjenitor. Dă-mi stringente rahaturi emoționale plângăcioase. Flash. Dă-mi baliverne egoiste și egocentrice. Christoase. Să-mi fut una. Așa m-am săturat să fiu eu. Eu frumoasă. Eu urâtă. Blondă. Brunetă. Un milion de transformări futute care nu fac altceva decât să mă lase încarcerată în mine însămi. Cine am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
peste cap toată munca de lămurire pe care o ducea acum. Intui că va pierde, că ei i se va întâmpla ceva iremediabil și că el nu va fi lângă ea să o apere. Radu Noia era un nesăbuit, un egoist care-și apăra interesele jucându-se cu viața soției sale. Și în ciuda a toate, Luana îl iubea. Când se despărțiră, Ștefan știu că ea nu va face nimic din ce-i promisese. Cu mâinile legate, el rămase să privească în urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
că, dacă Îți refaci viața lângă mine, o să poți să iei o hotărâre mai târziu, când vei ajunge la o vârstă la care poți să hotărăști de unul singur. Nu spune nimic, te rog, ascultă-mă până la capăt. Am fost egoist, știu. Dar erai atât de fericit când ai venit la mine, Încât n am vrut să stric fericirea aia. Am dorit să ai viața ta, să știi ce Înseamnă să te simți În siguranță la tine-n țară, nu să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ai ajuns la concluzia că vreo fată e suficient de bună pentru tine? Băiatul ridică din umeri. Probabil că nu, spunea gestul său. Înseamnă, continuă Marcu, asta înseamnă că te iubești prea mult pe tine însuți că ești un mare egoist, iartă-mă că ți-o spun așa, fără menajamente. Poate, îi răspunse Urâciosul și își privi degetele. Erau subțiri, nervoase, curate. Eu înțeleg, continuă inginerul, ești mai deosebit decât ceilalți ești mai altfel, mai citit. Te-am îndemnat să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
chiorii, apoi se traseră înapoi, săgetându-se din priviri. Știi, uneori mai că nu-mi vine să cred c-am fost prieteni, spuse Șam. Curios, dar și eu mă confrunt cu exact aceeași problemă, riposta Adrian. — Ești un dobitoc încrezut, egoist și îngâmfat. — Iar tu ai ajuns un bou orgolios, lăudăros și imoral. Fanny Tarrant te-a descris exact așa cum ești. — Ei bine, abia aștept să văd ce-are de zis despre tine, i-o întoarse Șam. În timp ce cei doi bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
părinților. Nu se vinde nimic, a hotărât soțul lui Alice. Avem și noi dreptul la o săptămână de odihnă Într-un loc al nostru, nu? Mama era de aceeași părere, iar opinia mea nu părea să-i intereseze. Hotărârea lor egoistă mă făcea Însă fericită. Atâta doar că despre acest lucru nu aveam cui să vorbesc. Cel mult lui Szántó, dar el era În atelierul său și desena: cu calmul cu care bunica trecuse ani de zile din livadă În cimitir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Brândușă. Așa trebuie să arate sufletele pereche. Îi admira Într-atât, Încât aproape regreta că Zorela Îi era soție. Îi părea rău că le stătea În cale, dar nici nu avea putere să se dea la o parte. Era cam egoist de felul său și, la urma urmei, avea și el dreptul la fericire, chiar dacă a lui era una Întâmplătoare. O mângâa pe Zorela din priviri și recita În gând: Ce-am găsit, eu n-am furat, numai Dumnezeu mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și răsucind umerașele, trăgând afară ultimele perechi de bocanci și pungile cu treninguri și puloverele împăturite și cămășile vechi. Le-am aruncat claie peste grămadă pe podea și le-am lovit cu piciorul, strigând: — Sanderson, pulă bleagă, pulă bleagă și egoistă ce ești. O pungă de plastic mi se agăță de picior și am scăpat de ea azvârlind-o în perete, unde se sparse ca o momâie plină de încălțări și șosete vechi. Bum. Puf paf paf paf. I-am tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
prea mult. N-ar fi trebuit să-i predau lecțiile. Nu l-am putut opri. Cred că nici el, la sfârșit, nu s-ar fi putut opri. Trebuia să-l trimit înapoi atunci când l-am întâlnit prima oară, dar eram egoist, voiam cunoștințe pentru a supraviețui. Am băgat iar mâna în pungă și am scos supracoperta cărții lui Randle. Am împăturit-o ca să se vadă mesajul ascuns. Îmi pare rău, Eric, mi-am spus, voiai ca ăsta să fie un secret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
se năruiră. În sfârșit, era adevăratul Fidorous: un bătrân obosit și umil care ieșea de după cortina-i măreață. — Nu e nevoie să... Nu, Eric, te rog să nu-mi cauți scuze. Asta e vina mea. Sunt un bătrân prost și egoist, care a crezut că poate îndrepta totul exact ca-n una dintre poveștile alea vechi. Dar adevărul e că eu nu sunt Tekisui. Hei, stai așa un minut, zise Scout. Să nu uiți că totul a fost ideea mea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Ultimele mulțumiri se datorează lui St John Donald, Katherinei Butler și lui Peter Czernin pentru munca lor susținută la elaborarea rudei de celuloid a acestui ludovician. După teoriile memetice dezvoltate în 1976 de biologul Richard Dawkins, odată cu publicarea lucrării Gena egoistă, mema (apărută prin analogie cu gena) este o unitate de informație culturală sau o „unitate de imitație“ transmisă de la o generație la alta prin mijloace non-genetice (prin imitație) 1 Hunter S. Thompson (1937-2005) - jurnalist și scriitor american, creatorul așa-numitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
prin mine, să fie acest melanj între mine și el ceea ce văd în oglindă, în continuă transformare? Înseamnă că el va semăna prea puțin cu mine? Ne place sau nu, vrem să ne prelungim prin copiii noștri cu aceeași impertinență egoistă cu care ne propunem să-i procreăm. De ce să ne multiplicăm, dacă matricea noastră nu ne place nici măcar nouă? Sufletul e prin esența lui etern, n-ar fi nevoie să-l perpetuăm; de fapt, îl scindăm cu fiecare multiplicare. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
-i și acum de eterna ei afecțiune și discreție. Dar niciun gest al ei nu avea să știrbească cu nimic memoria soțului ei și a prietenului comun, cel neiubit, cel invidiat sau nefericit sau poate nici una din astea doar cel egoist, indiferent, plictisit sau excedat de curtoazia celorlalți. Celelalte doamne ocupau poziții extreme pe bancă și interceptau de-o viață, tulburate de acești curenți ce aproape niciodată nu li s-au adresat lor. Asistau cu încordarea și curiozitatea de odinioară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
înviez după dorință, călătoresc, călătoresc continuu, această întâlnire mă călăuzește, mă ține în viață, această întâlnire mă acceptă că exist și îi mulțumesc viitorului că mi te va reda și Mama se va evapora, pentru că vom fi numai noi doi, egoiștii care trăiesc pe cadavre de lumi: ale amintirilor, ale întâmpinărilor, rezistențelor, culorilor neînțelese, bemolilor vagabonzi din partitura dragostei, cifrelor evadate din ecuația cunoașterii, timpii din solzii timpurilor golite de refulări, pline de dezamăgiri, de... poate mâine, această flamură a speranței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Avem familii, viață socială, ne războim în numele ideii pe care o apărăm, ne sinucidem dar ne naștem ca legendele, altfel. Voi sunteți ființe?! Da. Avem stele-cuvinte în care credem și Cuvântul Iisus care ne guvernează. Dar iubirea noastră e mai egoistă, vă iubim până vă topim în noi. Cu timpul vom deveni o planetă care va domina prin forță și ghidate de dictonul, mici dar multe, vom stăpâni Universul. Noi, Cuvântul. Și după ce spuseră acestea, își clătinară capetele ca firele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
era întretăiată, așa, lama plugului pătrundea tot mai adânc, Satelitu ara în granit, săreau așchii încinse, încrâncenate să cucerească fiecare părticică de moleculă, fiecare rotație învolburată din tornada nebună a atomilor care tindeau spre o cosmică rânduială, contrazisă de eroismul egoistei vitejii de erou neînfrânt, neîngenuncheat de cavalcada cailor hrăniți cu jar, din copite săreau scântei de soare, însuși soarele își dăruise fierbințeala nucleului atomic orbital, postulat și paradox echidistant al vieții și al morții, algoritm și paradigmă, nebunie, hotărâre, străbatere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
că odată ce în relațiile dintre un bărbat și o femeie apar astfel de probleme nu te mai poți aștepta la nimic bun? Cu atît mai mult, își dăduse prima seama de ce se petrecea în jur, nu avea voie să fie egoistă, să stea deoparte fără să spună nimic, să n-o intereseze decît propria persoană. Pînă la Revoluție mai fusese cum fusese, dar după aceea totul se schimbase, să ia doar exemplul ei încă o dată, și oricît l-ar întoarce pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
oamenii bogați să ofere o zecime din veniturile lor celor săraci. Vei vedea că aceștia sînt oameni de afaceri fără prea multe scrupule, dar au o slăbiciune pentru cei necăjiți. Desigur, în multe cazuri se fac donații din motive personale, egoiste, cum ar fi cele făcute în public, cu scopuri publicitare. Dar nu tot ce facem în viață pornește oare din egoism? Nu cumva îi ajutăm pe ceilalți deoarece asta ne face pe noi să ne simțim mai bine? Oricum, din
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
deși femeia trăgea cu putere spre ea o bucățică să se învelească, acesta se îndîrjea prin somn să nu cedeze nici un milimetru. Renunță în fața acestui egoism fără margini și încet, încet se îmbracă. Dacă și prin somn ești atît de egoist și avar, atunci te las în plata Domnului. Sperînd, totuși, la un pic de normalitate, femeia se apleacă, îl sărută pe fruntea lipicioasă și face o ultimă încercare. Plec acasă. Prea ești egoist. Un mormăit neinteligibil îi dă de înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]